Balerina poloneză care a împușcat naziști în drum spre camera de gazare

Ce ai face dacă ai ști că te așteaptă o moarte sigură? Ți-ai accepta soarta sau te-ai lupta până la ultima suflare? Răspunsul a fost simplu pentru Franceska Mann, sau Franciszka Mannowna, o dansatoare poloneză cu origini evreiești aflată în drum spre camera de gazare.

Franceska Mann a fost o dansatoare frumoasă și extraordinar de talentată, care a câștigat premii la numeroase competiții prestigioase de dans, printre care și Concursul Internațional de Dans de la Bruxelles, din mai 1939, unde a luat locul patru. Dansa în mod regulat în clubul de noapte Melody Palace din Varșovia înainte să izbucnească al Doilea Război Mondial și să fie închisă în ghetoul din Varșovia. În 1943, a fost transportată în afara Poloniei, probabil în cadrul schemei Hotel Polski, prin care evreii care sperau să fugă în America de Sud cu pașapoarte străine au fost păcăliți și trimiși la Auschwitz.

Conform unor rapoarte, acestor evrei li s-a spus că au ajuns la Bergau și că trebuie să fie dezinfectați înainte să traverseze granița în Elveția, dar au fost conduși în camerele de gazare. Există multe variațiuni ale poveștii Franceskăi Mann, dar poate cea mai senzațională dintre ele e cea povestită de istorica Cynthia Southern, specializată în Holocaust. În timp ce se dezbrăca, Mann i-a tachinat pe doi gardieni libidinoși cu un striptease. Și-a ridicat fusta în fața lui Josef Schillinger și a lui Wilhelm Emmerich și și-a dat jos bluza seducător.

Apoi și-a scos pantoful, l-a lovit cu el în cap pe Schillinger, i-a scos pistolul din buzunar și i-a tras două focuri letale în stomac și unul în piciorul lui Emmerich. Celelalte femei din vestiar s-au alăturat revoltei, dar niciuna dintre ele n-a reușit să scape.

Când un naiv utilizator de Twitter, @xnulz, a cerut lumii, în luna noiembrie, să numească o tipă mai tare ca Taylor Swift, nu e de mirare că printre cele mai populare răspunsuri a fost Franceska Mann. Dar câte dovezi există pentru povestea ei? Ca să mă lămuresc, am vorbit cu unul dintre cei mai mari experți în Auschwitz din lume: autorul, profesorul și istoricul Robert Jan van Pelt.

„Într-adevăr, e foarte dificil să stabilim cu exactitate ce s-a întâmplat în vestiarul camerei de gazare în octombrie 1943. Dovezile sunt puține”, mi-a zis el. Știm că a avut loc o revoltă după sosirea unui transport de deținuți, pentru că există un document din decembrie 1943 prin care doi bărbați din SS care au ajutat la stingerea revoltei, Rudolf Grimm și Fritz Lackner, au primit o medalie pentru asta. Dar documentul nu descrie natura revoltei și nici alte detalii.”

Conform lui van Pelt, există trei rapoarte care pot fi luate în considerare: Jerzy Wesoloski, unul dintre deținuții care au reușit să evadeze de la Auschwitz, descrie incidentul în raportul întocmit după evadare. Raportul a fost publicat la sfârșitul anului 1944 de către Comitetul Refugiaților de Război. Punctele-cheie ale raportului e că femeile s-au apărat și că un anumit soldat SS, pe nume Schiller, a murit. Femeia care i-a furat revolverul nu e identificată.

Rudolf Höss menționează incidentul în declarația lui din 14 martie 1946, imediat după ce a fost capturat de englezi. El susține că cei care s-au revoltat au fost femei, dar nu dă mai multe detalii. În aprilie 1945, Stanislaw Jankowski a menționat într-o declarație făcută în Polonia că „o femeie a furat pistolul de la un gardian nazist și l-a împușcat pe Schillinger”.

Deși nu putem concluziona că femeia în chestiune era Franceska Mann, faptul că era dansatoare face ideea mult mai plauzibilă. „Ideea că femeia ar fi fost o dansatoare e menționată prima oară în 1946 de către istoricul Eugen Kogon, care a supraviețuit Holocaustului, dar care nu a fost închis în Auschwitz, ci în Buchenwald”, a adăugat Van Pelt.

Deși e greu să găsim toate dovezile necesare, știm sigur că în ziua aceea a avut loc un act incredibil de rezistență din partea unei femei curajoase care n-a vrut să se predea ușor. După cum susține în memoriile lui, Anus Mundi: Cinci ani în Auschwitz, Wieslaw Kielar: „Incidentul a fost transmis din gură în gură, cu diverse înflorituri, până a devenit legendă. Nu există îndoială că această faptă curajoasă comisă de o femeie în fața morții sigure le-a dat speranță tuturor prizonierilor. Cu toții am realizat că dacă ne ridicăm împotriva lor, îi putem ucide; și ei erau muritori.”

La fel ca toate marile legende, povestea lui Mann a fost transformată în ficțiune. În romanul lui Arnošt Lustig din 1964, Rugăciune pentru Katerina Horovitzova, care a fost ecranizat în 1965, acțiunea se concentrează în jurul unei tinere dansatoare care e prinsă de autoritățile germane în Italia, în timpul războiului. Când își dă seama că urmează să moară, aceasta își împușcă gardienii la ușa camerei de gazare. Romanul This Way for the Gas, Ladies and Gentlemen, scris de Tadeusz Borowski, un alt supraviețuitor de la Auschwitz, include nuvela Moartea lui Schillinger, în care gardianul e păcălit de o femeie atrăgătoare și împușcat în burtă cu propriul pistol.

Adevăr sau ficțiune, povestea e una dintre cele mai mișto din perioada Holocaustului și probabil va rămâne nepieritoare.