​Un graffer ne-a explicat cum se desenează un metrou în câteva minute

Undeva pe linia de metrou U3 din Berlin, un tren de metrou oprește câteva minute, timp în care cinci grafferi desenează un vagon în întregime înainte ca trenul să pornească spre stația următoare. Fug de lângă șine imediat ce termină și-și lasă opera să circule prin oraș următoarele 48 de ore, înainte să fie ștearsă și să dispară pentru totdeauna.

Tipii care desenează trenul din videoclipul de mai sus – care a fost postat pe Facebook de curând și a avut sute de mii de vizualizări în doar două ore – mențin o metodă care mereu a fost miezul artei stradale.

Astăzi nu mai vezi atât de des metrouri pictate din cauză că sunt tot mai multe camere de supraveghere, iar amenzile au crescut, dar desenatul pe metrou a rămas de bază pentru grafferii de pretutindeni.

Am vorbit cu Grisal (nu e numele lui real), unul dintre artiștii din videoclipul de mai sus, despre cum se desenează un vagon de metrou în doi timpi și trei mișcări.

VICE: Salut, omule. Pentru cei care nu știu, care e diferența între bombardarea unui metrou și alte tipuri de artă stradală?
Grisal: Bombardarea metroului e o formă de artă stradală în sine. E mult mai periculoasă. Dacă ești prins sau îți planifici prost timpul, ai belit-o.

În primul rând, ai nevoie de tupeu; apoi trebuie să ai talent și să fii eficient pentru că lucrezi contratimp; în al treilea rând, opera ta călătorește prin oraș timp de 48 de ore. Metroul e o galerie de artă mobilă și deții spațiul vizual al orașului pentru perioada asta de timp. Bineînțeles că mi-ar plăcea să-mi rămână opera pe tren pentru totdeauna, dar amintirea ei îmi e de ajuns și mă face fericit. Cauzează dependență.

Sunt convins. Spune-mi ce se petrece în videoclip.
Niște tipi sunt într-o stație de metrou din Berlin. Trag semnalul de alarmă și trenul se oprește. Șoferul trebuie să iasă din cabina lui și să ridice frâna de urgență ca să poată porni trenul. Asta durează, de obicei, trei sau patru minute. Deci am avut timp să vopsim vagonul.

Stilul e lejer. Nu prea ai timp să desenezi prea elaborat în timpul ăla, important e gestul.

Cum ați plănuit toată treaba?
Mai întâi am ales locația. Cel mai important e să afli care sunt rutele spre ieșire, unde sunt plasate camerele, câtă lume e la metrou la ora respectivă și unde ne putem ascunde în caz că lucrurile se complică. Am studiat planul stației și am pregătit un plan de fugă. Uneori trebuie să faci găuri în garduri ca să ai pe unde fugi. De data asta am avut cheia de la stație, așa că nu ne-am făcut griji deloc.

Tot timpul e dificil să desenezi un tren când e în stație și nu în tunel, pentru că e mai riscant și ai doar câteva minute la dispoziție până vin polițiștii. Ca stil, lucrarea nu e dificilă: simple blocuri de text, contur și câteva accente.

Totul a mers conform planului?
Facem asta de ceva vreme, deci fiecare își cunoaște funcția și datoria. Dar am depășit timpul cu un minut, ceea ce ne-ar fi putut costa scump. Polițiștii au sosit la 30 de secunde după ce am terminat lucrarea. De obicei ascundem toate sprayurile, mănușile, măștile și scoatem cipurile de memorie din camere și le ascundem și pe ele undeva. Apoi ne întoarcem în două-trei zile și luăm toate lucrurile.

Sunt unele stații mai bune decât altele?
Clar. Unele au camere care filmează într-o singură direcție, altele au camere cu o perspectivă de 360 de grade. O stație de metrou care e în afara tunelului e mai bună, pentru că ai mai multe opțiuni de evadare, nu doar cele două ieșiri. Trebuie să te gândești mereu pe unde o să intre polițiștii.

Cum au reacționat pasagerii din metrou?
Majoritatea și-au păstrat calmul. Le-a luat ceva să înțeleagă ce se petrece. Se vede și în clip că, la un moment dat, vreo doi deschid ușile să vadă ce se întâmplă. Câțiva s-au plâns de întârziere, care a durat cinci minute în total, dar restul păreau relaxați.

Au fost și unii impresionați?
Cu siguranță.

Ce pățești dacă ești prins că ai făcut așa ceva?
Ești arestat. Îți iau adresa, amprentele, îți verifică cazierul. Apoi primești amendă pentru deteriorarea bunurilor publice în valoare de 11 000 până la 22 000 de dolari. De obicei, polițiștii nu sunt violenți, ci mai degrabă conductorii de tren și pasagerii.

Ați avut momente tensionate în trecut?
Odată desenam un metrou și ne-au ambuscat cinci polițiști cu doi ciobănești germani. Eu și celălalt tip am reușit să fugim pe șine, iar polițiștii nu ne-au urmărit. De ce și-ar fi riscat viața ca să urmărească doi grafferi?

A fost prins vreunul din grupul vostru?
Au prins un tip care stătea de șase, dar nu i-au putut face nimic, pentru că nu aveau dovezi clare că ar avea legătură cu noi. În rest, n-au prins pe niciunul. E foarte periculos să păstrezi la tine materiale care să te dea gol, pentru că polițiștii opresc și verifică pe toată lumea care se află în stație imediat după acțiune.

Care a fost reacția oamenilor la clip?
N-am făcut videoclipul să ne lăudăm că distrugem lucruri la întâmplare. E o formă de artă care merge mână-n mână cu muzica pe care am pus-o. E un stil de viață care se distanțează de sistemul consumerist de care ne-am săturat.

Ok. Ce vă atrage să desenați trenuri?
Adrenalina. Și dependența de respectul pe care îl obținem din partea altora.

Mersi, man.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmărește VICE pe Facebook:

Mai multe despre graffiti:
Oameni care își riscă viața pentru graffiti GIF-urile astea graffiti redefinesc arta stradală În culisele războiului graffiti din Chișinău