Dincolo de trivia istorică, extrema dreaptă este atractivă și astăzi pentru mai mulți decât am vrea să recunoaștem. Partidele și curentele de extremă dreapta sunt ca un foc mocnit, care nu poate arde fără un catalizator puternic. Și pentru extremism de tipul ăsta perioadele de crize extreme sunt un teren fertil. Mișcarea Legionară a avut criza mondială financiară din 1929, partidele de extremă dreapta recente din Europa au avut criza migranților, iar partidele de extremă dreapta românești (și nu numai) au criza Covid. Nevoia statului de a impune restricții, firea umană care e sedusă de teorii conspiraționiste și reducerea masivă a veniturilor, coroborată cu o creștere a șomajului, sunt combustibil pentru extrema dreaptă autohtonă.
Publicitate
Așa cum legionarii s-au inspirat din regimurile europene în ceea ce privește propaganda și simbolistica, aș spune că extrema dreapta românească a preluat cu mare succes arma fake news-ului din Rusia. Amalgamul de știri false, țintirea unui public mai slab educat care se lasă sedus de teorii conspiraționiste și lucruri scoase din context fac doar ca mediul pentru creșterea acestui fenomen sa fie ideal.
Câteva elemente și exemple de inspirație legionară chiar și în prezent
Mai mult, ca în cazul legionarilor, încă e vorba și acum de preoți de la sate sau din aparatul central, care sunt pe contrasens cu puterea clericală. În fond, nu poți acuza toată biserica pentru, să zicem, ce spune și ce face Teodosie. Totodată, mai știi că legionarii aveau o uniformă mișto, iar Zelea Codreanu a apărut în cele mai multe fotografii în ie? Nu e ia element de extremă dreaptă, dar când apari de foarte multe ori, ca politician, în porturi tradiționale doar în scop demagogic toate steagurile roșii sunt acolo. Apoi e ura față de un grup, etnie, nație. Este improbabil ca în anul de grație 2021 să mai apară în Europa o formațiune politică antisemită. Dar una cu sentimente anti-maghiare? Privilegiați, persoane aflate în slujba unei puteri străine, grup care atentează la integritatea și suveranitatea națională, toate astea sună cunoscut? Ieri erau de vină evreii, azi pot să fie multinaționalele, oculta mondială, maghiarii sau homosexualii. De ce? Pentru că, psihologic, e mult mai simplu să cauți vinovații unui eșec personal departe de persoana ta.
Publicitate
Din păcate, nu doar un anumit partid din România are lucruri mai mult sau mai puțin în comun cu Mișcarea Legionară, personalități politice dintr-o largă paletă de partide politice au împrumutat sloganuri sau idealuri legionare. Iată cum, în 2021, Piedone, primarul Sectorului 5, a postat un text pe Facebook în care își exprima dorința ca sectorul să fie ca „Soarele cel sfânt de pe cer” – o sintagmă sută la sută legionară. În 2019, Aurelian Bădulescu, la acea vreme viceprimarul Bucureștiului, a venit cu propunerea amplasării unui bust al lui Antonescu în Capitală. Comunitatea evreiască din București a protestat printr-o scrisoare semnată de Maximilian Katz, președinte al Centrului pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului în România. Bădulescu s-a arătat foarte deranjat de protest și a pornit o tiradă împotriva semnatarului: „este evident că sunteți străin de acest neam și de istoria poporului român; recomandarea mea este să vă întoarceți de unde ați venit”.În 2012, Dan Șova, purtător de cuvânt al PSD, a declarat că românii nu au participat la Pogromul de la Iași, iar Ion Antonescu a fost cel care i-a făcut pe evrei să se simtă în siguranță în România.
Publicitate
În același an, Gigi Becali și Partidul Noua Generație încercau să reșapeze îndemnuri legionare. Ar fi vrut să înregistreze la OSIM mărcile „Jur în faţa lui Dumnezeu că vom face o Românie ca soarele sfânt de pe cer”, „Totul pentru Ţară!”, „Credinţă și onoare” și „În slujba crucii și a neamului românesc”. Apoi, ideea s-a lovit de lege (OUG 31/2002) – „reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.Dacă declarațiile politicienilor pot fi supuse unor circumstanțe atenuante, ca necunoașterea istoriei sau exploatarea unui anumit moment propice pentru popularitate, nu același lucru îl poți spune despre grupurile și organizațiile de extremă dreapta care activează astăzi pe teritoriul României.
Tabere ferite de ochii lumii și fețe cenzurate
În general, rețelele sociale fac o treabă bună în a cenzura paginile fasciste, xenofobe și de extremă dreaptă, dar viteza cu care apar unele noi este mai mare decât cea a inteligenței artificiale. Am găsit zeci de pagini și profiluri de extremă dreaptă din România ale căror conținut sunt parcă din perioada Mișcării Legionare. Mai toate persoanele care apar pe aceste pagini au fețele blurate ceea ce ridică o simplă întrebare pe care aș pune-o oricui crede că acești oameni au intenții bune: dacă știi despre cauza ta că e corectă, legală și nu te rușinezi cu ea, de ce ai vrea să rămâi în anonimat?
Publicitate
În slalomul meu printre postări anti-LGBT, anti-USR, anti-Occident, am descoperit că au și niște canale de Telegram, pentru a putea distribui conținut care altfel ar fi cenzurat pe loc de orice rețea socială cunoscută. Pe aceste pagini poți găsi chiar lecturi legionare cenzurate, scrise de Zelea Codreanu, Horia Sima și alți legionari marcanți – practic, un anticariat online legionar în toată regula.
Există chiar și merch promoțional, că mișcările trebuie să se și susțină financiar prin capitalism. Simpatizanții și militanții neolegionari sunt studenți, funcționari de bancă, ultrași, preoți, Cedry2k și conturi false.
Detaliez un pic mai pe larg după, dar ține minte o idee deocamdată: oamenii ăștia încearcă să lege cauza de cea a Bisericii, ba chiar în poze apar și niște preoți de pe la sat, ceea ce confirmă teoria că în Biserică, la nivel decizional și instituțional, acest curent nu este agreat.Mai mult, pe pagina Comunitatea Identitară Națională există postări care arată că în această vară a existat la Mureș o tabără naționalist-creștină în care s-au discutat teme incorect politice, au avut loc activități de instrucție militantă și alte deprinderi cel puțin discutabile.
Ca să înțelegi cum am ajuns aici trebuie să începi acum aproape un secol
Publicitate
În acest context, evreii devin țapul ispășitor pentru problemele structurale ale României (sună cunoscut?). Principalele acuze erau îndreptate în special împotriva arendașilor, bancherilor și cârciumarilor care erau suspectați că profită de pe urma poporului român și că au ca scop final distrugerea neamului. Probleme apar și în mediul universitar, unde studenții evrei erau mai bine pregătiți decât cei români, ca urmare a posibilităților financiare de care dispuneau. Așa că peste toate astea de până acum se adaugă și că studenții români aveau probleme financiare care duceau de multe ori la renunțarea la studii. Rezultatul a fost o mișcare antisemită de amploare în mediul academic.În 1923, la Iași se înființează Liga Apărării Național-Creștine, un partid ultranaționalist și profund antisemit, care a reprezentat într-o oarecare măsură precursorul Mișcării Legionare. Majoritarea membrilor de la începuturile mișcării au fost membri ai Ligii – însuși Corneliu Zelea Codreanu era un membru marcant.Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la Huși în 1899, sub numele Corneliu Zelinski. El era un poster boy și-a devenit rapid liderul carismatic al Mișcării. Ca membru important al Ligii Apărării Național Creștine, a organizat manifestări și mișcări de protest în mediul universitar. Acestea au culminat în momentul în care Constituția a fost modificată pentru ca toții evreii care locuiau pe teritoriul țării să primească automat cetățenia română. Cu această ocazie a fost arestat și a stat în spatele gratiilor o săptămână.
Anul zero pentru extrema dreaptă autohtonă
Publicitate
În octombrie 1923, împreună cu niște camarazi, a fost arestat pentru pregătirea unei acțiuni teroriste care a rămas în istorie sub numele „Complotul din Dealul Spirii”. Practic, Zelea Codreanu și un grup restrâns de studenți antisemiți au pus la cale asasinarea miniștrilor pe care îi considerau vânduți evreilor, cât și a unor persoane importante din mediul economic, evident evrei. Planul n-a reușit pentru că unul din studenți, un anume Vernichescu, s-a speriat de amploarea acțiunii și a denunțat poliției intențiile grupului. Toți membrii grupului au fost trimiși după gratii, la Văcărești, unde a apărut pentru prima dată ideea Mișcării Legionare. Codreanu ar fi fost impresionat de o icoană a Arhanghelului Mihail, iar imaginea a devenit emblematică pentru simbolistica Mișcării Legionare. Crucea triplă ca reprezentare a unor zăbrele, memento al încarcerării de la Văcărești, reprezintă simbolul principal al mișcării, denumită și crucea Arhanghelului Mihail.El și tovarășii săi complotiști au fost achitați, dar răul era deja pus în mișcare. Patru ani mai târziu, în 24 iunie 1927, „Căpitanul” împreună cu patru foști tovarăși de celulă a fondat Legiunea Arhanghelului Mihail – o organizație de extremă dreapta, ultra-naționalistă și profund antisemită. S-a diferențiat de alte mișcări asemănătoare din Europa prin fundamentalismul religios.
Importuri naziste și suport de la preoți
Publicitate
Mișcarea Legionară nu avea nimic din conceptul ateist al lui Mussolini și cu atât mai puțin cu religia germanică a lui Hitler. Pentru că majoritatea susținătorilor erau țărani și studenți, Biserica a fost un mijloc de expunere ideal. Din acest punct de vedere a semănat cu mișcarea lui Ferenc Szálasi din Ungaria. Totuși, este eronat să afirmi că Mișcarea Legionară a fost susținută de Biserică. Aceasta e un organism care se supune, de regulă, puterii centrale și nu se prea aventurează în rebeliuni politice. Ca astăzi în cazul anumitor partide cu veleități de extremă dreapta, membri ai Bisericii care au ajutat la propagarea mesajelor legionare au fost preoți tineri, din mediul rural, fără influență decizională la nivel central. Ca simbolistică, Mișcarea Legionară a împrumutat de la naziști zvastica, ideea de uniformă militară și salutul nazist. Codreanu apare chiar la nunta sa din 1925 de la Focșani, în prezența a o sută de mii de persoane, cu o cunună de căsătorie cu zvastică și cruce.
În 1930, a fost înființată Garda de Fier. Era gândită ca un fel un cluster de partide naționaliste, dar aderă la ea doar Legiunea Arhanghelului Mihail. În anul 1933, pe 10 decembrie, premierul I.G. Duca a scos în afara legii Garda de Fier în plină campanie electorală. Douăzeci de zile mai târziu, pe peronul gării din Sinaia, premierul liberal a fost asasinat de un grup de legionari în semn de răzbunare – și acesta a fost unul dintre cele mai emblematice episoade sângeroase. Este văzut, totodată, sfârșitul democrației în România.
Publicitate
Doi ani mai târziu apare partidul Totul pentru Țară ca mijloc de expunere a Mișcării Legionare. La alegerile din 1937 partidul a obținut 15,5 la sută.Un an mai târziu, în martie, ministrul Nicolae Iorga l-a acuzat pe Corneliu Zelea Codreanu de ultragiu față de un ministru. Acesta a fost arestat și condamnat inițial la câteva luni de închisoare. Pedeapsa a fost apoi comutată la zece ani de muncă silnică. În noiembrie 1938, Codreanu și alți 13 membri marcanți ai mișcării sunt împușcați de jandarmi. Pretextul a fost o presupusă tentativă de evadare pe drumul către închisoarea Jilava. Pe 4 septembrie 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului consiliu de miniştri. A doua zi, Antonescu a fost învestit cu puteri depline în stat, așa că i-a cerut regelui să abdice.Din 8 septembrie, Antonescu şi-a arogat titlul de „conducător al statului” și asta a însemnat că nu trebuia să mai dea socoteală. În fine, pe 14 septembrie România a fost declarată „stat naţional-legionar” și Horia Sima a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de miniştri. În noiembrie același an, în noaptea de 26 spre 27 noiembrie, Mișcarea Legionară a derulat una dintre cele mai sângeroase acțiuni din istoria modernă a României, rămasă în istorie sub numele de masacrul de la Jilava. Au fost executați 64 de politicieni care au făcut parte din regimul condus de Carol al II-lea. Aceştia erau consideraţi responsabili de moartea lui Codreanu şi a altor trei sute de membri ai mişcării legionare.Relațiile dintre Mișcarea Legionară și Ion Antonescu s-au deteriorat însă rapid, când mareșalul a început să dețină tot mai multă putere, iar liderii legionari erau scoși în afara deciziilor politice. Asasinarea politicienilor în închisoare şi, de altfel, activitatea legionarilor l-a făcut pe Antonescu să decidă dezarmarea Poliţiei Legionare și lanțul de iubire s-a rupt. Legionarii au încercat o rebeliune sângeroasă în București, iar confruntările din 21-21 ianuarie 1941 au semănat, pe alocuri, cu o luptă de gherilă. Mult mai bine pregătiți și superiori numeric, cei din tabăra mareșalului au câștigat fără drept de apel confruntarea. Liderii legionari care au reușit să se sustragă s-au refugiat în Germania nazistă. Eșecul puciului a dus la o schismă în organizație. O parte din legionari au acuzat conducerea dezastruoasă a lui Horia Sima, iar o parte a rămas fidelă liderului. De altfel, momentul ianuarie ‘41 marchează începutul sfârșitului pentru organizație. În prezent, există o lege care interzice astfel de manifestări, deoarece acțiunile reprezentanților unor astfel de ideologii a dus la crime – uneori cu miile, zecile de mii și milioanele, și lumea a devenit un alt fel de loc față de cum era acum un secol.Totuși, pare că acest curent e exportat și peste graniță până în State, după cum s-a văzut în 2017. Chiar și așa, în aparență inofensivi și reduși ca număr, ieșiți din galeriile de ultrași și în vizită prin cimitire din țară, susținătorii extremei drepte legionare îți arată că, deși România este o țară democrată membră a organizațiilor euro-atlantice, lecția istoriei sângeroase a legionarilor nu a fost învățată de toți.