Unul din creatorii Wikipedia îți explică de ce merge prost cel mai celebru site informativ din lume

În Slubice, Polonia, există un monument ridicat în cinstea Wikipedia, pe a cărui inscripție se poate citi: „Wikipedia este cel mai mare proiect creat împreună de oameni, indiferent de granițele politice, religioase sau culturale". Este greu de imaginat o lume înainte de Wikipedia, un loc întunecos în care Enciclopedia Brittanica deținea toate răspunsurile, o lume în care toate cunoștințele omenirii nu erau accesibile oricui avea internet, în orice moment și din orice loc. Unii merg chiar mai departe și consideră Wikipedia drept una dintre cele mai mari realizări ale umanității.

De la cealaltă jumătate a lumii, la marginea orașului Columbus, Ohio, cofondatorul Wikipedia, Larry Sanger, este de altă părere. Pentru el site-ul, care a a ajuns invadat de troli și utilizatori ai căror „anti-elitism" a compromis credibilitatea articolelor, este o dezamăgire.

Povestea Wikipedia începe cu Nupedia, iar povestea Nupedia începe cu Bomis, un startup online înființat de Jimmy Wales, Tim Shell și Michael Davis (trio care mai târziu a format primul Consiliu de Administrație al Fundației Wikimedia). Wales a visat la Nupedia, o enciclopedie online, gratuită, construită nu de către elite într-un turn de fildeș ci de către utilizatori din întreaga lume. Pentru a dezvolta proiectul l-a cooptat pe Larry Sanger, un filosof care tocmai își luase doctoratul la Universitatea de Stat din Ohio și care a devenit primul și unicul redactor-șef al Nupedia. Însă, la sfârșitul, primului an de activitate, sub procesul agresiv de veto, doar 21 de articole fuseseră aprobate. În mod clar era nevoie de o soluție mai bună.

Sanger a fost atunci cel care a sintetizat tehnologia emergentă „wiki" cu versiunea originală a Nupedia. Sanger a venit cu numele „Wikipedia", a redactat documentele fondatoare și a fost în următoarele 14 luni singurul lider filosofic și editor plătit al site-ului. Dar pe măsură ce s-a dus vorba despre proiect pe internet, Wikipedia și Sanger a fost copleșiți de noi utilizatori, printre care și troli care au început „războaie de editare" cu Sanger și refuzau comentariile experților. În 2002, Sanger a părăsit Wikipedia, a început să critice onest site-ul,prin contestarea calității și a modului în care mulți utilizatori desconsiderau experții.

Când ne-am întâlnit lângă casa lui din Ohio, mi-a dat impresia unui om neutru, răbdător și ferm. După fiecare din întrebările mele, lua o pauză și revenea cu un răspuns comprehensiv și neutru. Opiniile lui erau completate prin calificativele: „destul de", „aproximativ", „oarecum" și „poate". Mi-era clar cât de mult Wikipedia era o reproducere a minții lui. Am discutat la o cafea și la o plimbare povestea originii Wikipedia, criticile pe care le aduce site-ului și viziunea lui pentru viitor.

VICE: Proiectele tale de la început a fost influențată de un background în filosofie. Cum ai ajuns să fii interesat de filosofie?
Larry Sanger: Pe la 16 ani, am decis că vreau să studiez filosofie și că va fi munca vieții mele. Am urmat un curs și, deși profesorul nu ne dădea nimic de citit, ne-a explicat mai multe probleme filosofice și ne-a pus să le dezbatem.

Am decis în vara aceea că ar trebui să devin profesor de filosofie, pentru că mi se părea foarte important să nu faci greșeli profunde în viață. Am observat că toată suferința și problemele oamenilor păreau că apar din cauza gândurilor false. Spre exemplu, cunoașteam oameni care practic și-au distrus viața din cauza drogurilor, dar totodată știam că există această falsă idee că dacă iei droguri devii mai cool și apoi obții un fel de sentiment sporit de conștientizare. Iar totul este un fals.

A influențat asta viziunea ta asupra neutralității?
Un filosof nu prea se poate numi astfel, dacă nu este imparțial. Iar asta presupune, printre alte lucruri, să le dai o șansă reală oponenților tăi: să le răspunzi la cele mai bune argumente și să le interpretezi într-un mod înțelegător.

Cred că e posibil să fi început în liceu, pe când eram în cluburi de dezbateri. Am fost expus unor problematici diferite, precum și faptului că este posibil să construiești argumente interesante de ambele părți ale unei dezbateri. Astfel căutam articole pe aceste teme și mă înfuriam când dădeam de articole care nu reușeau să prezinte corect sau chiar deloc una dintre părți. Cele mai grave situații erau cele în care autorul pur și simplu venea și își prezenta propria poziție. Mi se părea foarte nedrept.

Cum l-ai cunoscut pe Jimmy Wales?
Undeva în jurul anului 1994 m-am abonat la lista de corespondență a lui Jimmy Wales, intitulată MDOP: „Dezbatere arbitrată de filosofie obiectivistă". Pe atunci, listele de corespondență filosofică erau o suprapunere a mediului academic cu o mulțime de programatori și pur și simplu oameni inteligenți care erau conectați la lume. În acele grupuri, eram un fel de pacoste fiindcă nu adoptam nicio poziție până nu simțeam că am parcurs toate din cele mai bune argumente ale ambelor tabere. Așadar erau toți acești oameni care făceau declarații încrezătoare despre cutare și cutare lucru, iar eu, ca să clarific lucrurile pentru mine însumi, încercam să creez breșe în ele. Așa că, în acele grupuri oamenii, inclusiv Jimmy Wales, s-au simțit oarecum agasați de mine.

Odată, Jimmy Wales m-a sunat din senin, cred că era prin preajma lui 1995, care ar fi vrut să discutăm despre unele din lucrurile pe care le dezbăteam. Cred că se întâmpla în grupul Ayn Rand. Cam în acea perioadă, inițiasem un grup de discuții intitulat „Asociația pentru Filosofie Sistematică" și era grozav. Era ca un seminar pentru absolvenți, fără profesori, deși erau de fapt profesori printre noi, iar toți învățam unul de la celălalt. Cel puțin șase dintre oamenii ăia sunt acum cvasi-faimoși.

Spre exemplu, cine?
Cred că Jimmy Wales era în grup. Apoi mai era Ben Kovitz(programator), Brian Caplan (economist), Mike Huemer și Luciano Floridi (profesori)…singurul lucru pe care toți aceștia îl aveau în comun era libertarianismul. Fie le plăcea, fie nu o urau pe Ayn Rand.

Cum ai ajuns să te implici în Nupedia?
În ianuarie 2000, am circulat printre prietenii mei din online o idee pe care o aveam pentru un website. Era un „blog de știri culturale." Nu despre arte, însă despre diferite chestiuni sociale și politice. Sunt sigur că ar fi avut mare succes dacă îi dădeam curs, însă Jimmy Wales mi-a scris „în loc să faci asta, de ce nu vii să lucrăm la ideea asta nouă". Practic, înregistrase numele unui domeniu, nupedia.com, și avea o idee vagă că o să fie o enciclopedie gratuită construită de către utilizatori. Cu toate acestea, avea să fie revizuită riguros și din punct de vedere academic, respectabilă și administrată în concordanță cu principiile software-ului liber.

M-am mutat în San Diego și mi s-a dat sarcina de a demara acest proiect pentru Bomis [startup-ul online]. Jimmy nu prea vorbea despre planuri specifice pentru enciclopedie, dar mi-a dat câteva lucruri de citit. Când venea vorba de conturarea liniilor generale ale enciclopediei, cum să o organizăm și toate celelalte detalii, eram, în mare, pe cont propriu.

M-am dus ca să lucrez la Nupedia, dar prin vara lui 2000, era clar că procesul pe care îl pilotam (prin care realizam articole pentru Nupedia) era unul foarte lent. Iar numărul articolelor terminate era mic.

Și așa s-a născut Wikipedia?
I-am făcut lui Jimmy mai multe propuneri de moduri prin care puteam completa sistemul Nupedia. Iar totul presupunea și mai multă programare. Jimmy Wales era deja preocupat de menținerea costurilor la un nivel redus, bumul startup-urilor online era în declin, astfel că orice am fi făcut pentru a rezolva problema nu trebuia sa implice programare.

Apoi a avut loc conversația scandaloasă de la cină.
După aceea a avut loc faimoasa și scandaloasa conversație de la cină. Pe doi ianuarie 2001, am luat cina la un restaurant mexican cu prietenul meu, Ben Kovitz, pe care îl știam din listele de corespondență. Mi-am luat enchilada. Ben mi-a explicat ce făcea în timpul liber, cum petrecea multă vreme pe site-urile wiki (site-uri care pot fi editate direct din browser-ul web, de către oricine). Totul suna foarte interesant și într-un punct am zis „știi, mă întreb cum am putea rezolva problema pe care o am cu Nupedia," dacă articolele ar putea fi pornite ca pagini wiki.

Așa că eram destul de încântat, după ce discutasem despre asta cam o oră. Evident, eram sceptic, pentru că la o primă vedere nu suna plauzibil, însă Ben mi-a răspuns la toate obiecțiile pe care le-am ridicat. Partea cea mai bună era că software-ul era ușor de instalat. Atunci eu și Ben ne-am întors în apartamentul meu, ca să-i scriu un e-mail lui Jimmy Wales, să-i explic ideea și să-i cer să instaleze software-ul. A fost de acord, iar într-o zi, două software-ul era deja instalat.

Care a fost reacția din partea Nupedia?
Înainte să devină Wikipedia, a fost Nupedia Wiki. După ce am făcut primele pagini introductive, paginile de start și alte lucruri de genul, care mi-au luat în jur de o săptămână, am început să-i invit pe primii care să intre acolo și să-și ofere contribuțiile. Când s-a aflat în listele de corespondență ale consiliului consultativ, ideea li s-a părut absolut ridicolă. Nu doreau să aibă nimic de-a face cu orice se chema „wiki".

Cumva Jimmy Wales a fost imediat să fie de acord, îngrijorat față de ce ziceau acești oameni și era clar că trebuie să punem proiectul pe un alt domeniu, sub un alt nume. Pentru că era micul meu proiect secundar la care lucram, îmi amintesc cum făceam liste lungi cu nume în Word. Sunt destul de sigur că printre primele la care m-am gândit a fost Wikipedia. Cred că mai erau câteva alternative care sunau rezonabil, dar nimic ca Wikipedia, cu toate că suna destul de urât.

Urât?
Oh, da. Suna ciudat pentru aproape toată lumea, reacția lor era „wiki, ce?".

Pe lângă nume, ați avut probleme cu tehnologia wiki?
Rezervele mele erau rezervele oricui aude despre wiki pentru prima dată. Cum ar putea să meargă? Ce o să-i împiedice pe vandali să schimbe totul? Iar răspunsul la asta este foarte simplu: revii la ce a fost. Dar cât privește cultura tehnologiilor wiki, nu mi-a păsat niciodată prea mult despre asta.

Întotdeauna am crezut că tehnologia wiki este doar un instrument. Unul dintre lucrurile pe care le-am realizat, pentru care lumea, probabil, nu ne acordă prea mult credit, este că am schimbat modul în care wiki-urile sunt folosite. Stilul vechi de wiki nu distingea clar între două tipuri diferite de pagini: acelea care sunt ca niște articole și acelea care sunt ca o discuție. De aceea am făcut convenția de a muta întotdeauna discuțiile într-o pagină secundară, care mai târziu a devenit un tab și tot așa. Wikipedia a fost primul wiki care să funcționeze așa cum o face Wikipedia.

Când Wikipedia a început să crească au fost niște probleme cu trolii. Cum ați reacționat?
A fost destul de stresant. Cred că a stresat-o pe soția mea mai mult decât pe mine. Ideea că erau oameni care mă abuzau online o deranja îngrozitor. Pe atunci, eu nu doream decât să întrețin o atmosferă colegială care să fie deschisă și primitoare pentru mulți oameni diferiți care să poată lucra împreună la realizarea multor articole enciclopedice. Dar au apărut aceste „personaje" care se concentrau mult pe wiki în sine și luau lucrurile personal, provocau multe controverse care nu erau necesare.

Era un tip care își spunea „24" pe care îl suspectez că era literalmente nebun. A scris ceva cu adevărat nebunesc. Apoi mai era unul, LIR. Acea persoană era…„neplăcută" nu este cuvântul potrivit și nu faptul că erau provocatori era problema. Problema era că o făceau inutil, pentru niciun alt scop decât acela de a pune paie pe foc. Pentru că Wikipedia era larg deschisă și oricine putea participa, erau oameni care erau preocupați să-i facă pe toți ceilalți să-și piardă timpul. Mă îndoiesc că mulți dintre acei oameni ar fi fost pur și simplu răi, poate că erau doar neplăcuți, confuzi…„dezechilibrați mental", în câteva cazuri.

Care crezi că este cea mai mare problemă pe care Wikipedia o are astăzi?
Cred că Wikipedia nu a găsit niciodată cum să se organizeze în așa fel încât să nu conducă la domnia maselor. Pe de-o parte, nu sunt deloc mase. Wikipedia este organizată și structurată, cu multe reguli, astfel că pare exact opusul, nu-i așa? Dar, pe de altă parte, modul în care este organizată comunitatea nu este codificat sau decis în vreun mod structural. Așa că ar putea fi unele persoane care aplică regulile selectiv, în funcție de pozițiile pe care alți oameni le adoptă în raport cu chestiunile care-i pasionează. Iar acest lucru este în mod inerent nedrept, nu?

Și cred că o mică doză de așa ceva are loc în prezent. Multe din comportamentele pe care din ziua de astăzi lumea le asociază cu așa-zișii luptători ai justiției sociale, le-am văzut în 2001, 2002 cu cei nou-veniți pe wiki.

Este foarte greu să expun ceea ce cred eu că este cel mai mare neajuns al Wikipedia, mai ales dacă vreau să fac acest lucru într-un mod care să nu-i enerveze pe mulți. Nu mai vreau să intru în rândul celor care lovesc în Wikipedia. Însă cred că are o problemă de bază, care este una socială. Cei pe care îi numesc troli au luat frâiele în mână. Pacienții au început să administreze ospiciul.

Dacă ai putea să o iei de la capăt, ce ai face diferit cu Wikipedia?
Un lucru pe care l-aș fi făcut, pe care l-aș fi putut face și pe care ar fi trebuit să-l fac din capul locului era să creez un proces prin care articolele să fie aprobate de experți. Un fel de sistem de tag, ceva ușor, web 2.0, care să le permită experților să-și dea binecuvântarea asupra unor articole credibile. Dar la vremea în care veniseră noii recruți, gloata anarhistă, așa cum am denumit-o la timpul respectiv, ideea asta devenise extrem de nepopulară.

Pentru că nu era nimeni care să conducă proiectul cu adevărat, inclusiv Jimmy Wales, care după ce am plecat a lăsat cumva lucrurile să meargă de la sine, era nevoie de un mod prin care noile idei să fie propuse și votate de către comunitate. Cred că, în momentul de față, Wikipedia este cumva împotmolit și este așa de mult timp. Se adaptează lent, pentru că nu au niciun mecanism aprobat de comunitate pentru propunerea și aprobarea de noi schimbări. Ar fi fost nevoie de un sistem structural pentru a face asta. Și cred că ar fi putut fi adăugat, deși nu s-a încercat asta niciodată.

Ce părere ai despre Wikipedia astăzi? Ești mândru de ea?
Cred că sunt mândru cu moderație. Întotdeauna am simțit cumva că doar am fost norocoși să avem ideea potrivită la momentul potrivit și am avut o implementare a ideii rezonabil de reușită. Nu știu cât din succesul Wikipedia se reflectă pozitiv asupra mea.

Serios? De ce nu?
Ei bine, nu știu, dar asta este natura anumitor tipuri de descoperiri. Vreau să zic că așa cum oricine ar putea spune despre orice invenție, nu îmi este clar cât din Wikipedia a fost noroc chior.

O să spun că mult din succesul Wikipedia a fost exact ceea ce am sperat și am visat. Iar multe din deciziile de politici pe care le-am luat au fost cu certitudine cele potrivite. Spre exemplu, cred că politica neutralității este absolut instrumentală. Schimbările pe care le-am adus modului în care funcționează wiki-urile au fost instrumentale. Deci am făcut cu câteva lucruri bune, pentru care putem să ne asumăm creditul. Dar nu știu.

Traducere de Patricia Iftene

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre Wikipedia:
Companiile de PR manipulează Wikipedia?
Cum afectează ACTA Wikipedia?
Pagina de Wikipedia despre Akon e incredibilă