Regulamentul olimpiadelor școlare e atât de tâmpit, că poți să ieși primul pe județ și să nu te califici la națională

UPDATE! Cei doi elevi – Dragoș Martac și Iulius Vasilescu – ai Colegiului Tudor Vianu, s-au calificat la Olimpiada Națională de Informatică cu o seară înaintea concursului. Și asta pentru că ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a intrat în direct la o emisiune la care se dezbătea problema copiilor umiliți de o învățătoare anapoda. Și culmea, a fost obligat să își asume în directcalificarea la ONI a celor doi. Așa că a încălcat regulamente și reguli, și le-a permis elevilor să meargă a doua zi la concurs.

În România anului 2015 există doi adolescenți cărora li se ia dreptul de a participa la Olimpiada Națională de Informatică din pricina unor regulamente tâmpite. Este vorba despre doi elevi din clasa a X-a de la Colegiul Tudor Vianu din București, care, deși au luat punctajul maxim la faza pe municipiu, nu pot participa la faza următoare a concursului, cea națională. Participarea lor stă în vârful pixului unor angajați ai Ministerului Educației, care ar putea suplimenta două locuri, dar îi oprește regulamentul și miserupismul.

Țara noastră este în fruntea clasamentului în ceea ce privește performanțele obținute la olimpiadele internaționale de informatică, ocupând locul patru, după Rusia. Și la fel de bine stăm și la medaliile obținute anual de elevii care participă la astfel de concursuri. De exemplu, anul trecut românii au obținut o medalie de aur, două de argint și una de bronz. Doar că aceste clasamente sunt aduse în discuție doar atunci când oficialii vor să se umfle în pene. Altminteri, vine regulamentul care bate orice clasament.

Să luăm ca exemplu Olimpiada Națională de Informatică (ONI). Ca să ajungi acolo, trebuie să te califici de la faza județeană, la care subiectele sunt unice pe țară. Pentru București sunt alocate 32 de locuri la liceu, câte opt la fiecare din clasele IX-XII. Județele au între patru și 12 locuri; depinde ce rezultate au avut în anul anterior. Baremul minim este de 30 de puncte din 200. În cazul în care un județ nu are pe cine trimite pentru că nu au întrunit destui elevi baremul, locurile rămân neocupate. Și asta pentru că locurile nu se redistribuie.

Anul acesta, în București există zece elevi care au luat punctajul maxim la faza pe municipiu. Și doar opt vor merge la faza națională. Acest lucru se întâmplă pentru că atâtea locuri are alocate Capitala. Nu contează că în județele Călărași, Ilfov și Teleorman niciun elev nu a întrunit baremul de 30 de puncte. Să le fie de bine, poate anul viitor! Ca să nu mai vorbim de frustrarea celor doi elevi bucureșteni care nu vor merge la faza națională, în timp ce elevi din județele Bacău, Covasna, Giurgiu și Vrancea care au luat sub 50 de puncte vor fi prezenți la faza finală pe țară.

Profesorul Cătălin Frâncu de la Colegiul Tudor Vianu susține că departajarea elevilor care sunt pe picior de egalitate este făcută de către inspectorate: „Inspectoratele școlare județene au autonomie să decidă. În București, al doilea criteriu este scorul la faza precedentă, olimpiada pe sector. Doar că acest criteriu a fost publicat oficial după ce olimpiada pe sector se încheiase deja. Altfel, singura miză a olimpiadei pe sector este să iei minim 30 de puncte, ca să te califici la faza județeană. Mulți din elevi se duc destul de distrați acolo și eu nu-i judec. Unii dintre ei merg la olimpiade la 4-5 materii și adesea au concurs sâmbătă, concurs duminică, săptămâni la rând. E normal să aibă priorități și, ocazional, să facă efortul minim necesar."

Am vorbit la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) cu Ștefania Penea, inspectoare de Informatică. Care mi-a zis ca un funcționar disciplinat că: „Sunt niște criterii de departajare care nu s-au aplicat doar anul acesta, s-au aplicat în fiecare an. În momentul în care am primit locurile de la Ministerul Educației, eu am publicat care sunt criteriile de departajare. În fiecare an, unul din criteriile de departajare a fost olimpiada faza pe sector. Domnii profesori au susținut acest criteriu și când au venit aici au spus că nu și-au dat seama. Eu, conform regulamentului, trebuie să public criteriile de departajare cu cinci zile înainte de desfășurarea olimpiadei. Nu le puteam publica atâta timp cât Ministerul nu îmi dăduse clar numărul de locuri." Deci nu contează că nu are sens, se aplică pentru că s-a mai aplicat și în alți ani.

Important este că un prim pas a fost făcut, respectiv ISMB (Inspectoratul Școlar al Municipiului București) a trimis o solicitare de suplimentare a locurilor la Ministerul Educației.

Sistemul curent de selecție, cu număr limitat de locuri din fiecare județ, este injust. Ministerul încearcă să creeze un fel de Cenaclu Flacăra și să promoveze excelența în fiecare județ. Totuși, clasamentele pe țară arată o altă realitate. Polarizarea se poate agrava în anii următori, pe măsură ce organizatorii încearcă să producă rezultate mai mari în toate județele dând subiecte mai ușoare. Ce facem dacă la anul avem nu zece, ci 15 elevi cu punctaj maxim?

În momentul de față decizia ca cei doi elevi de la Tudor Vianu să meargă la ONI o poate lua Liliana Preoteasa, director în Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții din cadrul Ministerului Educației. Să nu se încrunte vreunul, nu am dat eu aceasta denumire. Dumneaei mi-a declarat că: „Nu e treaba presei să îmi ceară suplimentare, trebuie să îmi ceară un inspectorat, dacă îmi cere. În principiu, banuiesc că luând regulamentul respectiv este foarte clar ce se întâmplă în aceste cazuri. Este o procedură de departajare pe care trebuia să o facă Inspectoratul. Deci nu rezolvăm problema asta prin presă. În principiu nu există posibilitatea de suplimentare a locurilor pentru că am o regulă pe care am stabilit-o la timp și pe care nu o pot schimba în timpul jocului. Dar nu pot să vă răspund acum, trebuie să mă uit ca să pot să răspund la întrebarea asta."

Mda, v-am zis că denumirea direcției este futuristă. Și cam atât.

Cât despre revizuirea regulamentului, tot Ministerul Educației m-a lămurit că: „Propunerea privind calificarea la etapa naţională, în baza unui clasament realizat la nivel naţional după desfăşurarea etapei judeţene/a municipiului Bucureşti a Olimpiadei de Informatică, poate fi analizată în cadrul Comisiei Naţionale de Informatică, după revizuirea/modificarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare."

Senzația puternică pe care o am după ce am discutat cu oficialii din Educație este că cea mai importantă componentă, cea umană, este lăsată undeva la coada listei. Nici că se gândește vreunul cum se simt cei doi elevi.

Am vorbit cu cei doi elevi care încă mai așteaptă să li se dea dreptul de a participa la Olimpiada Națională de Informatică (ONI).

VICE: Ce înseamnă participarea la Olimpiadă pentru tine?
Dragoș Martac: Îmi oferă oportunitatea să arăt ce am învățat, pot să văd cât de mult arată și alții și în primul rând mă duc la olimpiadă pentru intrarea la facultate. Și în CV o să mă ajute foarte mult.

De când participi la olimpiadă?
Din clasa a VI-a.

Cum e să iei puncatjul maxim la faza pe municipiu și să nu poți participa la națională?
Îți dai seama că e foarte nasol. Când vezi că muncești și nu ești recunoscut. Adică părinții se așteaptă să te califici și tu le zici că nu ai reușit. Deși de fapt tu ai obținut punctajul maxim. Anul acesta subiectele au fost mai ușoare și au luat mai mulți punctajul maxim. În alți ani subiectele au fost mai dificile și criteriile de departajare au fost mai corecte. Anul ăsta au greșit total subiectele și nu își asumă nimeni asta. Bănuiesc că subiectele au fost mai ușoare ca să întrunească baremul cei din provincie. Ei vor să fie ocupate locurile din fiecare județ pentru că sunt investitori, sunt sponsori care nu și-ar oferi banii dacă nu ar fi ocupate locurile din fiecare județ.

Ce vrei să faci în viitor?
Să ajung la o facultate cât mai bună. Și după îmi doresc să studiez sisteme de securitate pentru bănci. Aș vrea să merg la facultate în America sau în Anglia. Și olimpiada contează foarte mult pentru admiterea mea la facultate.

VICE: Cum te simți după ce ai luat punctajul maxim la faza pe municipiu, dar nu poți merge la faza națională a Olimpiadei de Informatică?
Iulius Vasilescu: Consider că sistemul actual nu este echitabil și corect din niciun punct de vedere, atâta timp cât permite promovarea la etapa națională (ONI) a unor candidați ce realizează 30-40 de puncte din 200, în defavoarea altora care realizează punctaj superior 150-195 puncte și chiar punctaj maxim. Sunt punctaje obținute pe aceleași subiecte și în aceleași condiții.

De ce se întâmplă asta?
Deoarece se consideră ca necesară participarea la națională a unor reprezentanți din fiecare județ. Ceea ce nu este un argument suficient pentru promovarea în concurs a unor candidați cu performanță net inferioară.

Cum te simți acum?
Sper ca măcar pentru anul următor cei în măsură să schimbe regulile jocului să o facă astfel încât să fie promovată și stimulată munca și valoarea reale. Dacă se consideră necesar și obligatoriu ca fiecare județ să își trimită candidați la etapa națională, ar trebui să organizeze etapele județene cu subiecte diferențiate; aceasta nu înseamnă neapărat că acești candidați vor fi mai valoroși, dar cel puțin nu se creează sentimente de frustrare și revoltă.

Și până la urmă a cui este vina?
Este cu atât mai rău faptul că nimeni nu recunoaște și se pasează vina de la unii la alții, în timp ce se pierde timp (intenționat) și talent. La olimpiada națională se recrutează pentru universități și facultăți, nu la cea județeană. Această atitudine și această indiferență sunt revoltătoare, cu atât mai mult cu cât vin din partea unor cadre didactice sau reprezentanți ai cadrelor didactice, care au pretenția de formatori ai viitorului țării. Și aceste lucruri au impact negativ pe termen lung asupra carierelor noastre.

Învață mai multe despre învățământ
Învăţământul universitar a ajuns sub coada vacii Cum a devenit șpaga de Crăciun pentru educatori un cadou oferit cu dragoste Am fost profesor la țară, într-un sat din Oltenia fără semnal la mobil