Trei mizerii mascate de legea anti-gay și cum mai poate fi oprită odată ce-a trecut de Senat

Prin Senat a trecut tacit o lege anti-gay. Seamănă cu demersuri din Rusia și Ungaria. Te umple de nervi. Apoi vezi ce-au făcut politicienii pe lângă, de la numiri politice dubioase la pomparea de bani într-o instituție inutilă.

Senatul României a trecut un proiect de lege anti-LGBT+ care are ca scop să cenzureze orice discuție în spațiul public despre homosexualitate și identitate de gen. Legea, care e copiată după cea adoptată de Viktor Orban în Ungaria, cere interzicerea „difuzării prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității”. Cei șapte parlamentari de la UDMR care au inițiat această lege vor, practic, ca până la 18 ani un tânăr să nu afle că există alte orientări sexuale și persoane care au un alt gen în afară de cel masculin și feminin în lume, de parcă acest lucru ar fi posibil.

Legea mai prevede ca sexul copilului să fie stabilit la naștere de doctor, să nu poată fi schimbat până la vârsta de 18 ani și părinții să aibă posibilitatea să refuze în scris accesul copilului la ore de educație sexuală. Totul în numele valorilor tradiționale, bazate pe creștinism și o readucere aminte a momentului cu referendumul anti-gay.

Proiectul de lege e o prostie și ar avea urmări grave. O spun și organizațiile care militează pentru drepturile persoanelor LGBT+, a căror activitate ar putea fi chiar interzisă, conform acestei legi. Printre efecte ar mai putea fi interzicerea Pride și o cenzură generală asupra filmelor, desenelor animate, serialelor, emisiunilor care menționează ceva despre comunitatea LGBT, adică exact ce se întâmplă acum în Rusia lui Putin.

Legea anti-LGBT+ e doar o continuare a programului UDMR, dictat de la Budapesta

Parlamentarii UDMR au intrat forță pe retorica pro-familie și împotriva drepturilor omului. Au început soft, cu Kelemen Hunor care a ținut un discurs emoționant despre scăderea natalității la Summitul pentru Demografie de la Budapesta. Apoi a continuat cu o susținere fenomenală din partea UDMR pentru înființarea ciudatului Minister al Familiei, desprins din Ministerul Muncii și Protecției Sociale. 

Ministerul e condus de Gabriela Firea, susținută și ea de UDMR. Pe 29 noiembrie, la câteva zile după învestirea guvernului de coaliție condus de Nicolae Ciucă, președintele UDMR i-a recomandat Gabrielei Firea, instalată ministru al familiei, să se consulte cu omologa sa din Ungaria, Katalin Novák, care între timp a devenit și președintă. 

Publicitate

„Ministrul a acceptat propunerile noastre și am încredere că va pune în practică politicile publice relevante și o vom ajuta cu asta”, a susținut Kelemen Hunor într-un interviu. A doua zi, ministra Katalin Novak și-a arătat disponibilitatea să se întâlnească cu Gabriela Firea. Ca urmare, Firea a copiat în programul de guvernare 75 la sută dintre propunerile implementate deja la Budapesta. În forma lor de implementare, niciuna nu are prevăzută o componentă care să respecte și dreptul persoanelor LGBT+ la familie. 

Novák a mai avut o întâlnire și cu Florin Cîțu și Kelemen Hunor. „Am discutat cu premierul Florin Cîțu despre cum ar putea fi implementate politicile familiale propuse de UDMR după ce va trece criza politică”, a anuțat Novák pe Twitter. 

Doar că, toate propunerile care au venit ulterior de la UDMR vizau familia tradițională, formată din bărbat, femeie și copii – mulți copii. 

Partea bună e că măcar legea propusă acum de UDMR nu are prea multe șanse să treacă.

În primul rând a fost aprobată tacit. Adică a fost considerată adoptată automat, pentru că termenul dat de dezbatere a trecut. Parlamentarii români, oricât ar fi unii de porniți împotriva minorităților sexuale, știu că adoptarea unei astfel de legi ar atrage automat declanşarea proceduri de infringement de către Comisia Europeană împotriva țării noastre, așa cum s-a întâmplat și în cazul Ungariei. Ceva îmi spune că România nu vrea să se pună rău cu Comisia Europeană, mai ales după ce anul trecut a adoptat „Strategia privind Egalitatea pentru persoanele LGBT 2020–2025”, după cum i-a comunicat același for internațional.

Publicitate

Cum legea aceasta poate să fie oprită oricând de Camera Deputaților, de Klaus Iohannis sau de CCR, feelingul meu e că a fost folosită doar ca o distragere de la o serie de mizerii pe care politicienii noștri le-au făcut zilele astea.

Milioane de euro pentru o altă instituție inutilă din România

Printre chestiile dubioase pe care aleșii le-au făcut în perioada asta se numără și o propunere legislativă care impune o taxă lunară pentru toate firmele și PFA din România între zece și o sută de euro pe an, pentru Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). În total, e vorba despre o sumă de 25 până la 30 milioane de euro pe an pe care CCIR ar strânge-o de la firmele din România. Reprezentanții instituției nu pot spune însă pe ce se vor cheltui acești bani. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, spune că taxa va fi colectată pentru ca firmele să fie înscrise într-un „catalog al firmelor”, care le-ar aduce „vizibilitate”. 

Lucrurile sunt și mai dubioase în condițiile în care, dacă nu vrei să te înscrii în acel catalog al firmelor, pe care probabil nu îl va consulta nimeni niciodată, nu poți depune bilanțul contabil la ANAF. Implicit te paște o amendă de până la 4 500 lei. Dintr-o dată, taxa „de protecție” de până la o sută de euro pe an nu mai pare mult, nu?

Camera de Comerț ar fi un ONG autonom, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care „reprezintă, sprijină şi apără interesele generale ale comunităţii de afaceri din România, urmărind promovarea şi dezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor şi agriculturii”. În realitate, e doar o altă instituție care căpușează statul român și suge cu patos din buget, cu acordul politicienilor de la putere. 

Publicitate

Camera de Comerț duhnește a corupție nu doar pentru că fostul său președinte Mihai Vlasov a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare pentru că și-a folosit influenţa în scopul obţinerii unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul său, dar și din cauza faptului că actualul președinte, Mihai Daraban se află într-o combinație dubioasă cu partidele politice. 

Imediat după revoluție, Daraban s-a înscris în PNL pentru ca în anul 1994 să treacă la PDSR și apoi să devină membru PSD, în gașca lui Radu Mazăre. Ca orice traseist veritabil, în 2006 s-a reîntors în PNL, dar a plecat din nou după un an. Cred că lui Daraban a rămas cumva apropierea de PNL, dacă te uiți cu ce patos l-a susținut pe Nicolae Ciucă în scandalul în care premierul a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat. 

În urma acuzelor de plagiat făcute de jurnalista Emilia Șercan, Camera de Comerț și Industrie a României a transmis pe 19 ianuarie un comunicat intitulat „Je suis Ciucă!”, în care se menționează că s-a săturat de „atacuri și scandaluri sterile, de instabilitate și destabilizatori” și susține că premierul Ciucă trebuie judecat pe baza acțiunilor și rezultatelor din postura de șef al Guvernului „și nu pentru ce a făcut sau nu acum 19 ani”. 

Faptul că CCIR a luat apărarea Guvernului nu mă surprinde – abia au primit gratuit de la acesta 40 de hectare de teren ale Romexpo pentru a construi un megaproiect imobiliar total inutil, cu patronul grupului Iulius, Iulian Dascălu. 

Publicitate

În schimb, m-a luat prin surprindere poziția vehementă a CCIR, pe care nu am văzut-o până acum, nici măcar legat de măsurile care afectează mediul de afaceri pe care Camera de Comerț susține că îl reprezintă. 

PSD a numit la CCR un judecător care abia a reușit să termine o facultate de drept privată neacreditată din România și a fost prins cu doctoratul plagiat

Curtea Constituțională a României este garantul respectării Constituției în România. Deciziile CCR pot schimba – sau înfrâna – legi. Așa că cei care dau verdictul ar trebui să fie de o înaltă competență profesională.

Din păcate, nu se întâmplă acest lucru și din cauza numirilor care se fac pe criterii politice, ajung tot felul de personaje acolo. 

Cel mai bun exemplu este proaspăta numire a PSD în funcția de judecător a lui Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general. A făcut dreptul la „Spiru Haret”, care la acea perioadă nu era acreditată, și a terminat facultatea cu media 5 la drept penal și 6 la drept civil. La scurt timp după, când Bogdan Licu a ajuns vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, s-a pornit un întreg scandal în jurul Universității „Spiru Haret”, care a ajuns să fie considerată „fabrică de diplome”.

Bogdan Licu şi-a dat un doctorat plagiat, coordonat de Gabriel Oprea, la Academia SRI. După ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit plagiatul încă din 2015, SRI a emis o sentință, la decizia lui Florian Coldea, pentru ca nouă plagiatori de doctorate, printre care și Bogdan Licu și fostul premier Mihai Tudose, să depună cerere de renunțare la titlul de doctor.

Rezultatele lui Bogdan Licu la licență, publicate de Emilia Șercan pe Facebook pe 26 aprilie 2022

Renunțarea la titlul de doctor se face prin proces juridic, pe care Licu nu l-ar fi câștigat probabil dacă dosarul nu ar fi ajuns la Curtea Supremă, pe masa Alinei Ghica, fosta colegă a lui Bogdan Licu de la CSM. 

Nu știu cum a ajuns Bogdan Licu propunerea PSD pentru o funcție la Curtea Constituțională și nici el nu a putut să explice foarte bine. A spus că a „făcut” două dosare de impact în spațiul public, în care au fost trimiși în judecată doi torționari din închisorile comuniste. Rechizitoriile arată, însă, că ambele anchete au fost efectuate de alt procuror, Denisa Cristodor. 

Publicitate

Bogdan Licu în funcția de judecător CCR nouă ani, așa că Dumnezeu cu mila. 

Șefia Inspecţiei Judiciare va fi preluată de o inspectoare acuzată de plagiat, care a hărţuit magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem

O altă numire ciudată se va face la Inspecția Judiciară, acolo unde singura candidată eligibilă, conform CSM, este şefa Direcţiei de inspecţie pentru judecători, Roxana-Ioana Petcu.  

Judecătoarea este soţia PSDistului Adrian Petcu, fost secretar de stat în MAI pe vremea lui Carmen Dan şi Liviu Dragnea şi fost prefect de Ilfov şi Bucureşti. Ea e și cea care a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, după ce aceasta a dezvăluit o întreagă rețea care se afla în magistratura locală. 

Roxana Petcu a cerut şi redeschiderea dosarului disciplinar al judecătorului Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti, cel care a declarat Secţia Specială ilegală din perspectiva dreptului european, după cum susțin surse judiciare pentru G4Media. În urma redeschiderii dosarului, deși inițial clasat, Roxana Petcu a reușit să îl trimită în judecată pe Stancu.

De asemenea, după ce publicația Luju a dat de pământ cu judecătorii care l-au condamnat pe Liviu Dragnea, Roxana Petcu a considerat că e okay ce s-a întâmplat și că nu s-a încălcat independența Justiției. 

Emilia Șercan susține că și teza de doctorat a Roxanei Petcu este suspectă de plagiat. 

Lista cu subiecte trecute cu vederea poate continua cu știrile îngrijorătoare despre inflație și criza economică care ne paște. Dar politicenii noștri au alte priorități acum. Cum ar fi să le atragă atenția hackerilor ruși care ne tot sparg site-urile guvernamentale că nu știu exact cine e Președintele Senatului și cine e Președintele Camerei Deputaților. Iar acest lucru e de neacceptat, se știe!

Tagged:

LGBT+, homofobie

Mai
multe articole similare
14 pași prin care să profiți de oferte când pleci într-un city break cu salariu de România
Povestea unui fost angajat de pe litoralul românesc: condiții inumane de cazare și țeapă la bani
Cum e să fii tânăr în Bacău: La 23 de ani m-am săturat să mă trezesc că am rămas iar fără apă
Emilia Șercan mi-a spus ce-i dă putere în lupta cu abuzurile statului și cu hoții de doctorate
Jurnal de salariu: La 23 de ani sunt prof de istorie în București și fac un ban în plus din meditații
Schimbările Codului Fiscal o să-ți dea viața peste cap. Prețul țigărilor e doar începutul
Cazul a doi tineri gay agresați în Cișmigiu îți arată că ura încă îi caracterizează pe unii români
Toate lucrurile care nu s-au schimbat în cei aproape 7 ani de la Colectiv, în ciuda condamnărilor