Weekendul care-a trecut s-a ținut Festivalul Mangaliţa și simpozionul despre porcii din rase rustice pentru slănină, la Baia Mare, în parcarea hiper-marketului Real, că acolo au loc de obicei târgurile de porci, alături de cocalarii care fac drift-uri. Mangalița e o rasă tradițional românească de porc, care arată ca un mistreț cu blană de oaie roșcată, blodă sau neagră și are o carne foarte săracă în grăsimi, dar aia pe care-o are cică e la fel de sănătoasă ca cea de somon. De-asta animalului i se mai spune și Uleiul de măsline cu patru picioare.
Publicitate
Trebuia să-l văd. Mai ales că creșterea lui a fost interzisă în perioada comunistă, pentru că se face mare prea încet în comparație cu alte rase. Dar de vreo doi ani, românii au început să-l crească din nou, probabil și ofticați că ungurii ne-au luat rasa și o exportă la greu. Am fost însă dezamăgit de eveniment. Erau doar patru cotețe de porci, de doi metri pătrați fiecare, și nu se uita nimeni la ei. Toată atenția a primit-o Ioan Tătăran, șeful Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureș, care și organiza festivalul. Era scump la vorbă, i-am cerut niște detalii despre porci și nici nu m-a băgat în seamă.Așa că m-am delectat cu niște artă psihedelică parcă făcută cu ață dentară de Dionisie, un artist entuziast de 60 de ani, care avea tipul ăsta de creație brevetat la OSIM de soția răposată. Am dat și de niște chestii din sticlă pe care le-am cofundat cu bonguri, până să mi se explice că erau tot artă. Artă pentru conchistadorii de la Sud de Somcuța, adică niște oameni cu pălării de paie mult prea lungi, în care am crezut inițial că-și ascundeau bongurile.Guiț!
