Semnul era mare. Imens. Poate că era imaginea unei țigări aprinse tăiată de o dungă roșie, poate doar scria „Fumatul interzis‟ cu litere de-o șchioapă. Nu mai țin minte exact. Sub semn, grămada noastră de rucsacuri. Eram în Gara Constanța, în iulie 2002, și așteptam legătura spre Costinești, adică un personal obosit și împuțit.

Cu fundul pe un rucscac stătea un băiat din gașca noastră de rockeri din Slobozia - actualul meu soț - și fuma fără griji. Habar n-am de unde au apărut gardienii. „Nu aveți voie să fumați aici‟. „Daa? Unde scrie?‟, a întrebat contravenientul, umflându-și pieptul de cetățean fumător rocker cu plete, cioc și ochelari. „Acolo‟, a spus un gardian, și ne-a arătat semnul, pe care, deși era cât casa și stăteam chiar sub el, niciunul dintre noi nu-l observase până în acel moment.

Cred că noi am fost atunci printre primii amendați ca urmare a introducerii interdicțiilor privind fumatul. Se întâmpla prin forma inițială, din iunie 2002 a Legii nr. 349/2002. Aceeași lege care, modificată și votată acum de Parlament, interzice complet fumatul în spații publice închise, dar și în cele din aer liber destinate copiilor.

Prima formă a legii interzicea și ea fumatul în spații închise de la locul de muncă și în spații publice închise, dar acestea erau definite ca instituții publice. De-a lungul anilor, actul normativ a mai suferit modificări, dar aplicarea ei a fost întotdeauna foarte laxă. Mai întâi localurile au fost obligate să aibă spații delimitate pentru nefumători – acele camere pustii și triste din baruri -, apoi pe vitrinele barurilor au apărut mesajele „Aici se fumează" și, mult mai rar, infim, „Aici nu se fumează‟.

În 2011, deputatul PSD Manuela Mitrea – mamă a cinci copii și soția senatorului Miron Mitrea, în prezent încarcerat pentru luare de mită - a propus o variantă mult mai dură a legii. Atunci au apărut primele discuții despre interzicerea completă a fumatului în orice fel de spațiu public închis.

„În România, 89 de oameni mor în fiecare zi din cauza fumatului. 50% din fumătorii de acum vor muri de boli legate de fumat dacă nu renunță. La un nefumător, fumatul pasiv crește riscul bolilor cardiac cu 25% și al cancerului pulmonar cu 20-30%‟, scria inițioarea Manuela Mitrea, în 2011, în expunerea de motive prin care propunea modificarea actului normativ. Schimbările aduse de ea puneau accent pe protejarea nefumătorilor și a copiilor atât de fumul toxic, cât și de exemplul negativ.

Aveau să mai treacă însă alți patru ani până ca vreo măsură practică să fie luată.

Anul acesta, deputatul PSD Aurelia Cristea, fost ministru delegat pentru Dialog Social și Relația cu Societatea Civilă în Guvernul Ponta, a dus lucrurile și mai departe. Practic, ea a dat un impuls vechii legi, repunând-o pe ordinea de zi a parlamentarilor și înăsprind restricțiile împotriva fumatului. Forma inițiată de ea definește mult strict termenul de „spațiu închis‟, dublează amenzile și interzice fumatul în școli și în unele spații deschise, mai exact la locurile de joacă amenajate pentru copii și în apropierea acestora.

Aurelia Cristea, 47 de ani, a fost fumătoare. S-a lăsat însă, datorită celor doi copii ai săi, pe care nu a vrut să îi expună acestui viciu, spune ea. Astfel, dintr-o fumătoare în tinerețe, deputata s-a transformat într-o luptătoare împotriva fumatului.

„În martie anul acesta, am găsit în parcursul legislativ două legi, una care era la Senat, a doamnei Tamara Ciofu (deputat PSD), dar care se referea numai la instituții publice, nicidecum la spații publice închise, și cea a doamnei Mitrea, care zăcea la Comisie de patru ani de zile pentru că nimeni n-avea curajul s-o mai ducă mai departe, din cauza opoziției foarte mari și din partea colegilor parlamentari, și din partea altor factori, industria producătoare de țigări, în special. Ca să scurtez parcursul legislativ, să nu mai dureze ani de zile, am preferat să depun amendamente la legea doamnei Manuela Mitrea, care era una dintre legile care coincidea cel mai mult cu ce ne doream noi‟, mi-a explicat deputatul PSD Aurelia Cristea.

Practic, una dintre cele mai importante modificări aduse de ea și de ceilalți peste o sută de parlamentari inițiatori a fost să abroge un articol din vechea lege care suna așa: „Fumatul este permis în baruri, discoteci, restaurante și în alte unități cu destinație similară, organizate exclusiv pentru fumători, în care accesul tinerilor cu vârsta sub 18 ani este interzis‟.

Varianta drastică a Aureliei Cristea, care interzice complet fumatul (inclusiv a țigărilor electronice) în toate spațiile publice închise, a trecut marți de Camera Deputaților – cameră decizională -, cu 164 de voturi pentru, 20 împotrivă și 26 de abțineri. Urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui și apoi publicată în Monitorul Oficial. La 45 de zile de la publicare, va intra în vigoare. Astfel, noua lege face lista de zone interzise fumatului foarte lungă: baruri, restaurante, spitale, școli, la locul de muncă, în taxi, în aeroporturi (în afara zonelor de tranzit, în zone special amenajate), în gări, în apropierea locurilor de joacă pentru copii, fie ele închise sau în aer liber, în instituții destinate protecției și asistenței copiilor, publice sau private.

Astfel, ce le va mai rămâne fumătorilor? Strada, propria locuință, propria mașină (în afară de taxiuri), spațiile amenajate din zonele de tranzit din aeroporturile internaționale (adică între check-in și îmbarcare), parcurile, dar nu în preajma locurilor destinate copiilor, și penitenciarele de maximă siguranță. Ultimele sunt, practic, singurele spații închise publice de pe teritoriul țării unde se mai poate fuma. Explicația? Cea neoficială este mila față de deținuții condamnați la ani grei care ar lua-o razna fără țigări, iar cea oficială este asta: „În penitenciarele de maximă siguranță, în celule stă doar un singur deținut, motiv pentru care, dacă fumează, nu afectează niciun alt cetățean și nici gardienii‟.

Dacă ești student fumător, este clar că nu ai voie să fumezi în incinta facultății. Cât privește spațiile deschise din universtități, aici lucrurile nu mai sunt atât de clare.

„În mod normal, intenția noastră a fost să interzicem și acolo, în campusurile universitare. Dar ulterior ni s-a sesizat că unități de învățământ, cum am scris noi în lege, se referă, conform Legii învățământului, în special la unitățile preuniversitare. Ar putea să fie o scăpare a noastră și s-ar putea să existe această mică portiță. Cred că Ministerul Sănătății va face niște sesizări în sensul acesta, pentru că practic ei sunt răspunzători de politicile de sănătate publică. Din punctul nostru de vedere, al inițiatorilor, și cele universitare se încadrează, dar s-ar putea să apară interpretări", explică Aurelia Cristea.

Confuzie a creat și următoarea exprimare din textul motivării proiectului legislativ: „O atenţie specială este acordată spaţiilor în care copiii îşi petrec timpul liber, indiferent dacă spaţiile sunt în aer liber sau închise, pentru a-i proteja atât de efectul toxic al fumului de tutun cât şi de posibila asociere a comportamentului de fumător al adulţilor cu activităţi recreativ‟.

Acest fragment din motivare a creat panică și haos, o parte a presei interpretând că se interzice fumatul în parcuri. Dar stați liniștit, puteți fuma liniștiți în parc, atâta timp cât nu sunteți în apropierea locurilor de joacă. Nu pentru mult timp însă, pentru că planurile Aureliei Cristea nu se opresc aici. „Deocamdată n-am extins în parcuri, stați să ne obișnuim‟, spune ea.

Furia și sentimentul că ți se ia un drept te-au cuprins când ai citit rândurile de mai sus. Dar, deși acum ești în negare, sunt șanse mari să te lași de fumat ca urmare a acestei legi. O arată cifrele din Marea Britanie, țară care a interzis fumatul în baruri, restaurante și alte locuri publice încă din 2007, când noi abia intram în Uniunea Europeană.

În Londra, de exemplu, sunt unele zone chiar și pe stradă unde nu ai voie să fumezi, în special în fața unor anumite magazine și baruri. La doar un an după legea care interzicea fumatul în spații publice închise din Marea Britanie, 400 000 de britanici renunțaseră la fumat, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetare a Cancerului Marea Britanie. Astfel, în doar un an, s-au fumat cu două miliarde mai puține țigări, prevenindu-se astfel 40 000 de decese pe o perioadă de zece ani.

„Un lucru este cert și dovedit: legea va reduce consumul de tutun‟, spune și psihologul Mihail Copăceanu. „Dacă obișnuiam să ieșim în oraș la un restaurant și să fumăm două-trei țigări în așteptarea hranei, încă două după masă și încă două-trei întreaga seară în local, acum, cu interdicția, categoric numărul țigărilor se va reduce‟ adaugă el. Vorbește la persoana a doua plural pentru că, da, și el este fumător.

Dar, chiar și cu această lege, tot nu îți va fi ușor să te lași, te asigură Copăceanu. Asta pentru că nicotina creează dependență și, implicit, provoacă modificări la nivel neurocerebral. Cam în șapte secunde după ce îți aprinzi o țigară, 25% din nicotină ajunge în creier. Astfel, numărul și senzitivitatea receptorilor din creier este modificată.

„Noi ignorăm sevrajul, adică stări de rău, agitație, anxietate, tahicardie. Greșim când considerăm că oricine se poate lăsa de fumat, trebuie doar să vrea, e o chestiune de voință. Este fals. Dependența fizică, dar și cea psihică, creează probleme unui fumător‟, spune Copăceanu, care nu recomandă nici țigara electronică, pentru că ea nu înlătură reflexul de a fuma.

Statul a încercat să te convingă să te lași și prin vorbă bună, de-a lungul anilor. Încă din 2007, există programul „Stop Fumat‟, finanțat de Ministerul Sănătății, care are forma unui departament din subordinea Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta‟. Prin acest program au trecut în jur de 120 000 de persoane la nivel național, dintre care în jur de 50% renunță. Cifra este mică, raportat la cei 4,8 milioane de fumători din România, potrivit unui studiu global de acum trei.

Pentru dr. Magdalena Ciobanu, coordonatoare a centrului de consiliere „Stop Fumat‟, noua lege este o binefacere pentru activitatea programului. „Sigur că e un sprijin și va crește numărul celor care ni se vor adresa. Rezultatele muncii noastre vor fi mai bune. Ne bucură votarea acestei legi‟, spune Ciobanu.

În prezent, tratamentul se face pe două nivele – tratament medicamentos și consiliere pshilogică, și durează între două și trei luni, spune Ciobanu. Primul constă în administrarea unor medicamente fie cu nicotină, antisevraj, fie cu substanțe care blochează receptorii de nicotină. Când le iei pe cele din urmă, simți că fumezi paie, nu mai e nicio plăcere în țigară. În schimb, consilierea psihologică țintește partea comportamentală, adică te ajută să treci, de exemplu, peste senzația că n-ai ce să faci cu mâinile dacă nu ții o țigară între degete.

„Terapia se centrează pe aspectele congnitive și comportamentale care susțin fumatul, pe factorii favorizanți, pe situațiile și contextele în care se fumează și pe modul în care un client înțelege rolul fumatului pentru el însuși. Aceste paternuri de gândire pot fi modificate deoarece ele întrețin de obicei fumatul mai ales prin ideile false, de exemplu că mă relaxează, că sunt stresat sau că dacă renunț, mă îngraș‟, explică psihologul Copăceanu.

Ce spune el îmi sună foarte cunoscut, pentru că, la vreo zece ani de la momentul amenzii primite în Gara Constanța, m-am lăsat de fumat. Mai exact, din momentul în care am aflat că sunt însărcinată – la scurt timp după concertul Red Hot Chilli Peppers, la care am ras două pachete. Soțul meu s-a lăsat imediat după ce s-a născut fetița noastră. Deci am trecut un pic în partea cealaltă. Adică ne deranjează fumul de țigară, dar nu facem mare caz din asta. Dar eu, de exemplu, mă număr printre oamenii ăia care mai uită intenționat ușa deschisă în baruri ca să mai iasă fumul.

N-am uitat însă cum e să ți se spună că ar trebui „să te lași te fumat‟, „îți face rău‟, „nu știi ce faci, ești inconștient‟. N-am uitat cum, cu cât ni se spuneau treburile astea mai mult, cu atât ne făceau mai mult poftă de-o țigară. Decizia, simțeam noi, trebuia să fie una personală.

Ei bine, statul nu este de aceeași părere. Așa că, peste vreo două luni, fumatul va fi interzis în toate spațiile publice închise și în locurile de joacă pentru copii din aer liber.

De acum încolo, nici nu vei avea nevoie de vreun semn cu „Fumatul interzis‟, doar va trebui să reții esențialul din definiția de mai jos din legea antifumat votată marți: „Spațiu public închis se înțelege orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent‟. Adică, aproape orice.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre vicii:
Am fumat cafea, ca să nu o faci și tu, și a fost oribil
Am vorbit cu cel mai fumat om din lume
Interviuri cu oameni care tocmai au fumat DMT