Povestea unui fost angajat de pe litoralul românesc: condiții inumane de cazare și țeapă la bani

Viața în HoReCa nu e ușoară, mai ales când auzi patroni care spun că-i apocalipsă. În spatele declarațiilor care caută milă sunt însă și multe abuzuri pe care nu le mai credeai posibile în 2022.

Tot auzi că sezonul din 2022 ar fi cel mai slab din ultimii 30 de ani pentru litoralul românesc, în special în stațiunea Mamaia. Dacă îi întrebi pe cei din HoReCa, îți spun că e vina turiștilor, a Primăriei, a Sfântului Duh și se vaită și cer ajutor, de parcă toți am avea o datorie colectivă față de acești patroni să-i ajutăm să-și burdușească buzunarele pe spatele turiștilor.

Publicitate

Anul ăsta, mai mult ca oricând, hotelierii și patronii de restaurante de la mare s-au plâns că românii „s-au șmecherit” și nu mai vor să plătească bere la suprapreț pe plaje și 200 de lei pe un petic de nisip pe care să-și pună cearșaful. Pentru că în stațiunea Mamaia bate vântul, există cică un alt vinovat – Primăria Constanța. Asta pentru că taxele de parcare pot ajunge și la o sută de lei pe zi. În fapt, primarul din Constanța a explicat că situația asta se întâmplă pentru că hotelurile au refuzat să închirieze locurile de parcare cu 500 de lei pe lună pentru turiști. Normal, să plătească fraierul de turist, să nu își micșoreze cumva hotelul profitul.

Cam asta e problema cu litoralul românesc – simți mereu că cineva vrea să te fraierească. O cameră la un hotel de trei stele la mare, care încă arată ca de pe vremea lui Ceaușescu, poate sări de 600 de lei. Dacă mai adaugi masa, un șezlong și un porumb pe plajă ajungi să cheltuiești pentru o singură zi la mare cu familia, un salariu minim pe economie. Acum sigur, patronii nu se gândesc la asta, cum nu le pasă nici de angajații care trec prin niște abuzuri greu de imaginat. 

A rămas undeva consemnată în istoria internetului declarația Iulianei Tasie, general manager la Ana Hotels (Eforie Nord) care nu concepea să plătească un angajat la început de drum cu un salariu mai mare de două mii de lei: „Soluția [ca să trăiești cu două mii de lei pe lună] e să îți iei un doilea job și să câștigi cel puțin jumătate din primul. Și atunci ai o viață bună, investești în tine un an, apoi ajungi să ai salariu mai mare.” Cu alte cuvinte, ar trebui să sclavagești minimum 12 ore de muncă pe zi, pentru vreo trei mii de lei, că asta înseamnă să ai o viața bună și fericită.

Publicitate

Corina Macri, președinta asociației patronale Horetim, i-a luat apărarea colegei sale de breaslă și-a spus că pentru a mări salariile e nevoie să crească veniturile, iar ca să se realizeze acest lucru e nevoie de personal pentru a da drumul activității. Altfel spus, cineva trebuie să se sacrifice în situația asta și sigur că acea persoană trebuie să fie amărâtul de angajat căruia îi iau foc tenișii de la atâta muncă.

Așa cum am zis, problema muncii pe litoral e mult mai complexă, asta pentru că de multe ori apar diferite abuzuri din partea angajatorilor.

Andrei* și Mircea* sunt doi dintre tinerii care au vrut să facă un ban cinstit peste vară și s-au trezit cu o mare țeapă din partea patronilor. Povestea lor este despre ce înseamnă batjocura angajatorilor, dar și despre ce ar trebui să faci tu dacă ajungi într-o situație asemănătoare. 

Cum este tratat de fapt angajatul pe litoralul românesc

Andrei și Mircea se prezintă ca doi tineri studenți care au plecat dintr-un orășel mic, la muncă pe litoral, în sezonul estival. Andrei a lucrat ca debarasator, iar Mircea ca barman la hotelul Delta din Jupiter, deținut de Ciprian Constantinescu. La angajare, lui Andrei i s-a spus că va avea un program de opt ore, de luni până vineri, cazare în camerele de personal ale hotelului, trei mese pe zi și 2 500 de lei salariu. Doar că nimic din ce-a primit nu era conform cu așteptările sau promisiunile.

Primul șoc prin care spune că a trecut a fost la cazare. „Am ajuns la mare la ei la hotel undeva pe seară, urmând ca a doua zi de dimineață sa încep să lucrez. Aici lângă hotel există o clădire care este în paragină pe interior sub numele «Trandafirul». Andrei povestește că ar fi fost cazat într-o cameră de aproximativ cinci metri pătrați pentru patru persoane, fără lumină la toaletă, cu paturi suprapuse, saltele pătate, igrasie și mucegai. 

Publicitate

Mircea, care împărțea camera cu Andrei, a acceptat să stea în acele condiții doar două zile. Iar când a cerut să fie mutat, i s-a întins buletinul în semn că trebuie să plece. „Mi s-a transmis că la nivelul de barman merit sa fiu cazat în acea clădire, nu într-o cameră de personal din hotel.”

Hotel Trandafirul din Jupiter figurează cu un certificat de funcționare ca unitate de cazare cu o stea din 15 ianuarie 2014. Cu toate acestea, nu apare pe niciun site de booking. Indiferent dacă acest hotel nu e deschis cazării clienților, fostul director al ITM Iaşi George Albulescu a precizat pentru VICE că acel hotel tot e considerat spațiul de cazare public și trebuie să respecte normele în vigoare. „În acest caz ar trebui sesizată Direcția de Sănătate Publică, dar și cei care se ocupă de autorizarea hotelurilor. Ei fac controlul și pot constata că acele condiții de cazare sunt neconforme, amendează și dau ca măsură să igienizeze spațiile.”

În privința hranei, Andrei spune că personalul nu prea mânca nimic pentru că „produsele reci se refoloseau a doua zi”, iar din produsele calde mâncau doar resturile rămase de la turiști. În mod normal, promisiunea de hrană ar fi trebuit să apară în contractul de muncă, ceea ce ar fi făcut ca în cazul nerespectării acestei îndatoriri, angajatorul să poată fi tras la răspundere la ITM. Doar că, în cazul lui Andrei, contractul de muncă lipsea cu totul. 

Munca la negru e sancționată cu amendă de până la 20 000 de lei

Andrei spune că, la fel ca alți angajați, a lucrat fără contract de muncă. Angajatorul le zicea că „nu vă găsim în sistem” sau „mai durează puțin până ajung contractele”. Nici după cinci zile de muncă, Andrei nu avea contractul încheiat, așa că a decis să plece, dar nu a reușit să ia niciun ban pe zilele lucrate, nici cât să-și cumpere un bilet de tren pentru acasă. La plecare, Andrei le-a zis șefilor săi că va anunța organele statului. „Au început să reacționeze mai urât, să mă amenințe. Așa că atunci când am încercat să-mi iau banii mi-au zis că eu n-am lucrat pentru ei fiindcă nu am contract.”

Doar că nu așa funcționează lucrurile.

Publicitate

Nu poate să zică angajatorul că tu nu ai lucrat acolo niciodată și gata. „Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța va face o cercetare vizavi de existența sau inexistența unor relații de muncă”, susține George Albulescu. „Dacă se constată că într-adevăr a fost o relație de muncă care n-a fost oficializată cu contract de muncă, așa cum spune legea, se dă prin procesul verbal dispozitiv firmei să facă contract de muncă. Angajatorul e obligat să plătească salariile, e obligat să facă înregistrări în REVISAL chiar și pentru trei sau cinci zile și, în afară de asta, este și sancțiunea pentru muncă fără forme legale, cu amendă între 10 000 și 20 000 de lei de angajat.”

Munca la gri e și ea ilegală

Deși Andrei nu și-a văzut contractul de muncă, a observat că alți angajați aveau în contract salariul minim pe economie, iar restul de sumă până la salariul promis îl primeau în mână. Această practică care presupune în fapt evitarea plătiri unor taxe la stat poate să intre în sfera evaziunii fiscale. 

„Și pentru aceasta e o prevedere în Codul Muncii care vorbește de așa-numita muncă la gri și, dacă se face o reclamație că se primesc bani suplimentari la plic, ca să spun așa, fără să fie înregistrați în contractul de muncă, este iarăși o sancțiune de 15 000 de lei și obligarea firmei să înregistreze corect salariul respectivei persoane. De asemenea, pot să vină  și cei de la Finanțe, să constate că patronul face evaziune fiscală în privința salariului”, adaugă Albulescu. 

O zi din viața unui angajat al hotelul Delta

Andrei lucra în tură de opt ore, în teorie de la ora 8 – în practică, trebuia să se prezinte la muncă de la 7 și jumătate, să dea cu mătura și să spele pe jos. Apoi se aranjau mesele, se puneau tacâmurile, lua mâncarea din spate să o pună la bufetul suedez, apoi venea munca de debarasare. După ce se termina micul dejun, se spăla, se mătura, se spălau tacâmurile și faruriile, totul pe repede înainte ca să pună iar masa la prânz.

Cum erau depozitate alimentele (primele două imagini din stânga) și condițiile de cazare oferite angajaților

La sala de mese nu erau angajați ospătari sau personal de curățenie, așa că debarasatorii trebuiau să facă tot ce ținea de servirea mesei. „Dacă prindeam maximum cinci minute în care am fi putut să ne odihnim șefa de sală ne amenința că primim amendă cinci la sută pe salariu dacă stăm jos. Asta chiar dacă nu era niciun om în restaurant.”

Lui Andrei nu i s-a făcut nicio instruire în ceea ce privește protecția muncii sau normele de igienă. Avea doar niște mănuși cu care strângea masa și atât. Totuși, el a fost printre norocoșii care lucrau doar opt ore – nu toți munceau în aceleași condiții. 

Un angajat sezonier nu ar trebui să lucreze mai mult de opt ore, cum niciun minor mai mult de șase

Andrei spune că angajații hotelului sunt ori nepalezi sau din Republica Moldova, ori foarte tineri, chiar minori. Majoritatea lucrează câte 12 ore, inclusiv un băiat de 16 ani care se afla la acel moment la recepție.

Deși în mod normal programul de muncă de 12 ore urmat de 24 de ore pauză e des întâlnit mai ales în HoReCa, la lucrătorii sezonieri e altă treabă.

„Se lucrează 12 ore cu condiția ca, ulterior, prin reducerea programul de lucru, să reiasă media de opt ore pe zi. Dacă ei lucrează doar în sezon, această condiție nu poate fi îndeplinită, astfel că, în mod normal, nu ar trebui să aibă atât de multe ore. În legătură cu tinerii între 15 și 18 ani, aceștia au voie să lucreze șase ore pe zi, 30 de ore pe săptămână și sub nicio formă nu au voie să facă ore suplimentare sau să lucreze sâmbăta și duminica. Este interzis prin lege”, precizează Albulescu. 

Nu e prima dată când cineva se plânge de condițiile de angajare la Hotel Delta

Un alt bărbat, pe numele lui Mario, care a lucrat ca barman la Hotel Delta, condus tot de Ciprian Constantinescu a postat pe un blog făcut special pentru a povesti despre experiența sa de angajat o serie de reclamații foarte grave la adresa patronului. Doar că postările au fost făcute – atenție! – în 2009. Mario a reclamat cazarea în condiții foarte rele, cu mucegai în cameră, fără apă caldă, mâncare proastă sau expirată, tăieri de salariu și amenzi, muncă peste măsură și alte câte și mai câte nereguli. Mario a postat mai multe poze din experiența sa la mare și formularul tip de sesizare al ITM. 

Tot în 2009, un bărbat care s-a prezentat cu numele Bogdan a povestit cum a fost experiența lui cu același angajator. „Eu sunt una dintre multele persoane angajate la societatea Cohotels, asta însemnând hotel Delta și hotel California, conduse de domnul Ciprian Constantinescu și doamna Olimpia Alupoaiei.” Bogdan s-a arătat nemulțumit de masa pe care o primea ca angajat, zicând că după o masă cu ciorbă de cârnați ”jumătate din personal s-a simțit rău două zile”.

„Cazarea gratuită consta într-o cameră cu patru paturi, plină de mucegai și un miros nedefinit de mine până-n ziua de astăzi.” Bogdan a povestit că i s-a zis personalului că va fi plătit la sfârșitul sezonului ca să „te țină o lună, două, trei după care fac tot posibilul să-ți găsească cine știe ce motiv de nemulțumire și să te dea afara, fără a-ți mai da una de-un leu, după ce ai muncit patru luni într-un stres infernal”.

Când Andrei a anunțat că îi va reclama la ITM, i-au zis: „Chiar te rog, că tot ai noștri sunt.”

După cele întâmplate, Andrei și Mircea au depus sesizare la ITM, dar nu sunt siguri că autoritățile vor reacționa în vreun fel. „Angajații mai vechi care sunt aici de cam o lună mi-au zis că fac degeaba sesizare că au mai venit persoane care au plecat după o zi, două sau trei, au anunțat autoritățile și nu a venit nimeni.” De la Andrei am aflat și de o discuție pe care a purtat-o la plecare, în care angajatorii i-au zis că n-are decât să facă sesizare pentru că „tot ai noștri sunt”.

A sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța pe 7 iulie 2022. După răspunsul dat de ITM, dacă problema nu poate să fie rezolvată administrativ, se poate adresa tribunalului. Inspectoratul de Muncă are termen de răspuns 30 de zile. Dacă a trecut timpul prevăzut de lege, Andrei ar trebui să primească o hârtie prin care ITM să justifice de ce e necesară prelungirea. La fel, dacă această hârtie nu este emisă, Andrei se poate adresa instanței.  

Publicitate

„În instanță, în schimb, avantajul este că pot să ceară și daune morale. Acțiunea în instanță pe probleme de muncă este scutită de taxă de timbru. Nici nu trebuie să-și ia avocat”, conchide George Albulescu.

Ciprian Constantinescu este pro­prie­tarul hotelurilor de trei stele Delta din Jupiter şi California din Cap Aurora, iar din 2016 a preluat și hotelul de două stele Atlas din Jupiter pe care l-a redeschis sub clasificare de patru stele. A investit zece milioane de euro în modernizarea acestuia. Tot Ciprian Constantinescu este și preşedinte al Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră”. De-a lungul timpului a apărut de mai multe ori în topul Forbes al celor mai bogați români.

Managerul hotelului Delta din Jupiter nu a putut fi contactat ca să își prezinte punctul de vedere cu privire la situația angajaților. Până la momentul publicării acestui articol ITM nu a răspuns sesizărilor făcute de Andrei și Mircea, fiind încă în termenul de 30 de zile.

*Numele persoanelor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.

Tagged:

Bani, Joburi, litoral romanesc

Mai
multe articole similare
Schimbările Codului Fiscal o să-ți dea viața peste cap. Prețul țigărilor e doar începutul
Viața tiristului român care a supraviețuit caniculei extreme, scorpionilor și Securității ceaușiste
14 pași prin care să profiți de oferte când pleci într-un city break cu salariu de România
De ce încă ești sărac, deși tot auzi c-a bubuit economia României mai tare decât boaba la festival
De ce protestul românilor cu benzină plătită în monede e doar caterincă proastă pentru internet
Trei mizerii mascate de legea anti-gay și cum mai poate fi oprită odată ce-a trecut de Senat
Am vorbit cu 27 de femei din România ca să mă înțeleg pe mine și s-a lăsat cu lecții de viață
Dacă te-ai sufocat vara asta-n România, uite de ce ar putea fi mult mai rău de-atât