FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Musulmanii îl iubesc pe Iisus

Unii dintre ei susţin că ar trebui să sărbătorească Crăciunul ca pe o sărbătoare islamică.
Mântuitorul Iisus Hristos (Pantokrator), icoană de secol VI de la Manăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. Imagine via Wikimedia Commons

Crăciunul vine mereu la pachet cu beteală, brazi, băuturi calde şi dulciuri şi tot felul de chestii care te fac să te simţi bine. Din păcate, în SUA, Crăciunul e însoţit şi de un val de acuzaţii cum că la noi s-ar purta un aşa-zis „război asupra Crăciunului". Din moment ce chestia asta e văzută ca o manifestare a antipatiei secularismului dominant faţă de Crăciun, dezbaterea asta nesfărşită te face să crezi că naşterea lui Iisus e un eveniment exclusiv creştin. Dar nu e.

Publicitate

Deşi numai creştinii îl văd pe Iisus drept o figură supremă căreia să i se închine, mai sunt şi alte religii care îl venerează pe Hristos, dintre care cea mai importantă este islamul. Iisus este atât de important pentru musulmani, încât unii dintre ei susţin că ar trebui să sărbătorească Crăciunul ca pe o sărbătoare islamică, într-o manieră foarte puţin diferită faţă de creştini. Cu toate astea, deşi Iisus este important pentru toţi musulmanii, Mesia se întâmplă să fie foarte important şi pentru un grup cu care nici musulmanii, nici creştinii nu vor să îl vadă asociat: Statul Islamic. Autoproclamata lor „înţelegere incontestabilă" a lui Iisus ar trebui să îi pună pe gânduri pe toţi cei care pretind că Iisus şi sărbătorirea naşterii sale le aparţin exclusiv lor.

Toată lumea ştie că profetul islamic principal este Mahomed. Cu toate astea, mulţi nu cunosc faptul că multe autorităţi religioase din cadrul islamului pretind că înaintea acestuia au mai fost cel puţin 124 000 de profeţi. Fiecare dintre ei s-a bucurat de inspiraţie divină şi deci merită respect. Iisus se află printre puţinii profeţi islamici al căror nume este menţionat. Mai mult, explică profesorul Zeki Saritoprak, autorul cărţii Islam's Jesus, apărută în 2014, Iisus este unul dintre cei cinci profeţi principali din islam, pe aceeaşi treaptă cu Avram, Mahomed, Moise şi Noe. Mahomed l-a numit pe Iisus frate, iar relatările apocrife povestesc despre cum acesta a protejat icoanele cu Fecioara Maria când a curăţat Mecca de idoli. Iisus (sau Isa, după cum se spune în arabă) apare de zeci de ori în Coran şi de sute de ori în Hadith, o antologie de relatări despre Mahomed şi însoţitorii săi, care este considerată sursă de cunoaştere islamică şi parte din canon. Iisus este considerat extrem de important pentru că reprezintă ultimul profet israelit şi cel care l-a precedat pe Mahomed, vocea supremă a lui Dumnezeu pe Pământ.

Publicitate

În ciuda reverenţei pe care şi unii şi alţii o au faţă de el, există nişte diferenţe majore în felul cum creştinii şi musulmanii se raportează la viaţa lui Iisus. Musulmanii cred, de asemenea, că Iisus a fost născut de Fecioara Maria (sau Maryam, care este de asemenea o figură importantă şi una dintre cele patru femei perfecte din istorie, conform lui Mahomed), că a fost fără de păcat, că a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu şi că a făcut minuni. În schimb, neagă că ar fi fost fiul lui Dumnezeu şi că ar fi murit pe cruce pentru păcatele noastre. Acesta ar fi supravieţuit, spun ei (deşi nu cad de acord asupra felului în care s-a întâmplat asta) şi a fost ridicat la cer, pentru a se alătura lui Dumnezeu până la sfârşitul timpului. Mai mult, Mohamed a pretins că Iisus i s-ar fi arătat în vis şi l-a descris drept un bărbt cu părul lung, bine aranjat, dar cu pielea maronie, o versiune puţin diferită faţă de reprezentările moderne ale creştinilor.

Unii sunt de părere că această viziune asupra lui Hristos este asemănătoare cu ce credeau primele secte creştine despre el. Cercetătorii musulmani, creştini şi seculari sunt cu toţii de părere că mare parte din interpretarea actuală a poveştii lui Hristos (inclusiv partea cu natura sa divină şi mântuirea lumii) este un adaos făcut de teologii bizantini la câteva sute de ani după moartea sa. Deşi versiunea islamică a lui Iisus este foarte similară cu versiunea creştină timpurie, poate chiar şi cu cea a sectelor creştine cu care Mahomed a fost contemporan sau familiar, adevărul este că între cele două naraţiuni există nişte diferenţe blasfemice (atât din perspectiva musulmanilor, cât şi a creştinilor).

Publicitate

Fecioara şi Pruncul alături de îngeri şi Sfinţii Gheorghe şi Teodor. Icoană de sfârşit de secol VI, din Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Egipt

Chiar dacă nu îl consideră mântuitorul lumii, musulmanii îl venerează pe Iisus pentru stilul său de viaţă religios. Acesta este singurul profet necăsătorit şi fără copii din islam şi este considerat un model de ascetism. De asemenea, mai este considerat şi unul din stâlpii misticismului islamic, datorită minunilor pe care le-a făcut. Mai mult, acesta este şi un campion al justiţiei sociale, pentru că a promovat reforma şi compasiunea.

Iisus este, la fel ca în creştinism, şi o figură-cheie în escatologia islamică. Conform unor relatări acceptate din Hadith, când sfârşitul timpului va fi aproape, Iisus va coborî din cer (ca muritor, care va muri în cele din urmă, din cauze naturale) pentru a-i aduna pe credincioşi şi a se opune versiunii islamice a Antihristului. Deşi se presupune că nu ştie nimeni când o să aibă loc Apocalipsa, asta nu i-a oprit pe musulmani să speculeze din plin. Saritoprak a găsit peste o sută de cărţi scrise de-a lungul timpului de teologi islamici despre rolul lui Iisus la sfârşitul zilelor, momentul când acesta va veni din nou pe Pământ şi detaliile venirii sale. După cum e uşor de imaginat, în timpuri confuze şi violente, de confruntări cu creştinii (cum au fost Cruciadele), faptul că musulmanii pretindeau că au o legătură mai strânsă decât creştinii cu Iisus, în special cu acel Iisus escatologic care urma să îi ajute pe musulmani la nevoie, este de mare importanţă.

Publicitate

Nu toţi musulmanii iau ad litteram descrierile alegorice ale sfârşitului lumii şi ale rolului lui Iisus în acele vremuri. Saritoprak consideră majoritatea detaliilor despre apocalipsă drept metafore şi aluzii la o eventuală cooperare între religiile monoteiste, încurajată de întoarcerea lui Hristos pe Pământ. Alţii merg şi mai departe şi spun că cele mai multe relatări despre sfârşitul lumii din Hadith sunt false şi au fost inventate. În schimb, sunt puţini care interpretează literal poveştile astea. În special cei care trăiesc în zonele de conflict, după cum arată unele relatări.

„Odată, l-am întrebat pe un musulman care lua aceste poveşti ad litteram «Deci tu crezi că Iisus o să coboare din cer, iar CNN şi ABC or să transmită în direct şi or să aibă interviuri cu el?» Iar el mi-a spus: «Da, exact aşa o să se întâmple… ». Musulmanii nu au o obsesie cu pogorârea lui Iisus din cer. Dar aceasta este importantă pentru mulţi… Şi cred că ăsta este şi motivul pentru care grupări precum ISIS folosesc atât de des termeni escatologici", spune Saritoprak.

Statul Islamic se autodescrie drept o grupare milenaristă, care intenţionează să fie martoră la şi să grăbească sfârşitul iminent al lumii. Revista lor de propagandă este denumită după oraşul din Siria unde se spune că Mahomed a prezis că armatele islamice şi romane se vor confrunta în vremurile de sfârşit. Un articol recent din New York Times sugerează că liderii grupării consideră intervenţiile americane în regiune drept un semn al Apocalipsei, ceea ce înseamnă că, pentru ei, SUA joacă rolul Romei şi au un interes aparte în a o atrage pe câmpul de luptă. Membrii grupării l-au executat pe fostul soldat american Peter Kassig în Dabiq, locul unde se presupune că va avea loc una dintre cele mai importante bătălii de la sfârşitul timpului, şi au făcut referinţe copioase la Ziua Judecăţii şi la rolul pe care îl vor juca atunci americanii, în viziunea lor.

Publicitate

Comentatorii nu sunt cu toţii de acord cu privire la cât de serioase şi de răspândite sunt crezurile apocaliptice în cadrul Statului Islamic. Multe documente din interior arată că mulţi dintre liderii grupării nu sunt chiar cei mai stricţi musulmani. Saritoprak crede că Statul Musulman nu face decât să manipuleze teologia apocaliptică pentru a-şi inspira adepţii şi pentru a atrage noi simpatizanţi. Însă, există unele dovezi cum că unii factorii de decizie importanţi din cadrul Statului Islamic cred cu tărie în propria lor retorică apocaliptică. Asta înseamnă că, în viziunea acestor habotnici, Iisus este un profet de importanţă maximă pentru Statul Islamic. Conform organizaţiei Terrorism Research & Analysis Consortium (TRAC), pe teritoriul Statului Islamic există panouri care îi îndeamnă pe cetățenii săi să ia exemplul lui Hristos, iar numele său a fost pronunțat în cel puțin un clip de propagandă al grupării. Analiștii TRAC văd unele parelele între acțiunile Statului Islamic și drumul către întoarcerea lui Hristos.

Nu se poate sublinia îndeajuns de mult cât de mult diferă felul în care Statul Islamic îl venerează pe Iisus de felul cum o fac majoritatea musulmanilor. După cum explică și Saritoprak, foarte mulți musulmani îl respectă pe Iisus în principal pentru învățăturile sale despre cum să duci o viață morală, plină de compasiune și ascetică și să te porți cum se cuvine cu ceilalți. Iar dintre cei care se concentrează pe importanța escatologică a lui Iisus, majoritatea nu vor să îi grăbească întoarcerea prin distrugere și măcel. Ironia cretină de a asocia o figură plină de compasiune cu haosul este evidentă pentru cei mai mulți musulmani, precum și celor mai mulți creștini. Pentru cei care cred în apocalipsă, dar nu sunt atât de nerăbdători să o prezică sau să o provoace, venerarea și emularea lui Iisus drept un ideal de întrajutorare, dreptate și unitate în vremurile de sfârșit este o opțiune mult mai potrivită.

Publicitate

E bine de reținut că și unele grupuri creștine încearcă să declanșeze întoarcerea unei anumite versiuni a lui Hristos pentru a marca începutul sfârșitului timpului. În anii '90, un pastor penticostal din Mississippi, care era și crescător de bovine, a donat unui grup de evrei ortodocși care intenționau să reconstruiască Templul din Ierusalim (un loc de rugăciune central pentru evrei, până la distrugerea sa în anul 70 d. Hr.) o vită potrivită pentru sacrificiul cu care trebuia începută reconstrucția. A făcut asta din convingerea sinceră că gestul său va grăbi întoarcerea apocaliptică a lui Iisus. Alții sunt convinși că susținerea pe care o oferă evangheliștii Israelului se datorează acelorași motive: refacerea națiunii israeliene reprezintă o precondiție a celei de-a doua veniri a lui Iisus.

Pentru cei care cred într-o versiune mai moderată a lui Hristos, este tentant să respingă interpretările fundamentaliste și violente. Dar să negăm că cei care cred în chestiile astea acționează din convingeri religioase profunde este contraproductiv în lupta cu extremismul. Ideea este că nimeni nu deține monopolul pe interpretarea sau pe sărbătorirea lui Iisus. Sunt aproape la fel de mulți musulmani care îl interpretează și îl venerează pe Hristos, cât sunt și creștini. Și într-o religie și în cealaltă sunt nebuni care sunt convinși că ei sunt tovarășii adevărați ai lui Isus și îl așteaptă, îl citează și îl sărbătoresc cu mult mai multă fervoare decât o fac credincioșii moderați.

Traducere: Mihai Niţă

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre religie:
Românii nu știu nimic despre musulmanii din țara lor și nici despre nevoia lor de o moschee
Ghidul musulman de igienă anală
Ghidul VICE despre cum să ţi-o tragi cu musulmani
M-am prefăcut că beau, ca să mă creadă lumea o musulmană cool