„Uite, ce drăguț e, îi place de tine!", spune o bunică și îl ajută pe nepoțel să îndese o bucată de covrig prin ochiurile plasei de sârmă din spatele căreia se apropie un păun. Pasărea ciugulește îndrăzneț din covrig și înghite lacom.

„Ooooo, ce drăguț e!", repetă femeia. „Dar mai era unul, mai mare. Unde o fi?". Scrutează țarcul în care șase păuni pășesc alene pe pietriș, ciugulind din când în când pietricelele. Niciun fir de iarbă în spațiul în care unii nu și-ar ține nici măcar găinile. Pe alocuri, bidoane de plastic tăiate din care păsările beau apă și niște scânduri pe post de jgheaburi - goale acum - pentru grăunțe. Cozile care ar trebui să fie maiestuoase, că doar păunul e una dintre cele mai mândre vietăți de pe pământ, sunt jumulite. În lipsă de altă activitate, păunii se plimbă încet, hipnotic, în jurul țarcului.

În timp ce urmăresc cu privirea cum bunica și copilul se îndepărtează, nu pot să-mi opresc o grimasă de dezgust. Am avut dintotdeauna repulsie să văd animale în cuști. Iar păunii din Cișmigiu au fost întotdeauna motiv de întristare, la fiecare plimbare prin parcul ăsta.

Nu am înțeles niciodată oamenii care văd doar animalul, nu și cușca. Mai rău m-am simțit doar la grădina zoologică din Craiova, un fel de lagăr pentru animale sălbatice.

De ani de zile, de când au apărut în Cișmigiu, mi-am pus în gând să aflu povestea păunilor ăstora condamnați să-și petreacă viața în țarcul ăla infect. A cui a fost ideea să-i înghesuie într-un spațiu minuscul? Cum au ajuns ei aici și de unde?

Astfel, am aflat că păsări exotice populează parcurile bucureștene din anul 2009, când Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), din subordinea Primăriei Capitalei, a dat peste o sută de mii de euro pe păuni, lebede, rațe și gâște.

Ideea a fost a directorului de atunci al instituției, Radu Septimiu Popa, apropiat al fostului edil Sorin Oprescu. Popa spunea așa, în urmă cu cinci ani:

Între timp, Radu Popa nu mai e director și nici secretar de stat, ca pe vremea Guvernului Ponta. În schimb, în urma sa au rămas niște achiziții dubioase, pe alocuri chiar fictive. De exemplu, e celebru pentru că a cumpărat ceasuri aurite în București, cu 35 de mii de de euro bucata în 2010, an de criză. Sau că a dat pe un chioșc de ziare cât alții pe o super garsonieră - 40 de mii de euro. Sau 3 800 de euro pe o jardinieră de flori.

Tot pe vremea lui, Curtea de Conturi a găsit plăți nelegale de zece milioane de lei în gestiunea ALPAB. De exemplu, din documentele instituției reieșea că a plantat gazon într-o zi în care grosimea stratului de zăpadă era de 18 cm.

Ideea populării parcurilor cu păuni captivi în țarcuri mizere nu putea să vină de la un personaj mai potrivit.

Administrația Parcurilor a cumpărat păsările exotice de la o firmă din Voluntari, Aqua Nereida SRL. Întreg contractul a fost de peste 550 de mii de lei, adică în jur de o sută de mii de euro.

Acum trei ani, în parcurile din București se aflau 47 de păuni. Astăzi, însă, au mai rămas doar 21.

Nu este exclus ca între timp să se mai fi îmbolnăvit câțiva, având în vedere că, la doar o zi după ce am primit acest răspuns, în Cișmigiu nu mai erau opt păuni, ci doar șase.

Oficialii insistă însă că păunilor nu le lipsește nimic:

Niciun cuvânt despre covrigii, pâinea și pufuleții sărați, care numai bine nu le fac, pe care păunii le înfulecă de la vizitatorii neștiutori, în lipsa unor avertismente care să le interzică asta.

Până la începutul lui 2013, păunii au fost în grija celui care i-a vândut Administrației Parcurilor. Patronul firmei Aqua Nereida, Gheorghe Nistor, din Voluntari, a luat între 500 și 700 de euro pe un păun de la Administrația Parcurilor. Tot el era responsabil de întreținerea păunilor, dar a renunțat însă la contract după ce primăria nu și-a mai onorat plățile.

După succesul fenomenal din Cișmigiu, au fost aduși păuni și în alte parcuri din București. De exemplu, în IOR

„Am vrut să le ofer o amintire frumoasă copiilor care veneau în parc. Eu am șapte copii, știu cum e, le place să vadă animale", mi-a spus Nistor.

Acum, însă, i se pare trist ce se întâmplă cu păsările crescute de el:

Spațiul în care sunt ținuți păunii din Cișmigiu i s-a părut întotdeauna mic fostului proprietar. A cerut constant să se mărească țarcul sau să se mai facă unul, dar s-a lovit de refuzul autorităților.

Și mai e o problemă, spune Nistor: în Cișmigiu sunt cinci masculi și o femelă, în același țarc. Păunii se împerechează pe ideea „there can be only one", deci imaginează-ți bătăile, stresul femelei și al păunilor pierzători în perioada de împerechere.

„Habar n-au de animale. Se dau iubitori doar când văd un aparat de fotografiat prin preajmă", spune Nistor despre reprezentanții ALPAB și PMB.

Ca să aflu părerea experților despre condițiile în care trăiesc păunii din parcurile bucureștene, am încercat să iau un punct de vedere de la Societatea Ornitologică Română. Mi-au răspuns însă că nu se pricep la păuni:

M-am îndreptat atunci spre organizația non-guvernamentală Vier Pfoten, una activă în România în domeniul protecției animalelor.

„În primul rând, Vier Pfoten nu este de acord cu ținerea animalelor în captivitate. Acestea trebuie să fie libere în mediul lor natural. Vorbind de situația păunilor din București, sunt mai multe probleme: spațiul insuficient, starea precară de igienă, hrănirea păsărilor de către vizitatori, lipsa unor bariere pentru public, lipsa facilităților - în Cișmigiu, de exemplu, toate facilitățile sunt o parte dintr-un copac și o iesle cu o bară orizontală, punct", mi-a explicat Shahin Ciobotea, coordonator campanii la Vier Pfoten.

Toamna și iarna, păunii din București sunt adăpostiți în grădini zoologice, deci urmează luni bune în care n-o să-i mai vezi prin parcurile Capitalei. Se vor întoarce, însă, la primăvară, foarte posibil în număr mai redus.

Dacă îți imaginezi că noua conducere a PMB are gânduri mai bune pentru animalele captive, îți faci speranțe deșarte. Până recent a circulat un zvon că primarul Gabriela Firea are de gând să aducă din când în când, de la zoo, animale sălbatice în Cișmigiu, ca să se bucure copiii. Între timp, se pare că a renunțat la idee, pe care a înlocuit-o cu instalația de mai jos.

Ce vezi în poză e un fel de trenuleț cu cuști în care sunt decupate contururi de diverse sălbăticiuni, care a fost expus în Cișmigiu de Zilele Bucureștiului. Gratiile nu sunt desenate, ele chiar există, sub forma unor bare din lemn, pentru mai multă autenticitate.

De ce era nevoie de gratii? Păi cum altfel îți înveți copilul ce drăguțe sunt animalele închise, care stau la poză și-ți mănâncă din mână pufuleți cu aromă de cașcaval?

UPDATE: În 2019, au mai rămas doar trei păuni în Cișmigiu.

Citește și alte chestii despre București:

Opt motive pentru care Bucureşti e un oraş nasol
Locurile bântuite din Bucureşti sunt bune de beţii
Șapte lucruri pe care le-am înțeles despre București, după ce m-am mutat din provincie