Dacă în noiembrie 2014 ai ieșit în stradă și ai strigat, ca și mine, „Jos Ponta! și „Vor să voteze/ lasă-i să voteze!", cu trimitere la românii din străinătate care au fost împiedicați de guvernul de atunci să-și aleagă președintele, atunci subiectul acesta sigur te va interesa. Vor putea sau nu românii din Diaspora să voteze prin corespondență la alegerile din toamnă?

Există o lege sensul ăsta, făcută anul trecut, numai că Guvernul a ajuns recent la concluzia că-i proastă și vrea să o modifice.

Ca să-ți explic unde suntem și ce vrea Dacian Cioloș să schimbe trebuie să o iau cu începutul.

Legea votului prin corespondență a fost aprobată în 2015, după negocieri între partide și după ce și-a dat acordul și președintele Klaus Iohannis, cel care le promisese românilor din străinătate că nu vor mai trece niciodată prin umilința din 2014. Ea se va aplica, deocamdată, doar pentru alegerile parlamentare, nu și pentru cele prezidențiale sau europarlamentare, însă probabil că dacă măsura se va dovedi utilă, se vor adopta niște variante și pentru celelalte tipuri de scrutin.

Ca să poată vota fără să meargă la secția de votare de la ambasadă sau de la consulat, un roman din străinătate trebuie să se înscrie mai întâi într-un Registru Electoral. Pentru asta, el trebuie să descarce de pe site-ul Autorității Electorale Permanente cererea asta tip, la care să atașeze copii după actul de identitate și după actul care dovedește dreptul de ședere pe teritoriul statului în care se află.

Omul trebuie să locuiască legal în țara respectivă, adică nu să fie intrat acolo cu viză turistică și să fi rămas clandestin. Toate documentele astea pot fi depuse personal la sediul ambasadei sau consulatului României din țara sau orașul respectiv sau trimise prin poștă. Cererea trebuie musai semnată de solicitant.

După ce strânge toate datele de la cetățeni, Autoritatea Electorală le verifică și apoi afișează pe propriul site listele cu persoanele care s-au înscris în registru. Cetățeanul va primi apoi la domiciliul pus în cerere, prin Poșta Română, un plic cu toate documentele necesare votării (buletinul de vot, instrucțiuni de completare, elemente de siguranță etc). Plicul trebuie să ajungă, spune legea, cu 30 de zile înainte de ziua votării.

Omul votează, bagă votul în același plic și-l trimite tot prin poștă (sau prin curier, pe cheltuiala sa) la biroul electoral unde este arondat. Cam asta spune, în mare, legea votului prin corespondență. Destul de clar dar, ca în orice treabă românească, nu se putea să nu apară și problemele.

Cea mai mare dintre problemele astea este că, până luni, 25 iulie, erau înscriși doar 3 613 oameni.

De ce nu a avut totuși succes legea votului prin corespondență printre români? Primul lucru pe care l-am aflat, făcând un mic sondaj printre prietenii pe care-i am în străinătate, e că nu prea se știe de această modalitate de a vota.

„Una dintre probleme a fost exact asta: proasta comunicare. Au fost niște reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente care au mers în străinătate și au vorbit cu asociațiile de români, dar majoritatea românilor nu țin legătura cu aceste asociații. Eu cred că trebuia o campanie de informare profesionistă, cu o firmă specializată, plătită de Guvern. O campanie online", mi-a explicat sociologul Mircea Kivu, unul dintre cei care a urmărit îndeaproape legea votului prin corespondență.

O altă problemă identificată de observatori a fost termenul destul de mic în care românii din Diaspora se pot înscrie în Registrul Electoral. Perioada de înscriere a început pe 1 aprilie și se va termina în jurul datei de 31 august, adică cu trei luni înainte de data alegerilor parlamentare (care nu e fixată încă, dar trebuie să fie în luna noiembrie).

Și dacă tot vrei să descoperi motivele reale pentru care atât de puțini români s-au înscris în Registrul electoral, de ce să nu o spunem și pe aia dreaptă: dacă datele pe care aceștia le trimit în țară ajung unde nu trebuie?

Poate îți vine să râzi, dar există o teamă reală printre românii din Diasporă că dacă își dau toate datele la înscrierea în Registrul electoral, se trezesc cu Fiscul pe cap, care va vrea să le ia impozite pentru banii câștigați acolo.

Mi-au spus-o oameni din străinătate și au confirmat-o surse guvernamentale: da, există această preocupare. Și nu ar trebui să ne mire, cunoaștem doar cum e treaba cu Fiscul românesc.

Și încă un lucru.

L-am întrebat pe Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, dacă există vreun proiect de ordonanță pentru modificarea Legii votului prin corespondență. Mi-a spus că există, dar deocamdată a fost trimis la partide pentru a fi discutat în perioada imediat următoare. Pentru că degeaba face Guvernul o ordonanță, dacă Parlamentul o va trânti la vot după ce se va întoarce din vacanță.

Și care ar fi noutățile?

Pentru că proiectul încă se negociază, putem să dăm câteva idei, doar pe surse neoficiale. Una dintre modificări ar fi aceea ca omul să poată trimite actele pentru înscrierea în Registrul electoral pe mail, nu doar prin poștă. Strângi documentele de care ți-am spus mai sus și, în loc să le pui la poștă, le scanezi și le trimiți pe mail.

Altă modificare ar fi ca cetățenii români din Dispora să poată vota și în alte secții decât cele unde au fost arondați. Adică dacă ai declarat că ai domiciul în Berlin, ar trebui să poți vota și la Paris, dacă la momentul alegerilor te afli în capitala Franței.

De asemenea, Guvernul mai vrea un lucru care nu ține strict de votul prin corespondență. Și anume să existe posibilitatea înființării unor secții de votare și în afara consulatelor sau ambasadelor, chiar dacă nu există numărul minim de o sută de alegători înscriși acolo.

Spre exemplu, într-un orășel din Italia nu o să se strângă până pe 31 august o sută de români care să se înscrie în Registrul Electoral. Acum e interzis ca să se deschidă acolo o secție de votare. Ei, Guvernul vrea să elimine această interdicție. Practic, vrea să poată face secții de votare acolo unde simte nevoia.

„Nu cred. Ordonanța nu rezolvă problema reală. Chiar nu cred că efortul de a merge la poștă și de a pune un plic este considerabil mai mare decât să descarci documentele de pe site, să le scanezi și să le trimiți pe e-mail", crede Mircea Kivu.

Adevărul este că nu poți ști ce se va întâmpla în noiembrie.

În mod realist, nu ar trebui să te aștepți la o îngrămădeală cum a fost cea de la alegerile prezindențiale din 2014. Alta era miza atunci, altul era interesul oamenilor. Doar nu voiai să iasă Ponta președinte, nu?

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește și alte chestii despre votul diasporei:
Votul diasporei a fost pentru BEC ca un elefant îndesat într-un Trabant
Elevii români ar introduce votul cenzitar şi educaţia politică, dacă ar fi parlamentari
Cum au ajuns românii din diaspora să facă politică în țările de adopție