Topul orașelor din România care-ți cheltuiesc cel mai bine banii

În România sunt orașe unde oamenii se simt ca acasă și orașe unde oamenii trăiesc de parcă ar fi dușmanii autorităților locale. Dacă ești din București, probabil că știi ce zic: de câte ori nu te-ai întrebat oare cu cine se sfătuiește Firea de ia decizii care nu au nicio legătură cu nevoile tale? Capitala nu e singurul exemplu, ar fi nedrept să-i ignorăm pe ceilalți primari care fac numai ce le trece prin cap, nu se consultă cu nimeni și, de multe ori, aleg cele mai proaste decizii posibile: un parc scump și urât în locului unuia mai ieftin și de bun-simț (cum e cazul Parcului Drumul Taberei din sectorul 6, de exemplu), un drum peticit care se strică după câteva luni, în locul unei artere noi și solide iar exemplele pot continua.

Există o campanie foarte mișto care circulă pe Facebook zilele astea, mai exact un formular pe care îl poți completa și tu: durează câteva minute și ai ocazia să transmiți și tu care sunt prioritățile orașului tău (POT). Banca Mondială în parteneriat cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) și cu sprijinul autorităților publice locale a identificat o serie de proiecte cu impact metropolitan pentru București și cele 40 de reședințe de județ din România.

Pe scurt, tot ce trebuie tu să faci e să-ți alegi orașul în care locuiești, să stabilești o ierarhie, din punctul tău de vedere, a priorităților din orașul tău. Mai departe, oamenii care se ocupă de acest proiect vor prelucra datele transmise de tine și de ceilalți participanți și le vor duce pe masa autorităților locale. Proiectul ăsta e foarte fain, pentru că există oameni care pun presiune în locurile în care se iau deciziile, ca proiectele cu adevărat relevante pentru tine să fie finalizate. E un exercițiu fizic destul de interesant, în care și vocea ta contează. Mai multe despre proiect poți găsi pe pagina de Facebook a proiectului.

Înainte însă de a intra în acest joc serios, ar trebui să înțelegi mai bine ce înseamnă ca orașul tău să țină seama de nevoile locuitorilor. Experții de la UrbanizeHub au făcut și un clasament al orașelor din România pe baza unor criterii: valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016, cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016 și modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

Iată mai jos și clasamentul orașelor din România, pe baza criteriilor celor de la UrbanizeHub.

Târgoviște este unul dintre cele mai eficiente orașe din țară. Conform celor de la UrbanizeHub, Târgoviște nu are avantajul unui buget foarte generos, dar orașul are o administrație care în ultimii ani a desfășurat proiecte pe bandă rulantă și a înregistrat una din cele mai bune absorbții de fonduri europene pe cap de locuitor. Primăria a desfășurat de asemenea o serie de programe integrate în cartierele comuniste și și-a pus toată rețeaua stradală la punct.

Asta chiar dacă cea mai mare parte a perioadei monitorizate, primar în Târgoviște a fost Daniel Boriga (2008-2014) care și-a pierdut calitatea de primar în urma unei decizii judecătorești, fiind condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.

Deși Miercurea Ciuc este printre cele mai sărace reședințe de județ din România, conform experților, e un oraș cochet, are o infrastructură urbană foarte bine pusă la punct și comunități foarte active și implicate. Miercurea Ciuc a avut același primar din 2004, Róbert Kálmán Ráduly.

Timișoara e deja un oraș cunoscut pentru faptul că-i centru industrial, comercial, medical, financiar și universitar de referință. Mai mult, în 2021 va fi Capitală Culturală Europeană. În perioada monitorizată, primari au fost Gheorghe Ciuhandu (2007-2012) și Nicolae Robu (2012-prezent). Știu, poți să spui multe despre Robu, dar Timișoara stă bine la criteriile menționate mai sus.

Sibiul este printre orașele din România care seamănă cel mai bine cu cele din vest. Din păcate, Sibiul s-a mișcat mai greu pe absorbția de fonduri europene și pe partea de planificare metropolitană, dar poate recupera în anii următori, spun experții UrbanizeHub. Primar în Sibiu între 2000 și 2014 a fost actualul președinte Klaus Iohannis.

Experții zic că Brașovul are cea mai bună infrastructură din țară. Orașul este un barometru care ar trebui urmat de toate reședințele de județ din țară. Însă, nu stă foarte bine la absorbția de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget. George Scripcaru conduce administrația locală deja de 15 ani. Un primar care la rândul său a avut probleme cu legea, fiind arestat în 2015 pentru abuz în serviciu.

Experții de la UrbanizeHub spun că primăria Sectorului 3 este cea mai eficientă în ceea ce privește implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, pe câteva domenii cheie: reabilitarea străzilor și a trotuarelor; reabilitarea spațiilor verzi; reabilitarea infrastructurii școlare; reabilitarea termică a blocurilor; regenerarea urbană a spațiilor interstițiale dintre blocuri. Robert Negoiță conduce primăria din iunie 2012 și era urmărit penal de DNA pentru evaziune fiscală.

Centrul vechi a fost complet transformat, iar autoritățile locale au reușit, de asemenea, să finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructură. Totodată, cei din Craiova au fost foarte abili în a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locală (de ex. noul stadion), spun experții care au alcătuit acest top. Primar în Craiova a fost Olguța Vasilescu (2012-2016). Primărița din Craiova a fost acuzată de DNA de luare de mită, iar cauza sa a ajuns în instanță.

Moldovenii se pot mândri cu capitala istorică, Iași, principala forță economică din Moldova. Cei de la UrbanizeHub spun că Iași este top-performer în absorbția de fonduri europene (a absorbit, de exemplu, cu 50 milioane euro mai mult decât Cluj între 2007 și 2016). Dacă te plimbi prin oraș, la fiecare cinci metri dai de ceva făcut cu bani europeni. Mihai Chirica este primarul Iașului din 2016, după trei mandate de domnie a lui Gheorghe Nichita. Fostul primar al Iașului are mai multe probleme cu legea.

Mircea Hava e numele celebrului primar care conduce administrația orașului de peste 20 de ani, încă din 1996. Conform experților, Alba Iulia este orașul campion detașat când vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza în care românii își aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinație aproape obligatorie pentru turiștii autohtoni și străini. Reabilitarea Cetății Alba Carolina este spectaculoasă și un model de performanță administrativă. Alba Iulia dă tonul și în ceea ce privește intervențiile de tip Smart City și branding de oraș.

Primăria din Oradea este printre puținele din țară care au dus la bun sfârșit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică. Este printre puținele primării cu o politică coerentă în ceea ce privește parcările, are un program ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș, este cea mai eficientă primărie în ceea ce privește atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii județene) și este printre puținele primării cu o viziune clară și coerentă de dezvoltare. Din 2008, primar în Oradea este Ilie Bolojan.

După cum poți să vezi, orașele respective reușesc să se dezvolte chiar dacă primarii au sau au avut probleme penale.

Tot cei de la UrbanizeHub au realizat și un infografic cu privire la absorbția de fonduri europene între 2007 și 2016.

În clasamentul reședințelor de județ care au accesat bani europeni avem parte și de câteva surprize plăcute. Mai exact, patru orașe din regiunea Moldovei intră în top 10: Bacăul ocupă locul 4 în clasament, urmat de Iași, pe poziția a șasea. Focșani și Vaslui ocupă ultimele două poziții din top 10, ceea ce-i încurajator, având în vedere că orașele din Moldova încă sunt izolate de restul țării. Mai mult, Guvernul insistă să țină la distanță regiunea istorică: doar 200 de metri de autostradă vor aleșii noștri să construiască anul acesta pentru celebra Autostradă a Unirii. E o situație tragi-comică, dacă te gândești că au dat inclusiv o lege prin care aleșii se obligă să construiască un drum care să lege orașele sărace ale României de restul țării.