Ca orice altă marfă, voturile pot fi cumpărate en gros sau en detail, iar politicienii încearcă mereu să ajungă la formula perfectă pentru interesele lor. Doar că, absolut surprinzător, cumpăratul de voturi la bucată – fie că e vorba de plata efectivă, cu buletine preștampilate, prin „metoda suveica", fie că plata se face în pungi de zahăr, sticle de ulei și pui congelați – este considerat faptă penală și este pedepsit ca atare, în timp ce cumpărarea unor întregi categorii de electorat cu bani de la buget e (aproape) legală.

O să vezi de ce e așa, și-o să-ți spun și cum astfel de măsuri populiste te fac mai sărac, chiar dacă ești tânăr bugetar.

Fotografie via Photofunia și pagina de Facebook a Partidului Social Democrat Orice fel de avantaj oferit alegătorilor, în preajma alegerilor, fără vreun temei real, intră la categoria de șpagă electorală. Aici intră creșterile de salarii, pensii și alte beneficii, precum sporuri, stimulente, ajutoare sociale, acordarea de pensii speciale și reducerile de taxe. Fără temei real înseamnă că respectiva majorare nu se face pentru că a crescut inflația (adică poți cumpăra mai puține lucruri de aceiași bani), nici în funcție de creșterea salariului mediu pe economie, care e o măsură reală, adică o medie a tuturor salariilor plătite în mod real într-o lună. Iar reducerile de taxe sunt făcute fără o reducere a cheltuielilor, ceea ce aduce de fiecare dată creșterea sau inventarea altor taxe.

Ultima pomană de genul ăsta este decizia de luni a comisiilor reunite de Muncă și de Buget din Camera Deputaților, care au hotărât majorarea salariilor de bază din învățământ și asistență socială cu 15% de la 1 ianuarie 2017, creșterea sporurilor pentru personalul medical și mărirea cu 25% a remunerațiilor pentru personalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la 1 decembrie anul acesta.

Toate aceste majorări vin în condițiile în care suntem în al doilea an de inflație negativă, deci puterea de cumpărare nu a scăzut. Iar bugetul pentru acest an a fost deja programat cu un deficit de 3% – dublu față de 2015, în condițiile unei creșteri economice foarte bune – ceea ce ne apropie de pragul procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Alt tip de cointeresare financiară a electoratului se face prin reduceri de taxe și impozite. Nu că n-ar fi bune astfel de reduceri, dar important este să fii sigur că ele se vor și aplica, ceea ce e un pic mai complicat. Aici, PSD a punctat decisiv când a redus 102 taxe. Inițial, a fost o propunere din programul electoral, dar șeful partidului, Liviu Dragnea, a inițiat o lege în acest sens și și-a convins colegii s-o voteze. Așa că pe 25 octombrie parlamentarii au votat eliminarea acelor taxe.

În primul rând e bine să nu crezi în astfel de promisiuni până nu le vezi concretizate pe cardul de salariu sau în buzunar. Nu de alta, dar au fost cazuri, precum cel din 2008, în care toți parlamentarii au votat creșterea salariilor în Învățământ cu 25%, președintele a promulgat legea, dar nu s-a aplicat niciodată. Și apoi, din cauza acestor populisme, deficitul bugetar a crescut și s-a ajuns la tăierea cu 25% a lefurilor în întregul sistem bugetar.

Deja Guvernul, Consiliul Fiscal și cam toată lumea care mai gândește limpede a arătat că pomenile electorale din ultimele săptămâni vor costa vreo nouă miliarde de lei, iar pentru a le susține va fi nevoie ca acești bani să fie luați de la investiții. Adică adio școli, spitale, șosele noi, cu tot cu locurile de muncă ce ar fi fost create pentru a le construi. Unii iau lefuri mai mari, alții rămân șomeri, și toți merg pe străzi proaste și la policlinici care le cad în cap. Sau, cine știe, ajung să moară prin spitale.

De fapt, ce trebuie să reții este că astfel de creșteri acordate în campanie sunt ilegale, contravin legii responsabilității bugetare, care interzice creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor cu mai puțin de șase luni înainte de expirarea mandatului guvernului. Adică, la un moment dat, parlamentarii au avut destul bun-simț încât să-și dea seama că tentația de-a mitui electoratul e foarte mare, și-au încercat să prevină abuzurile. Și, sigur, n-ar strica să te întrebi și „de ce tocmai acum?", în condițiile în care oamenii ăia sunt în Parlament de aproape patru ani.

Nici la reducerile de taxe lucrurile nu sunt chiar așa de simple, pentru că unele dintre cele eliminate erau folosite, potrivit unor legi, pentru finanțarea de instituții sau programe. De exemplu, taxa radio-tv finanțează TVR și radioul public, dar parlamentarii nu au schimbat și legea de funcționare a acestor instituții. Așa că, și dacă te enervează taxele alea, s-ar putea să le plătești în continuare, până (și dacă) se schimbă legile celor două instituții.

La fel, taxa auto i-a scos din sărite pe mulți, mai ales că cele mai multe forme ale taxei de primă înmatriculare au fost declarate neconstituționale sau discriminatorii, dar din fondurile alea se finanțează tot felul de programe ce nu sunt doar utile, ci și prevăzute limpede în niște legi. Așa că, fără a se modifica și acele legi, e foarte probabil că vom plăti în continuare o taxă la înmatricularea mașinii.

Astfel de majorări salariale făcute la grămadă, cu un procent fix, sunt în dezavantajul celor tineri. Gândește-te că o creștere cu 15% a salariului de 1 500 de lei, al unui debutant, ar însemna 225 de lei în plus, în timp ce pentru bossul cu 5 mii de lei leafă ar însemna un spor de 750 de lei. La mărirea de salarii din august s-a încercat tocmai reducerea decalajelor între salariații bugetari, pentru că s-a constatat că se putea ca între doi oameni, cu aceeași pregătire și vechime, care făceau aceeași muncă, să fie diferențe de salariu de la simplu la dublu, din cauza legilor prost făcute.

Dacă aceste diferențe s-ar baza pe eficiența și productivitatea angajaților statului, poate că ar fi justificate, dar astfel de criterii n-o să vezi pomenite înainte de campania electorală, pentru că și cel harnic și competent, și puturosul nepriceput angajat pe pile au tot câte un singur vot. Mai mult, după cum atrage atenția ministrul Muncii, dacă acest mod de cumpărare de voturi va intra în vigoare, nu vor mai fi bani pentru aplicarea până la capăt a legii salarizării unice.

O altă problemă care ar putea fi generată de aceste șpăgi electorale a fost explicată de premierul Dacian Cioloș, care până acum a acceptat cam toate dezmățurile bugetare inițiate de politicieni. Omul a arătat că există deja reduceri de taxe pentru anul viitor, prevăzute în Codul Fiscal, apoi există creșterile de cheltuieli de personal pe baza legii salarizării unice, iar bugetul este deja la limita de la care Comisia Europeană poate declanșa procedura de deficit excesiv.

Așa că, spune premierul, dacă pomenile electorale se vor aplica, orice guvern va veni va fi nevoit să taie banii de la investiții - adică fondurile pentru drumuri, școli, spitale și alte lucruri de care ar beneficia toată lumea. Mai mult, investițiile statului, dacă sunt bine făcute, creează locuri de muncă la firmele care execută lucrările, dar și la cele care produc materialele necesare. Dacă sunt bine făcute…

Dacă ar crește numărul de angajați - în condițiile în care raportul salariați / pensionari e deja foarte fragil, de doar 1/1 - ar fi mai ușor pentru stat să plătească pensiile și chiar să le indexeze periodic, așa cum prevede legea. Dacă însă investițiile se reduc, statul va trebui să ia bani din altă parte și să amâne creșterea punctului de pensie. Așa că ai putea să încerci să le explici părinților și bunicilor tăi de ce astfel de populisme se întorc împotriva lor și de ce trebuie să țină cont de asta când ies la vot pe 11 decembrie.

Și acestea sunt doar o parte dintre formele în care politicienii încearcă să cumpere voturile unor categorii de români. Despre ploaia cu pensii speciale ți-am povestit deja: suntem foarte aproape de situația în care toți bugetarii, dar și categoriile sociale mai vocale sau cărora politicienii doresc să le câștige bunăvoința, vor primi pensii de șmecher, fără legătură cu contribuțiile.

Apoi, o analiză de la începutul acestei sesiuni parlamentare arăta că aleșii mai au pregătite niște pomeni, pe care s-ar putea să le vezi votate în pripă, în prag de alegeri: moștenirea pensiilor speciale, a treisprezecea pensie pentru cele sub salariul mediu pe economie (aproape 2 700 de lei), noi decontări de transporturi pentru pensionari, micșorarea vârstei de pensionare pentru unii și, mai ales, noi sporuri pentru bugetari.

Evident, se pare că vor continua și tot felul de programe de „stimulare a consumului", precum „Prima Casă". Cu care problema mare nu e că se ia din banii tuturor și se dă doar unora, ci că astfel cresc prețurile, iar tu vei face un credit tot mai mare la bancă și o să plătești mai mult. Iar de câștigat au mai ales vânzătorii și băncile, nu tinerele familii. De orice tip ar fi ele, tradiționale sau nu. Pentru că, ține minte, politicienilor nu le pasă de asta, ci doar de votul tău.

Și asta nu e tot; în programele partidelor, despre care poți citi aici și aici, mai sunt tot felul de promisiuni care, probabil, vor fi ținute la sertar până la următoarea campanie electorală.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe chestii despre politică:
Îmi place guvernul Cioloș, dar nu mai suport vrăjelile de imagine din jurul lui
Cum m-am transformat peste noapte din băsist în sclavul PSD-ului
Cum şi-a cumpărat Ponta cu banii noştri locul în Rai