FYI.

This story is over 5 years old.

18+

Nathalie Daoust fotografiază femeile din hotelurile erotice sado-maso din Japonia

Mi se pare normal să văd femei care duc în lesă bărbați în chiloți.

Fotografii de Nathalie Daoust

Nathalie Daoust e o fotografă canadiană care locuiește în Berlin și care a lucrat prin toată lumea, din Brazilia și Elveția până în Japonia. Investighează sexualitatea feminină și de curând a fotografiat 40 de femei care lucrează în camerele tematice ale unui hotel sado-maso faimos din Tokyo. Am vorbit cu ea despre cum a obținut permisiunea de a face fotografii, în ciuda interdicției patronului de a fotografia locul și cum s-a obișnuit cu ideea de bărbați în chiloți plimbați în lesă, printre altele.

Publicitate

VICE: Cum ai ajuns să faci fotografii la Alpha-In?
Nathalie Daoust: Am locuit într-un hotel de artă din New York City din 1997 până în 1999 – Carlton Arms Hotel – unde am făcut primul meu proiect fotografic. Fiecare cameră avea o altă tematică și fusese decorată de un alt artist.

Acolo am cunoscut mulți turiști japonezi care mi-au povestit despre hotelurile dragostei din țara lor. La fel ca și Carltons Arms Hotel, hotelurile dragostei au camere tematice (cu ursuleți de pluș, spațiale etc). După ce am terminat proiectul în New York, m-am mutat în Tokyo să documentez hotelurile astea. Când am ajuns, majoritatea oamenilor mi-au spus că cel mai interesant e Alpha-In. Așa că m-am dus direct acolo.

Alpha-In interzice fotografiatul. Cum ai obținut acces?
M-am dus în multe rânduri ca să încerc să-l conving pe proprietar. Din fericire, până la urmă a acceptat și chiar și-a făcut timp să-mi arate camerele și să-mi spună povești despre hotel. La finalul turului mi-a spus că pot veni să-mi fac proiectul fotografic. Am revenit în 2008 și a fost de acord să-mi dea acces la camere și la femeile care lucrează acolo. Camerele pot fi văzute 3D pe site-ul meu. Proprietarul a fost foarte mulțumit de proiect și a renunțat la politica „fără fotografiat”. Dacă îi plac ideile propuse de fotografi, își dă acordul.

Cum era viața de zi cu zi în hotel?
Am stat acolo aproape zilnic timp de patru luni, de dimineață până seara, dar n-am dormit acolo. Acum lucrăm la un film documentar despre hotel, iar proprietarul mi-a oferit o cameră ca să trăiesc experiența completă.

Publicitate

Cât despre viața de zi cu zi, pot spune că m-am obișnuit cu sunetul bicelor și cu urletele oamenilor. Mi se pare normal să văd femei care duc în lesă bărbați în chiloți.

Toate femeile care lucrează acolo au fost de acord să participe la proiectul tău?
Cred că faptul că proprietarul a scos interdicția de a fotografia pentru proiectul meu le-a dat încredere în mine. Am avut noroc pentru că prima femeie pe care am rugat-o a fost de acord și apoi m-a recomandat și celorlalte. În final, am avut prea multe femei și prea puțin timp să le fotografiez pe toate.

De ce te-ai concentrat pe ele singure și nu le-ai fotografiat și împreună cu clienții?
Inițial, le-am fotografiat împreună cu clienții, dar mi-am dat seama destul de repede că nu eram interesată de bărbați și de poveștile lor. Mă fascinau femeile și motivația lor pentru acest gen de job – mai ales în Japonia, unde femeile sunt privite ca niște frumuseți pasive. Fiecare sesiune foto a durat câteva ore și în timpul ăsta vorbeam și aflam multe unele despre altele. Când eram singură cu una dintre ele, aflam multe despre viața ei privată și despre cum se simțea la job.

În ciuda stereotipului de frumuseți pasive, în fotografiile tale vedem femeile în rolul de dominatoare. Ce crezi că a declanșat această schimbare de rol în lumea sado-maso din Japonia?
E ciudat în mai multe feluri. Femeile care aleg acest job sunt foarte diferite de acest stereotip, dar în același timp li se înrădăcinează pasivitatea în cap de când sunt mici.

Publicitate

Deși sunt femei puternice, multe dintre ele își întâmpină clienții cu plecăciuni și chicotesc ca niște școlărițe timide, după care merg spre cameră cu câțiva pași în urma lor. În secunda în care se închide ușa, rolurile se schimbă.

Ai făcut fotografii și într-un hotel ieftin din Rio de Janeiro. Cum a fost experiența asta față de cea cu femeile din Alpha-In?
Femeile din Japonia vin dintr-un mediu economic foarte diferit de cel din Brazilia. Majoritatea femeilor cărora le-am luat interviu în Tokyo mi-au explicat că făceau asta din pasiune sau pentru bani. Sunt sigură că sunt multe femei în Japonia care sunt obligate să facă asta, dar femeile cu care am stat de vorbă aleseseră acest job singure.

Un exemplu ar fi una dintre dominatoare care era dentistă în timpul zilei, dar nu reușise să-și găsească un partener japonez pasionat de sado-maso, așa că hotărâse să fie dominatrix pe timpul nopții ca să aibă acces la acești bărbați. Mi-a zis că jobul îi aducea împlinire pe plan sexual.

Unde se trage linia între fantezie și realitate într-un hotel sado-maso? Dar în fotografiile tale?
Hotelul e un loc unde merg oamenii ca să scape de realitate, iar femeile de acolo sunt plătite ca să-i ajute să evadeze. Clienții completează și un formular la intrare și sunt întrebați exact ce doresc: biciuire (hard, medie, blândă), abuz verbal (intens, finuț, deloc). Așa pot obține exact ce au nevoie.

Eu am încercat să reprezint acest amestec de realitate și fantezie prin distorsionarea imaginilor în camera obscură. M-am jucat cu negativul în timp ce scoteam printurile ca să dau senzația de vis.

Publicitate

Cât de mult îți permite aparatul foto să intri în această lume din interes personal, dincolo de fotografie?
Sunt o persoană foarte curioasă, mai ales când e vorba de locuri în care nu am acces. Sunt și puțin voyeuristă. Deci da, aparatul foto e o scuză care îmi permite să intru într-o lume care altfel mi-ar fi interzisă.

Cum ai înțeles sexualitatea feminină cu ajutorul proiectelor tale foto?
Cred că m-au ajutat să înțeleg imaginea într-un context mai larg. De exemplu, de la o vârstă fragedă mi s-a spus că femeile care se prostituează nu au de ales sau că au fost abuzate sexual în copilărie. Dar câți dintre ăștia care trag concluziile astea au vorbit vreodată cu o prostituată? Și cine poate spune că o prostituată le reprezintă pe toate? Nu vreau să zic că e bine sau rău, ci doar că lucrurile sunt mai complexe de atât. Sunt bucuroasă că pot spune asta în urma interacțiunii mele cu aceste femei la nivel intim.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre sado-maso:
Iubirea la români e ca o durere în fund
Am mers la un curs ca să învăț cum să domin financiar bărbații
Am petrecut noaptea într-o cușcă de dans dintr-un club fetișist!