La rubrica Deschis și dezgolit, VICE stă de vorbă cu tineri celibatari sau într-o relație care ne împărtășesc povești intime despre viața lor sentimentală și sexuală și se dezbracă în fața lentilei fotografului de nud Jonnah Bron. În acest episod, am vorbit cu Jeanette (38 de ani) despre cum e să fii fetișizată, despre cum sexul devine tabu când ai o dizabilitate și cât de singur te simți într-o societate concentrată pe cupluri.
Publicitate
Jeanette, de Jonnah Bron
VICE: Hei, Jeanette! Cum arată viața ta sentimentală?
Jeanette: Sunt celibatară și nu am o viață sentimentală în prezent. Înainte am mai ieșit la date-uri, prin aplicații online, dar nu mai fac asta. Mi se pare mult prea dificil, pentru că sunt o femeie de culoare cu dizabilități și îmi cam distruge încrederea în sine. Din experiența mea cu dating-ul online, am tras concluzia că oamenii vor doar one-night-stand-uri și vor să ne întâlnim în secret, pentru că le e rușine să fie văzuți cu mine. Sau că reprezint doar un fetiș, pentru că sunt foarte scundă și am dizabilități. Chiar nu mă interesează one-night-stand-urile și nu simt nevoia să fiu fetișul cuiva. Nu am energia sau timpul să trec prin mizeriile astea. Cum au fost relațiile tale anterioare?
Prima mea relație a început la 19 ani și a durat șapte ani. Mi-a plăcut să fiu într-o relație pentru că ador să mă bucur de dragoste, atenție și sex. Și mi s-a părut confortabil să fiu cu cineva pentru că se potrivea cu idealul meu din vremea aceea. Spre final, am ajuns să ne certăm prea des și cred că ne-am pierdut dorința să mai încercăm să reparăm relația. Deși hotărâsem că vom decide împreună când se vă încheia relația, am fost părăsită brutal. Mi-a luat patru ani să trec peste despărțirea aia. Chestia e că știam că relația nu mai funcționa, dar nu am îndrăznit să spun nimic, pentru că îmi era groază de singurătate și îmi era și rușine. Toată lumea din jurul meu era într-o relație. Și deodată eu nu mai eram. Iar asta nu e mereu ușor într-o societate concentrată pe cupluri. La începutul anului, am petrecut două nopți la un hotel și am fost întrebată de mai multe ori când urmează să vină și partenerul meu. M-a deranjat. De ce presupunem lucrurile astea? Presiunea asta m-a făcut să cred că trebuie să am neapărat o casă și o familie. Eram foarte tradițională. Dar mi-am schimbat perspectiva.
Jeanette: Sunt celibatară și nu am o viață sentimentală în prezent. Înainte am mai ieșit la date-uri, prin aplicații online, dar nu mai fac asta. Mi se pare mult prea dificil, pentru că sunt o femeie de culoare cu dizabilități și îmi cam distruge încrederea în sine. Din experiența mea cu dating-ul online, am tras concluzia că oamenii vor doar one-night-stand-uri și vor să ne întâlnim în secret, pentru că le e rușine să fie văzuți cu mine. Sau că reprezint doar un fetiș, pentru că sunt foarte scundă și am dizabilități. Chiar nu mă interesează one-night-stand-urile și nu simt nevoia să fiu fetișul cuiva. Nu am energia sau timpul să trec prin mizeriile astea. Cum au fost relațiile tale anterioare?
Prima mea relație a început la 19 ani și a durat șapte ani. Mi-a plăcut să fiu într-o relație pentru că ador să mă bucur de dragoste, atenție și sex. Și mi s-a părut confortabil să fiu cu cineva pentru că se potrivea cu idealul meu din vremea aceea. Spre final, am ajuns să ne certăm prea des și cred că ne-am pierdut dorința să mai încercăm să reparăm relația. Deși hotărâsem că vom decide împreună când se vă încheia relația, am fost părăsită brutal. Mi-a luat patru ani să trec peste despărțirea aia. Chestia e că știam că relația nu mai funcționa, dar nu am îndrăznit să spun nimic, pentru că îmi era groază de singurătate și îmi era și rușine. Toată lumea din jurul meu era într-o relație. Și deodată eu nu mai eram. Iar asta nu e mereu ușor într-o societate concentrată pe cupluri. La începutul anului, am petrecut două nopți la un hotel și am fost întrebată de mai multe ori când urmează să vină și partenerul meu. M-a deranjat. De ce presupunem lucrurile astea? Presiunea asta m-a făcut să cred că trebuie să am neapărat o casă și o familie. Eram foarte tradițională. Dar mi-am schimbat perspectiva.
Publicitate
Ce s-a schimbat, mai exact?
Am descoperit că mă simt grozav de una singură și am o grămadă de lucruri de făcut. Sunt activă și în partidul politic BIJ1. Vreau să devin parlamentar, pentru că mi se pare că persoanele cu dizabilități, ca mine, sunt neglijate, și aș vrea să fac ceva pentru ele. Și totuși, recunosc că uneori mi-ar plăcea să mă aștepte cineva acasă. Uneori îmi e dor de dragoste și afecțiune, de cineva care să mă susțină necondiționat. Mă lupt cu depresia de ani de zile și mă simt foarte singură câteodată. După despărțire, am ieșit cu mai multe persoane și am avut și one-night-stand-uri. Acum mă tem să mai fac asta. Dacă nu avem chimie, dar tipul insistă să facem sex? N-am chef de situații neplăcute. Vorbești cu ușurință despre sex?
În cercurile private, da, dar în public mi-a fost mereu greu. Odată, am scris o poveste erotică pentru Damn Honey și mama mi-a zis că oamenii mă bârfeau din cauza asta. Rușinea față de sex și sexualitate a jucat un rol important în viața mea și încă mi-o afectează. Pe lângă faptul că am dizabilități, sunt o femeie musulmană de culoare, ceea ce înseamnă că mi-e și mai greu să vorbesc deschis despre sex. Persoanele cu dizabilități nu sunt percepute drept sexuale în societatea noastră.
Am descoperit că mă simt grozav de una singură și am o grămadă de lucruri de făcut. Sunt activă și în partidul politic BIJ1. Vreau să devin parlamentar, pentru că mi se pare că persoanele cu dizabilități, ca mine, sunt neglijate, și aș vrea să fac ceva pentru ele. Și totuși, recunosc că uneori mi-ar plăcea să mă aștepte cineva acasă. Uneori îmi e dor de dragoste și afecțiune, de cineva care să mă susțină necondiționat. Mă lupt cu depresia de ani de zile și mă simt foarte singură câteodată. După despărțire, am ieșit cu mai multe persoane și am avut și one-night-stand-uri. Acum mă tem să mai fac asta. Dacă nu avem chimie, dar tipul insistă să facem sex? N-am chef de situații neplăcute. Vorbești cu ușurință despre sex?
În cercurile private, da, dar în public mi-a fost mereu greu. Odată, am scris o poveste erotică pentru Damn Honey și mama mi-a zis că oamenii mă bârfeau din cauza asta. Rușinea față de sex și sexualitate a jucat un rol important în viața mea și încă mi-o afectează. Pe lângă faptul că am dizabilități, sunt o femeie musulmană de culoare, ceea ce înseamnă că mi-e și mai greu să vorbesc deschis despre sex. Persoanele cu dizabilități nu sunt percepute drept sexuale în societatea noastră.
Publicitate
Cum adică?
E pur și simplu un tabu imens. De curând, un bărbat mi-a trimis link la contul unei femei mișto, cu mesajul: „M-am gândit la tine, pentru că și ea are vibe-ul ăsta sexy latino”. M-am simțit foarte flatată, pentru că nu primesc niciodată astfel de complimente. Cred că oamenii se gândesc că persoanele cu dizabilități nu simt nevoia de sex sau nu fac sex deloc. De parcă handicapul îți ucide instinctul sexual. Primesc des întrebări foarte inconfortabile despre viața mea sexuală, de genul: Ai făcut vreodată sex? Ai un iubit? Poți face sex? Locuiești cu părinții? Asta spune multe despre cum mă privesc oamenii.
E pur și simplu un tabu imens. De curând, un bărbat mi-a trimis link la contul unei femei mișto, cu mesajul: „M-am gândit la tine, pentru că și ea are vibe-ul ăsta sexy latino”. M-am simțit foarte flatată, pentru că nu primesc niciodată astfel de complimente. Cred că oamenii se gândesc că persoanele cu dizabilități nu simt nevoia de sex sau nu fac sex deloc. De parcă handicapul îți ucide instinctul sexual. Primesc des întrebări foarte inconfortabile despre viața mea sexuală, de genul: Ai făcut vreodată sex? Ai un iubit? Poți face sex? Locuiești cu părinții? Asta spune multe despre cum mă privesc oamenii.
Jeanette, de Jonnah Bron
Și care e percepția ta despre sex, de fapt?
Păi, ador sexul! E una dintre activitățile mele preferate. Mereu m-au fascinat sexul și persoanele care fac sex work. De exemplu, mi-ar fi plăcut să lucrez la o linie erotică. Dar n-am îndrăznit. Când am auzit că la interviu vom avea și o ședință foto nud, m-am bucurat. Am simțit că fac încă un pas spre deschidere și îmi arăt și mai mult latura senzuală. Mi se pare fascinantă și poliamoria, sunt curioasă față de subiectul ăsta. Nu am experimentat-o încă, dar mă întreb dacă oamenii sunt făcuți să fie monogami. Eu nu cred asta. Mi se pare ok să experimentezi în afara relației, cu acordul partenerului. Cum te-ai simțit la ședința foto?
Cum activez în politică, n-am vrut să apar complet goală. Și am și nesiguranțe legate de corpul meu. Îmi place corpul meu și nu mă deranjează că sunt scundă. Dar, de curând, am văzut o fotografie frumoasă cu o femeie care avea picioare lungi și mi-a plăcut mult. Apoi m-am gândit că eu n-o să pot face niciodată o astfel de fotografie, pentru că am picioare scurte. Pe de altă parte, am realizat că demult n-am mai avut vreun gând negativ ca ăsta, ceea ce e bine. Mult timp am fost supărată că sunt mică de statură. Mi-a fost rușine de mine toată viața, nu mă vedeam frumoasă. Tocmai de asta mă bucur să arăt lumii, prin aceste fotografii, că și persoanele cu dizabilități pot fi senzuale. Am decis să ignor comentariile sexiste sau rasiste de la troli. Nici nu citesc comentariile nasoale de la articole.
Păi, ador sexul! E una dintre activitățile mele preferate. Mereu m-au fascinat sexul și persoanele care fac sex work. De exemplu, mi-ar fi plăcut să lucrez la o linie erotică. Dar n-am îndrăznit. Când am auzit că la interviu vom avea și o ședință foto nud, m-am bucurat. Am simțit că fac încă un pas spre deschidere și îmi arăt și mai mult latura senzuală. Mi se pare fascinantă și poliamoria, sunt curioasă față de subiectul ăsta. Nu am experimentat-o încă, dar mă întreb dacă oamenii sunt făcuți să fie monogami. Eu nu cred asta. Mi se pare ok să experimentezi în afara relației, cu acordul partenerului. Cum te-ai simțit la ședința foto?
Cum activez în politică, n-am vrut să apar complet goală. Și am și nesiguranțe legate de corpul meu. Îmi place corpul meu și nu mă deranjează că sunt scundă. Dar, de curând, am văzut o fotografie frumoasă cu o femeie care avea picioare lungi și mi-a plăcut mult. Apoi m-am gândit că eu n-o să pot face niciodată o astfel de fotografie, pentru că am picioare scurte. Pe de altă parte, am realizat că demult n-am mai avut vreun gând negativ ca ăsta, ceea ce e bine. Mult timp am fost supărată că sunt mică de statură. Mi-a fost rușine de mine toată viața, nu mă vedeam frumoasă. Tocmai de asta mă bucur să arăt lumii, prin aceste fotografii, că și persoanele cu dizabilități pot fi senzuale. Am decis să ignor comentariile sexiste sau rasiste de la troli. Nici nu citesc comentariile nasoale de la articole.
Publicitate
De ce crezi că e important să te arăți așa, în ciuda negativității din partea persoanelor ignorante?
Vreau să normalizez faptul că și femeile ca mine se pot simți sexy. Vreau să existe pe internet și corpuri ca al meu. Apropo, politica m-a ajutat mult să mă fac auzită. Oamenii chiar sunt curioși în legătură cu ce am de zis. După ce m-am simțit invizibilă toată viața, e plăcut să primesc atenție. Articolul ăsta va fi publicat chiar de ziua mea, deci e un cadou minunat. Și are un concept frumos: Mă arăt lumii goală, așa cum eram în ziua în care m-am născut. Dacă după articolul ăsta mă aleg și cu niște date-uri mișto, m-aș bucura. Mulțumesc! Articolul a apărut inițial în VICE Țările de Jos.
Vreau să normalizez faptul că și femeile ca mine se pot simți sexy. Vreau să existe pe internet și corpuri ca al meu. Apropo, politica m-a ajutat mult să mă fac auzită. Oamenii chiar sunt curioși în legătură cu ce am de zis. După ce m-am simțit invizibilă toată viața, e plăcut să primesc atenție. Articolul ăsta va fi publicat chiar de ziua mea, deci e un cadou minunat. Și are un concept frumos: Mă arăt lumii goală, așa cum eram în ziua în care m-am născut. Dacă după articolul ăsta mă aleg și cu niște date-uri mișto, m-aș bucura. Mulțumesc! Articolul a apărut inițial în VICE Țările de Jos.