FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Am vorbit cu tineri români care, deși au terminat o facultate, au ajuns să lucreze în alt domeniu

E ciudat să treci de la chimie la poezie sau de la filosofie la fotografie medicală, dar astea-s vremurile.
Fotografie via De ce o să fie oribil primul tău loc de muncă în corporație din România

Dacă te-ai gândit că atunci când te înscrii la o anumită facultate îți alegi și viitorul profesional, te minți singur. Studiile arată că 80 la sută dintre absolvenții facultăților din România au joburi în alte domenii decât în cele pentru care s-au pregătit. Ceea ce înseamnă că patru din cinci tineri de vârsta ta fac altceva decât ce au învățat la cursurile din facultate. Motivele sunt diverse. Unii absolvenți au așteptări salariale total nerealiste după ce ies de pe băncile universităților, iar alții se trezesc pe o piață a muncii care nu pune la bătaie joburi pentru oameni fără experiență.

Publicitate

Am vrut să aflu cum procedează tinerii din România când se trezesc că n-au loc de muncă la sfârșitul facultății, așa că am stat de vorbă cu câțiva absolvenți. Mi-au explicat de ce s-au reorientat în carieră și dacă au de gând să profeseze, în viitor, în domeniile în care au studiat atâția ani.

RAMONA DĂNULEȚIU, 32 DE ANI, ANALIST IT

„Am studiat psihologie și nu lucrez în domeniu pentru că în România mi se pare un segment subdezvoltat. E costisitor să faci formări profesionale (de care ai musai nevoie ca să lucrezi în domeniu) și îți ia foarte mult timp să pui un cabinet individual pe picioare, darămite să faci rost de clienți. În plus, nu e genul de profesie care-ți aduce un venit sigur. Tocmai de asta, acum lucrez într-o firmă de IT, ca analist.

E vorba de un proiect de telecom expense management, adică centralizăm facturile de telefonie din alte țări și le rulăm într-un program informatic. Apoi, vedem ce probleme sunt, pentru că scopul e să găsești sumele plătite în plus sau facturate greșit. E un job ok, chiar dacă n-are nicio legătură cu ce am învățat eu în facultate. Totuși, într-un viitor nestabilit intenționez să lucrez ca psiholog, în particular."

ADINA CHIRIAC, 25 DE ANI, LEASING MANAGER

„Am studiat peisagistica și am un master în amenajări urbane și teritoriale, însă diplomele astea nu-mi folosesc pe plan profesional. Cu toate că mi-ar fi plăcut să activez în domeniu, am ajuns să lucrez într-o companie națională de real estate, unde sunt leasing manager. Am vrut să lucrez ca peisagist, dar la un moment dat îți dai seama că nu poți să trăiești efectiv din pasiune, mai ales în Iași, unde din proiectare peisagistică nu faci bani.

Publicitate

Lumea de aici nu acceptă că există oameni pregătiți să le spună ce să-și pună în curte. Oamenii te văd ca pe un grădinar care îți aruncă niște semințe și flori, nimic mai mult. Pe deasupra, pentru că zona asta a Moldovei e slab dezvoltată economic, cetățenii sunt preocupați să supraviețuiască, nu să înfrumusețeze, adică „să risipească banii". Așa că cei care nu reușesc să facă treabă cu peisagistica în Iași, fie aleg să plece din localitate, fie se reprofilează, ca-n cazul meu. Pentru că am ales să rămân în orașul ăsta, mi-am compromis pasiunea."

ALECS BRUCHER, 31 DE ANI, OM DE RADIO

„După ce am terminat Facultatea de Turism, nici agențiile de profil și nici hotelurile nu mi-au acordat încredere. Ca peste tot, se angajau oameni doar pe bază de experiență, ori eu nu făcusem nici măcar internshipuri, pentru că erau rare și prost plătite în vremea studenției mele. Problema în domeniul turismului e că toți au impresia că, dacă vii din facultate, ai ani de experiență. Dar adevărul e că faci un talmeș balmeș dacă-ți iei un job în timpul facultății. Ori înveți, ori muncești, e complicat să le faci pe amândouă.

Citește și: O firmă te ajută să-ţi umfli CV-ul cu corporaţii inventate care par reale

Cum n-am reușit să mă angajez pe turism, mi-am căutat în altă parte, că aveam nevoie urgentă de un job. Până să ajung să lucrez în radio, am coborât un pic ștacheta: mai întâi am muncit ca barman, după care am fost reprezentant de vânzări."

Publicitate

ANDREI ZBÎRNEA, 30 DE ANI, JURNALIST CULTURAL

„Când eram la grădiniță, am vrut să fiu pe rând: preot, atacant la Chelsea, jurnalist de investigații, avocat și istoric specializat în Grecia Antică. Din motive de autoconservare, dar și din teamă de examene & eșec, am mers la Facultatea de Chimie, unde se intra pe bază de dosar. Chimia era singura materie la care excelasem în liceu (inclusiv niște prezențe la olimpiade), așa c-am zis c-o să fie floare la ureche.

Din nefericire, laboratorul avea o pondere importantă, iar eu aveam două mâini stângi. Ar fi trebuit să renunț după primul semestru, dar m-am chinuit să termin facultatea, din ambiție. Imediat după absolvire, am luat-o pe alt drum: literatură, sociologie, poezie, scris despre muzică rock, tenis & poezie. Am făcut un master la Sociologie, dar a fost tot degeaba. Apoi, m-am angajat ca logistician gestiune flux într-o fabrică de gips carton, unde am stat un an. Între timp, am publicat două volume de poezie, iar acum lucrez ca jurnalist cultural și copywriter."

CRISTINA BOBE, 27 DE ANI, FOTOGRAF MEDICAL

„Am ales Facultatea de Filosofie, după ce tot liceul am visat c-o să ajung jurnalistă sau antropolog cultural. Am lucrat în presă din timpul anilor de facultate, dar după un timp mi-am dat seama că nu mă văd făcând asta pentru totdeauna. Am renunțat la presă și m-am pregătit pentru Medicină, pentru că am realizat că vreau să salvez vieți. Nu am intrat și-a urmat o altă perioadă de confuzie și de căutare, după care am „aterizat" într-un job de PR medical.

Publicitate

Nu era rău acolo, dar am înțeles că viața de angajat într-o companie nu-i ce-mi doresc. Așa că m-am reorientat din nou. M-am apucat de fotografie, adică un hobby mai vechi, aplicat în medicină, o pasiune mai nouă. Între timp, am lansat prima platformă online de fotografie medicală din România și am inițiat o serie de expoziții multimedia prin care explorez corpul și diferitele tipuri de chirurgie."

ALEXANDRA HAMBARAȘ, 34 DE ANI, ORGANIZATOARE DE EVENIMENTE

„Am studiat la o facultate de Comerț, pentru că la vremea aia îmi imaginam cum studenții cu diplomă într-un domeniu mai generalist au mai mai multe oportunități, adică o paletă mai largă de joburi din care să aleagă. Mi-am dat seama mai târziu că a fost o alegere foarte proastă, fiindcă piața e saturată de economiști. În plus, angajatorii caută oameni specializați pe ceva anume: marketing, finanțe sau limbi străine.

Citește și: Cele mai inutile facultăți din România

Așa că am trecut prin mai multe joburi fără legătură cu studiile, până să ajung la ce fac acum. Sunt executive assistant într-o companie de training și aici, printre alte responsabilități, mă ocup de organizarea evenimentelor din firmă."

LETINU FILIP, 32 DE ANI, GRAFICIAN DIGITAL

„Când am absolvit arhitectura, era fix vârful crizei economice, așa că lipseau locurile de muncă în domeniu. Am lucrat o vreme ca freelancer, pe design interior, grafică și până la ilustrație, ceea ce fac și acum. Când s-a terminat criza și-au apărut joburile în domeniul meu, nu mai voiam eu să revin, pentru că piața din România e slabă din punct de vedere al calității: mulți nepricepuți se cred arhitecți, iar clienții au impresia că au viziune mai bună decât tine asupra unui proiect.

N-am de gând să profesez vreodată în arhitectură, vreau mă concentrez pe latura mea creativă. Am avut câteva expoziții personale de pictură, iar anul ăsta am apărut în cea mai prestigioasă revistă din domeniul graficii digitale."

Citește mai multe despre joburile din România:
De ce ajung românii să-și urască joburile

Cum să fii corporatist în România, la 20 de ani

De ce o să fie oribil primul tău loc de muncă în corporație din România