Strămoșii tăi mâncau carbohidrați, deci ar trebui să o faci și tu

Știi deja cum funcționează treaba: regimul Paleo e bazat pe ideea că ar trebui să mâncăm ce consumau și strămoșii noștri din peșteră, adică: carne, pește, legume, fructe și nuci. Alimentele pe bază de amidon și lactatele, cu excepția unor anumite produse, sunt scoase din meniu.

În timp ce descoperirea celui mai vechi rahat făcut de om a scos la iveală că strămoșii noștri se bazau mai puțin pe proteinele animale decât am fost lăsați inițial să credem și că oamenii premoderni consumau grâu și orz procesat în perioada paleoliticului superior, asta nu i-a oprit pe mulți să mănânce doar burgerul dintre chifle.

Cu dedicație pentru oamenii ăia: Evoluția creierului uman s-ar putea să fi depins de carbohidrații ăia.

Asta e abordarea unui studiu publicat luna asta în Quarterly Review of Biology, în care doctorița Karen Hardy și echipa ei de cercetători susțin că creșterea creierului uman din ultimele două milioane de ani nu se datorează doar folosirii focului și a gătitului cărnii, după cum se credea inițial. Aveam nevoie și de amidon.

Hardy și echipa ei au analizat informații arheologice, genetice și fiziologice și au ajuns la concluzia că „carbohidrații din plante și carnea erau două componente complementare necesare regimului pentru evoluția umană."

Oamenii din paleolitic nu mâncau pâine albă, dar găseasu carbohidrații ăia sub forma rădăcinoaselor și a cartofilor, precum și în semințe și coji. De fapt, cercetătorii susțin că vânatul s-ar putea să fi fost mai mult un element care ținea de statut și mai puțin o necesitate, și „deși carnea s-ar putea să fi fost hrana lor preferată, energia necesară pentru obținerea ei s-ar putea să fi fost cu mult mai mare decât cea pentru culesul cartofilor."

Mai târziu, odată cu apariția focului pentru gătit, strămoșii noștri au putut să digere mai ușor rădăcinile, care erau distruse slab de sistemul digestiv când erau crude. Pe lângă asta, corpurile noaste au evoluat un milion de ani ca să înceapă să producă amilaza, care permite gurilor să înceapă digestia rădăcinoaselor când sunt mestecate - și le face și mai gustoase.

Conform lui Hardy, cele două evoluții au dus la creșterea glucozei în dieta noastră, care nu numai că ne-a ajutat să creștem fetuși puternici, ci și să le mărim creierul, și să obținem caloriile necesare pentru alăptare. „Fără gătit, consumul plantelor bogate în amidon e puțin probabil să fi făcut față necesarului de glucoză al oamenilor normali", susține studiul.

Știu că deja-ți spui: ok, ok. Nu dau doi bani pe povestea cu mărirea creierului - țin regimul Paleo ca să am cei mai invidiați și fermi mușchi la sală.

În cazul ăsta, tot ai nevoie de energie! Gândește-te la viitorii tăi fetuși, dragă cititorule, și mai mănâncă un cartof din când în când.

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai citește despre cartofi:
Restaurante non-stop din București, unde să te dregi după o noapte de beţie
Am mers din greșeală la mare cu susținătorii lui Ponta și am mâncat cartofi UNPR
La cămin, orice pui în farfurie devine mâncare