Ai peste 380 de trilioane de viruși pe tine în orice clipă

Dacă crezi că nu ai virusuri sau viruși, că DOOM2 le acceptă pe ambele, mai gândește-te. S-ar putea să fie greu de înțeles, dar corpul uman este ocupat de colecții imense de microorganisme, numite microbiom, care au evoluat cu noi încât de la începutul timpului. Oamenii de știință au început de abia recent să cuantifice microbiomul și au descoperit că este locuit de cel puțin 38 de trilioane de bacterii. Mai intrigant poate este că nu bacteriile sunt cei mai abundenți microbi care trăiesc în și pe corpurile noastre. Premiul se duce la viruși.

Se estimează că sunt peste 380 de trilioane de viruși în noi, o comunitate colectivă numită viromul uman. Dar acești viruși nu sunt cei periculoși de care auzi în mod normal, ca cei care cauzează gripa sau răceala comună, sau infecții mai sinistre ca Ebola sau febra dengue. Mulți dintre acești viruși infectează bacteriile care trăiesc în interiorul nostru și sunt cunoscuți ca bacteriofagi sau fagi pe scurt. Corpul uman este un mediu fertil pentru fagi și în ciuda abundenței lor, nu avem prea multe informații despre ce fac ei sau alți viruși în corpul nostru.

Sunt un fizician care studiază microbiomul uman cu accentul pe viruși, pentru că eu cred că odată ce ne dăm seama care-i puterea bacteriilor vom învăța cum să prevenim și să combatem infecțiile produse de ele. Ai putea presupune că bacteriile ar trebui să fie ținta studiilor majoritare despre microbiomul uman, având în vedere abundența lor. Dar ipoteza ar fi greșită. Cercetarea viromului uman este cu mult în urma studiului bacteriilor ale căror funcții de bază abia le descoperim. Decalajul se datorează faptului că oamenilor de știință le-a luat mult mai mult să recunoască prezența viromului uman și lipsa uneltelor standardizate și sofisticate care să descifreze ce anume este în virom.

Uite ce am învățat până acum. Bacteriile din corpul uman nu sunt îndrăgostite de fagii care trăiesc în ele și in jurul lor. De fapt au dezvoltat sisteme CRISPR-Cas, pe care oamenii le-au cooptat acum pentru editarea genelor, ca să scape de fagi sau să prevină infecțiile fagice. De ce? Pentru că fagii omoară bacteriile. Se impun asupra mecanismului bacteriilor și le forțează să facă mai mulți fagi decât bacterii. Când termină, ies din bacterii și le distrug. Într-un final, fagii stau pe suprafața corpului așteptând să se intersecteze cu bacteriile vulnerabile. Practic, urmăresc bacteriile.

Este clar că are loc un război pe suprafața corpului nostru în fiecare minut din fiecare zi și nu știm cine câștigă și care sunt consecințele acestui război. Virușii ar putea locui pe toate suprafețele corpului, și-n interior și-n exterior. Oriunde s-au uitat cercetătorii la corpul uman, au găsit viruși. Viruși în sânge? Da. Viruși pe piele? Da. Viruși în plămâni? Da. Viruși în urină? Da. Și lista continuă. O întrebare mai bună decât unde trăiesc virușii în corpul uman este unde nu locuiesc.

Virușii sunt contagioși. Dar adesea nu ne gândim că virușii bacterieni sunt ușor transmisibili. Cercetătorii au arătat că, odată ce locuiești cu cineva, virușii vor fi rapid împărtășiți în sistemele comune. Dacă nu știm care sunt consecințele bătăliei constante dintre bacterii și viruși, atunci devine mult mai complicat să ne gândim la lupta dintre bacteriile și virușii care sunt împărtășiți cu toată lumea, inclusiv cu partenerul, colegul de cameră, ba chiar și cu câinele.

Trebuie să știm ce fac toți acești viruși în corpul nostru și să ne dăm seama dacă putem profita de viromul nostru ca să fim sănătoși. Dar probabil că nu este clar acum de ce cineva ar putea crede că viromul nostru ar fi de ajutor.

S-ar putea să pară contraintuitiv, dar distrugerea bacteriilor ar putea să dăuneze sănătății. De exemplu, când comunitatea de bacterii sănătoase sunt deranjate de consumul de antibiotice, alți răufăcători microbiali, numiți patogeni, profită de oportunitate ca să ne invadeze corpul și să ne îmbolnăvească. Deci, în mai multe boli umane, bacteriile sănătoase joacă roluri importante în prevenirea intruziunii patogene. Aici intră în joc virușii: Deja și-au dat seama cum să omoare bacteriile. Doar pentru asta trăiesc.

A început cursa pentru găsirea acelor viruși din viromul nostru care au reușit deja să-și dea seama cum să ne protejeze de răufăcători, în timp ce lasă bacteriile bune intacte. Într-adevăr, sunt câteva exemple neconfirmate care folosesc fagii cu succes ca să trateze infecțiile grave cu bacterii rezistente dacă nu la toate, măcar la marea majoritate a antibioticelor – un tratament cunoscut ca terapia cu fagi. Din păcate aceste tratamente sunt și vor continua să fie îngreunate de informații neadecvate despre cum se comportă fagii în corpul uman și efectele neprevăzute pe care le-ar putea avea introducerea lor asupra gazdei umane.

Prin urmare, terapia cu fagi rămâne puternic reglementată. La ritmul actual al cercetării, s-ar putea să mai dureze ani până când fagii vor putea fi folosiți ca tratamente antiinfecțioase. Dar să nu te îndoiești de ei; virușii care au evoluat odată cu noi atâția ani nu sunt doar parte din trecutul nostru, ci joacă și un rol important în viitorul sănătății umane.

David Pride este director asociat de microbiologie la University of California San Diego. Chandrabali Ghose este un om de știință la The Rockefeller University. Acest articol este republicat de pe The Conversation sub licență Creative Commons. Citește articolul original aici.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.