De ce n-ai nevoie să muncești mai mult de o zi pe săptămână să fii fericit

Faptul că oamenii care câștigă un salariu sunt mai fericiți decât cei care n-au nicio activitate nu e vreo noutate. Pe lângă beneficiul economic, munca plătită te face să te simți parte din societate și îți crește stima de sine. 

O arată numeroase studii, pe care o echipă de sociologi de la Cambridge vor să le ducă mai departe, să răspundă la întrebarea: Bine, bine, dar cât trebuie să muncești să ai parte de beneficiile asta?

Pe scurt, răspunsul e: nu mai mult de o zi-două pe săptămână. 

Cercetarea lor, pe care au numit-o The Employment Dosage, încearcă să propună soluții pentru reconfigurarea clasicii săptămâni de 40 de ore de muncă, în contextul în care pare că inteligența artificială și roboții vor prelua de pe umerii noștri mare parte din volumul de muncă necesar, lăsându-ne pe noi să ne bucurăm de venitul universal de bază și să învățăm să ne ocupăm timpul altfel. 

Să măsoare care e minimum de timp pe care ar trebui să-l muncești să te bucuri de efectele pozitive ale muncii asupra sănătății mintale, cercetătorii s-au folosit de date din UK Household Longitudinal Study, adunate între 2009 și 2018, care a inclus aproape 85 de mii de persoane cu vârste între 16 și 64 de ani. 

Studiul a urmărit cum s-au schimbat de-a lungul timpului starea de bine a acestora, în funcție de numărul de ore muncite. Rezultatele au arătat că chiar și un număr mic de ore de muncă - între una și opt pe săptămână - are efecte pozitive asupra sănătății mintale a persoanelor fără activitate. 

Mai mult, se pare că oamenii care s-au întors la un job după o perioadă de inactivitate sau după concediul pentru creșterea copilului au prezentat un risc cu 30 la sută mai mic de a avea probleme de sănătate mintală. 

Partea cea mai importantă, însă, e că studiul nu a găsit dovezi că mai mult de opt ore de muncă ar avea un efect pozitiv mai mare asupra psihicului. Diferențele între cei care muncesc standardul full-time de 40 de ore pe săptămână și alte categorii cu programe mai scurte nu au fost semnificative.

Asta înseamnă, după cum concluzionează cercetătorii, că „doza” optimă de muncă care aduce beneficii psihice e de doar opt ore sau o zi pe săptămână. Orice trece peste nu face mare diferență. 

Astfel, echipa din spatele studiului sugerează soluții pentru un posibil viitor în care n-o să mai fie destul de muncă pentru toată lumea, dar în care toată lumea să aibă parte de beneficiile muncii: weekenduri de cinci zile, doar câteva ore de muncă pe zi sau vacanțe de câteva luni pe an - merg chiar până la a sugera două luni libere pentru fiecare lună de muncă. 

Printre argumentele lor mai apar și faptul că reducerea orelor de muncă ar îmbunătăți work-life balance, ar crește productivitatea și ar scădea emisiile de carbon rezultate din naveta zilnică. 

Totuși, subliniază ei, această reducere a orelor de muncă ar trebui aplicată nediscriminatoriu, pentru a nu contribui la inegalitatea socio-economică. 

„Modelul tradițional, în care toată lumea muncește în jur de 40 de ore pe săptămână, nu a fost nicodată bazat pe ce e cel mai bine pentru muncitori. Cercetarea noastră sugerează că micro-joburile oferă aceleași beneficii pentru psihicul uman ca și joburile full-time”, a concluzionat Senhu Wang, sociolog la Cambridge și unul dintre autorii studiului. 

Ștefania Matache este reporter din 2017. Caută povești din realități cât mai diferite de a ei.