Povestea optimistă a fetei de la webcam care nu are vagin

Cum am crescut pe dieta fete coprofile, tortură de animale și canale de știri arabe la fel ca toți copiii din generația WWW, internetul nu prea are ce să-mi mai arate ca să mă șocheze. Și totuși, când un prieten mi-a dat link la acest set de fotografii de pe Efukt.com, am rămas mască.

Fata din fotografii își spune DamageDolly și lucrează ca stripteuză de webcam sau „cam-girl”. Scrollând în jos pe pagină, am descoperit nu doar o colostomie vizibilă, ci și o cicatrice imensă de la buric până la organele genitale aparent inexistente. Mai jos, tipa apărea într-o fotografie cu două cicatrici proaspete de mastectomie.

Intrigat de faptul că a avut coaie să se dezbrace în fața internetului crud și tăios, am hotărât să-i dau de urmă și să-i aflu povestea. O cheamă Sally, iar povestea ei e greu de înghițit, dar are multă logică dacă stai să te gândești. Nu o logică pe care o întâlnești des, totuși.

VICE: Salut, Sally. Poți să-mi spui mai multe informații despre starea ta?

Sally: Sufăr de boala Crohn de la vârsta de 14 ani. E o boală digestivă și îți poate afecta orice organ: nasul, vaginul, gura. De obicei, îți face probleme când mergi la toaletă sau când corpul tău vrea să absoarbă lucruri. Nutrienți, din astea.

Care a fost prima procedură prin care ai trecut?

A fost în 2006. Colostomia. Au sperat că va fi ceva temporar, dar știau că va fi de fapt permanentă.

Cum ți-a afectat asta viața sexuală?

Deja aveam probleme în viața sexuală, pentru că primele semne ale bolii au apărut din adolescență. Când aveam 18 ani, deja era insuportabil.

În ce fel?

Știi unde e osul tău pelvian? Vaginul meu atârna până acolo, era imens, o elefantiază a vaginului sau ceva de genul. Era oribil. Am aflat că era vorba de boala lui Crohn și de inflamație cronică în același timp. A trebuit să fac o operație de amputare.

Când a fost asta?

În 2007. În două etape. Prima oară colostomia, apoi vulvectomia totală. Apoi, în 2008, am trecut prin șase operații – două cât eram însărcinată și alte patru după.

Ai un copil?

Da, face patru ani în decembrie. Dar nu l-am văzut din luna martie. Stă cu tatăl lui, acre a fost abuziv în timpul relației. Era un om oribil și rău. Am făcut un copil fiind drogați, dar eu m-am lăsat când am aflat că sunt însărcinată. Luam multe metamfetamine, dar am hotărât că nu voiam să-mi mai fie rău, așa că m-am oprit. Am fost mult timp în spital pe timpul sarcinii și am avut încredere în asistente în perioada aia, dar ele m-au raportat la poliție pentru violență domestică.

A fost greu să-ți vezi fiul de atunci?

Da. Mai întâi am avut custodia primară, dar apoi, în urma unor probleme de sănătate mentală, a obținut el custodia.

Ai început să iei din nou meth?

Nu, nu m-am atins din 2008. Am luat heroină prima dată. Am luat-o din octombrie 2010 până în martie 2011, dar de atunci n-am mai băgat.

Cum ai suportat atâtea operații chirurgicale invazive?

Uneori n-am mai putut suporta. Și uneori am rezistat. Cred că m-a ajutat firea mea optimistă și spirituală. Și m-a ajutat și activitatea de webcam.

Mastectomia dublă are legătură cu boala lui Crohn?

În februarie 2011, mi-am găurit sfârcurile. Mi s-a părut că o să arate drăguț. Mai eram și pe heroină în perioada aia și nu prea aveam grijă de corpul meu. Încercam. Eram curată și mă spăla regulat, dar tot eram pe heroină, așa că nu prea conta. Prin iunie, sfârcurile îmi erau atât de umflate încât doctorii credeau că am implanturi mamare. Așa că a trebuit să fac operație, dar rănile nu mi s-au vindecat și mă dureau enorm așa că prin mai, i-am spus doctorului meu: „Te rog, scoate-mi-le de tot, nu mai vreau să le simt.”

Cum ți-a afectat identitatea pierderea organelor sexuale?

Chiar că mi-a afectat-o. Dar deja îmi pierdusem feminitatea odată cu vaginul, așa că n-a mai fost mare tragedie să-mi pierd sânii.

Nu-mi pari o femeie care și-a pierdut feminitatea.

Pot să zic că mă identific cu ambele sexe. Sunt bărbat pe dinăuntru și femeie pe dinafară. Uneori ambele sunt la fel de puternice, mă și port băiețește uneori. Mi se pare că nici nu i se potrivesc țâțele corpului meu. Arată bine așa.

Regreți ceva?

Nu regret decizia de a-mi îndepărta sânii. Dar regret că am luat heroină, de exemplu. Am fost o vită. Dar omul cât trăiește învață, nu? Haha. Căcat.

Spune-mi cîte ceva despre industria filmelor pentru adulți și despre cum ai ajuns să lucrezi ca webcam girl.

Când plănuiam să-l părăsesc pe tatăl copilului. Am început să intru pe IRC și tipii îmi spuneau „Tits or GTFO” („Arată-mi țâțele sau dispari”). Nici nu știam ce căcat înseamnă. Așa că le-am trimis o fotografie cu țâțele, am crezut că asta vor să vadă, dar ei doar trollau. În fine, până la urmă mi-am construit rolul ăsta de târfuliță pe IRC, postam fotografii sexy. Apoi am aflat că pot face bani din asta și prin iunie 2011 deja lucram în domeniu.

Ce reacții ai primit de la oameni?

La început nu mă dezbrăcam. Le arătam țâțele, îmi trăgeam bluza să le vadă, dar nu-mi descopeream burta. Voiam mereu, dar mă temeam că o să îngrozesc pe toată lumea și o să fugă. Câțiva oameni m-au convins să intru pe Skype și au văzut ce pățisem acolo jos, mi-au pus întrebări, dar n-a fost mare lucru. Apoi, într-o noapte, unul dintre vizitatorii mei regulați m-a convins să mă dezbrac complet în fața camerei. Mi-era teamă, dar am făcut-o și a fost cea mai eliberatoare chestie ever.

Ce reacții ai primit și cum te-au făcut să te simți?

Reacțiile negative sunt de obicei de genul: „Ești o ciudată scârboasă, marș de-aici.” Nu mă miră, evident. Nu sunt normală, oamenilor nu le place un corp care nu e ideal pentru industria adulților. Mă aștept la asta.

Dar tu te simți bine cu tine?

Absolut. Îmi place să dansez, să mă privească oameni și să se excite.

E greu să faci sex în starea ta?

Am totuși două găuri, doar că una e foarte mică. Nu arată normal. Pot urina normal, pot face sex normal, dar nu în toate pozițiile. În mod normal am nevoie de un penis mic, pentru că nu am o gaură foarte mare. Se poate face mai mare, dar depinde de tipul cu care sunt. Există multe variabile. Am făcut sex și cu penisuri mari după ce m-am despărțit de tatăl copilului meu, pentru că treceam printr-o fază maniacală și-mi plăcea să simt durere.

Ai putut să treci prin toate astea?

Am ținut minte mereu ce mi-a spus maică-mea: „E doar o etapă, o să treacă.” Am aplicat-o mereuîn viață.

Există și ceva pozitiv în toate astea?

Cel mai bine mă simt când cineva îmi aruncă pe net o grămadă de jigniri și injurii, iar eu îi răspund doar: „Îmi pare rău că gândești așa.” După ce le explic și le vorbesc frumos, mulți dintre ei îmi scriu înapoi suprinși de remușcări: „Hei, m-am gândit la ce mi-ai spus și-mi pare foarte rău” – remușcarea trollului!

Am văzut o postare în care spuneai că industria pentru adulți ți-a salvat viața. Îmi poți explica ce ai vrut să spui? E vorba doar de webcam sau te tentează să lucrezi și în filme porno?

Când am spus asta, mă refeream la faptul că, dacă n-ar fi existat webcam-ul, n-aș fi știut niciodată că sunt oameni care mă consideră încă atât de frumoasă încât sunt dispuși să mă plătească pentru asta. Sunt mulți prieteni din domeniul ăsta cărora le sunt foarte recunoscătoare. Am fost aproape de sinucidere de multe ori și ei m-au ajutat enorm. Uneori mă simțeam o ratată care nu merită să fie mamă. Așa că sunt foarte bucuroasă că pot face ceea ce fac. Cât despre filme porno, încă n-am primit oferte, dar sper să urmeze!

Mulțumesc mult, Sally! Mult noroc în viitor.

Urmăriți-l pe Omar pe Twitter: @OzKaterji

Traducere: Oana Maria Zaharia