Sorina Vazelina #1

Din carneţelele artistei Sorina Vazelina

Sorina Vazelina face ilustraţii demenţiale presărate cu detalii minuţioase pe care le consideră sarea şi piperul oricărei lucrări. Înainte ca ele să ajungă ceea ce sunt, multe desene au fost doar nişte idei într-un carneţel. În opt ani a umplut peste 20, de toate felurile și mărimile, fără a le socoti pe cele pe care le-a pierdut.

Sorina așterne între coperte de carton tot ce îi trece prin minte, încă din ultimul an de liceu: când aşteaptă metroul, culoarea verde a semaforului sau oameni, când ştie că e prea rangă ca să-şi amintească ideea a doua zi sau când e pe punctul de a dormi şi o trăzneşte o dumă. Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească un carnețel este să-i fie la îndemână. De-asta uneori ajunge să reia unele începute acum doi ani.

Desenele şi textele sunt un fel de colaj al lucrurilor pe care Sorina le integrează în proiecte. Potretele şi peisajele ajută în comics şi în ilustraţie, iar fonturile în design grafic. Unora nu le găseşte un sens imediat, dar le vede cu alţi ochi după câţiva ani. Inevitabil toate ajung îmbinate în proiectele ei. Carneţelele sunt pentru ea un fel de desktop analog, un exerciţiu care o ajută să se formeze continuu.

Am numit această rubrică Teleleu la sugestia ei. Termenul e o combinaţie între teleleică şi zebedeu, care în traducere liberă înseamnă drumul pixului pe hârtie, de la cață la apostol.