Vietăţile maritime care ne ţin în viaţă arată ca un trip pe acid

Săptămâna aceasta, la festivalul Pelicam despre mediu și oameni, de la Tulcea, organizația ecologistă Tara Oceans, din Franța expune fotografii făcute la microscop planctonului, acele vietăți marine minuscule care dau 70% din aerul pe care-l respirăm și hrănesc tot lanțul trofic marin. Este prima dată când o expediție de asemenea amploare, care a durat trei ani jumate și a reunit 150 de oameni de știință, a avut loc la nivel internațional.

Asta pentru că apele internaționale ridică multe probleme de natură juridică și studiile de o asemenea amploare sunt foarte costisitoare. Dar Tara Expeditions este o fundație privată, ale cărei fonduri provin din donații. Un lucru foarte important, pentru că, de obicei, astfel de studii sunt finanțate, de exemplu, de companii farmaceutice sau petroliere și nu beneficiază de libertate editorială deplină. Așa că m-am grăbit să vorbesc cu André Abreu de Almeida, specialistul în politici internaţionale al organizaţiei, ca să aflu de ce ar trebui să ne pese atât de mult de plancton.

VICE: De ce e important planctonul?
André Abreu de Almeida: Planctonul reprezintă 95% din formele de viaţă marine. Moluştele, crustaceele, peştii, mamiferele şi celelalte vietăţi din oceane sunt doar o parte infimă din biomasa marină, iar supravieţuirea lor şi a tuturor celorlalte forme de viaţă de pe Terra depinde de cantitatea imensă de oxigen pe care o produce fitoplanctonul, mai exact 70% din oxigenul pe care îl respirăm.

Cum produce oxigen fitoplanctonul?
Prin fotosinteză. Fitoplanctonul are o durată de viaţă de doar câteva zile şi traieşte în straturile superioare ale oceanului, unde ajunge lumina soarelui. După ce moare, se scufundă şi se descompune. Mecanismul ăsta a funcţionat aşa timp de milioane de ani. Atmosfera Pământului a devenit respirabilă cu ajutorul fitoplanctonului. Planctonul e baza mecanismului climatic global.

Cum afectează schimbările climatice planctonul?
Temperatura oceanelor a crescut şi continuă să crească mult mai rapid decât temperatura generală. Încălzirea afectează mai ales zonele de suprafaţă, chiar acolo unde trăieşte fitoplanctonul, influenţează modul în care face fotosinteză şi în care interacţionează cu celelalte vietăţi marine. Consecințe mult mai grave pe termen lung are însă acidifierea oceanelor, care este rezultatul cantităţilor din ce în ce mai mari de dioxid de carbon din atmosferă. Oceanul absoarbe aceste cantităţi şi în felul acesta creşte pH-ul apei.

S-au luat până acum măsuri pentru ca ciclul de viaţă al planctonului să nu fie destabilizat?
Nu prea multe, din păcate. Oceanul planetar este marele absent din dezbaterea asupra schimbărilor climatice, din cauză că, până de curând, nu ştiam foarte multe despre efectele pe care le provoacă schimbările climatice asupra oceanelor. În prezent, oceanul este considerat un factor generator de schimbari climatice, dar biodiversitatea sa nu este luată în calcul ca un element care poate influenţa schimbările respective.

Anul ăsta, vom milita la Paris, la Conferinţa asupra schimbărilor climatice organizată de ONU, pentru semnarea unui tratat care să limiteze emisiile de CO2 şi alte gaze cu efect de seră, pentru că aceste emisii sunt responsabile în principal pentru dezechilibrele ecologice şi climatice la care asistăm. Încercăm să obţinem angajamentul cât mai multe state. Pe lângă asta, derulăm o serie de proiecte prin care încercăm să atragem atenţia asupra oceanelor: expoziția de la Pelicam și un documentar cu televiziunea franceză despre importanța planctonului. Ne folosim de frumuseţea acestor creaturi minuscule pentru a atrage atenţia asupra unor probleme mult mai mari şi mai grave.

Cum s-au realizat fotografiile?
Pe goeleta Tara există trei secţiuni: laboratorul ştiinţific, unde se studiază vietăţile marine, laboratorul unde se depozitează mostrele şi laboratorul fotografic. Cei șase fotografi de la bord au luat mostrele de plancton, culese de peste globul, și le-au făcut poze sub microscop. Timp de trei ani şi jumătate, cât a durat expediţia, am imortalizat la bordul vasului peste 30 de mii de mostre.

De ce a fost această expediție deosebită de altele?
Este o iniţiativă internaţională, susținută de multe institute de cercetare din lume. Până în prezent, cercetările în domeniul biologiei marine au fost făcute individual de institute naţionale de oceanografie, în special cele americane, europene şi japoneze.

Ce a fost ieșit din comun?
Pe vas nu există personal de mentenanţă, aşa că echipajul s-a ocupat de toate, de la curăţenie până la gătit. Chiar şi savanţii de renume mondial de la bord au trebuit să cureţe toaletele navei când le-a venit rândul.

Mai jos găseşti restul imaginilor.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre mediu:
Insule de peturi, delfini pe cale de dispariţie și dizenterie în Marea Neagră Patru tone de pești morți în râul Arieș În România mor 177 de delfini pe an Cantitatea de gheaţă din Oceanul Arctic a ajuns la cel mai mic nivel din istorie