Toată noaptea am umblat pe nicăieri

 Scot Sothern e un fotograf din Los Angeles și un mare fan al prostituatelor. În ultimele două decenii, Scot a fotografiat/s-a culcat cu o grămadă de prostituate din Los Angeles. Fotografiile lui au fost expuse în galerii de artă din Canada, America și Europa. Imaginile lui Scot trezesc privitorului o reacție viscerală și ridică atâtea întrebări, încât am hotărât să-i dăm lui Scot o rubrică regulată în care să ne spună povestea din spatele fotografiilor. Ideea e simplă: Luăm o imagine din arhiva lui Scot și-l rugăm să ne povestească exact ce s-a întâmplat atunci când a făcut-o. Bine ați venit la rubrica „Păsări de noapte.”

Are o voce nisipoasă, care-mi amintește de sunetul metalului când se topește. Azi-noapte mi-a spus că un bulangiu bine făcut aproape a violat-o. Știa că nu ar fi trebuit să se urce în mașina lui, simţea că e ceva în neregulă cu el la fel de bine cum simţea că îi pute gura, dar e greu să fugi de bani. „Pentru că dacă trăiești aici, frate, îți trebuie bani". Se suceşte și îmi spune că nu înțelege de ce vreau să îi fac poze, e doar o curvă urâtă pe meth.

„Daa, păi, am văzut destulă urâţime și tu nu te încadrezi."

„Bine, cum spui tu."

Ne plimbăm cu mașina prin centru și căutăm un loc pe care să îl folosim drept fundal. O întreb de când e aici.

„Sunt aici de vreo sută de ani, știi. Nu am avut casă o perioadă. Los Angeles e locul meu preferat. Plouă foarte rar și dacă ai un sac de dormit îți poți găsi întotdeauna un loc în care să te ascunzi. Obișnuiam să mă cațăr pe scări de incendiu sau să mă strecor în clădiri și să mă urc pe acoperis. E un loc de dormit bun despre care oamenii nu prea știu. Doar să nu uiți unde ești și să te duci peste margine în toiul nopții."

Numele ei e Cathy. „Doar o altă Cathy, ca alte sute de mii. Dacă sunt de undeva, bănuiesc că pot spune că sunt din Minot, North Dakota. E rece acolo, frate." Are o cameră de hotel la câteva blocuri mai în spate, cu o baie și un pat. „Asta înseamnă că trebuie să ies în fiecare noapte să fac bani de chirie, dar uneori necunoscuții mă ignora și umblu în derivă toată noaptea, degeaba." Dar, din câte spune ea, tot e mai bine decât să îți înghețe curu' în Minot, North Dakota

Ajungem la podul de pe Sixth Street și o tai pe un drum de sub pod, iar ea zice „Stai, Stai. Asta e o stradă cu sens unic frate. Nu o poți lua pe aici"

„Da, păi e în regulă. Am un permis special de trecut pe sens interzis." Fac stânga, apoi iar stânga, în timp ce admir peisajul. După câteva blocuri trecem pe lângă trei polițiști, care erau în faţa maşinii lor şi ţineau un grup de dealeri fraieri cu fața la perete şi cu mâinile încătușate la spate. Ăștia ne protejează pe mine şi pe tine, frate, de un trip prost.

„Azi-noapte un bulangiu bine făcut a încercat să mă violeze."

„Da, mi-ai zis."

„A parcat mașina lângă o cabină telefonică ca să nu pot deschide ușa să ies. Sunt o grămadă de bulangii cărora le place să se ia de fete ca mine, ca și cum nu am avut deja parte de destule căcaturi. Mă trăgea de păr de parcă voia să îl scoată din rădăcini."

„Wow, îmi pare rău."

„Tu nu ai făcut nimic."

„Da, păi…”

Dau colțul pe o stradă liniștită unde văd un perete desenat cu graffiti.„Hai să facem poze aici". Când ieșim din mașină îi dau 20 de dolar, una de zece și două de cinci. Îmi scot camera și o îndrum spre perete ca pe un magnet de frigider. E întuneric și nu o văd pe display, dar știu unde e. Își arată sânii că o fată din „girls gone wild", rânjește ca și cum fața ei ar fi pe cale să explodeze și fac o poză cu expunere. Îi spun să se uite la mine și să facă un zâmbet drăguț. Zâmbește că o regină care se întoarce acasă cu inima frântă, iar eu transform imaginea în pixeli.

Întorși în mașină, se deschid ambele uși, Cathy mă întreabă dacă e OK să fumeze și îi spun că nu mă deranjează. Are un pachet îndoit de Kools, marcă pe care obișnuiam și eu să o fumez. Își aprinde țigara și suflă un nor de fum. Am fumat timp de 40 de ani și acum nu mai fumez.

„Hei, uh, Cathy, pot să iau un fum?”

„Mai am câteva în pachet, vrei una?”

„Nu, doar un fum.”

Îmi dă țigara și trag un fum, după care i-o dau înapoi. Mă amețește plăcut și suflu un inel de fum.

Cathy spune „Știi cum se simte când cineva îți ține capul sub apă și nu poți să respiri? Tipul de azi-noapte a făcut asta și pe deasupra nici nu m-a plătit. Mi-a tras țeapă.”

„Aiurea rău. Vrei să te duc înapoi unde erai?”

„Nu, am destui bani acum, știu unde e Mc-ul, lângă stația de autobuz. Trebuie să mă duc să mănânc ceva.”

„Da, pot să îl găsesc. E deschis toată noaptea?”

„Doar drive-in-ul.”

La Mc mă ofer să o duc eu la drive-in, dar îmi mulțumește și îmi spune că e OK. Mi-ar plăcea să merg și eu să îmi iau un Puișor și o Cola, dar timpul meu cu Cathy s-a terminat, așa că mă duc acasă și mănânc un castron de cereale.

Traducere: Mia Ella

Anterior:

O fotografie pe bancheta din spate