Invazia lui Putin în Ucraina a dus la un haos total în Rusia

MOSCOVA - „Avem o tradiție în Rusia că atunci când întâlnești doi oameni cu același nume, trebuie să stai între ei și să-ți pui o dorință”, mi-a spus în seara de 23 februarie Dmitry, un patron al unei afaceri mici din orașul sudic Rostov-on-Don, cu o zi înainte ca forțele armate rusești să invadeze Ucraina. 

El și prietenul lui, un muncitor în construcții pe care-l cheamă tot Dmitry, erau într-un bar, la doar 80 de kilometri de granița cu Ucraina. Am închis ochii și am spus că sper că nu va fi război.

„De ce ai irosi o dorință pe asta? Nu e nicio luptă aici - poți vedea cu ochii tăi”, a insistat el. 

Câteva ore mai târziu, orașul s-a trezit sub sunetul de avioane de război care zburau deasupra. Într-un discurs televizat transmis târziu în noapte, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a comandat o „operațiune specială” în țara vecină. În timp ce a promis să „demilitarizeze” și „denazifice” Ucraina, proiectilele și rachetele au lovit aeroporturi, piste de aterizare și depozite militare, exploziile fiind raportate în apropierea marilor orașe, iar coloane de tancuri au traversat granița din Rusia și Belarus. 

Deși invazia a șocat o lume întreagă, puțini au fost la fel de surprinși ca cetățenii ruși de rând. De săptămâni, Moscova a negat afirmațiile occidentale că o ofensivă era iminentă, numind-o „isterie”. Secretarul de presă al lui Putin, Dmitry Peskov, a mers într-atât de departe încât să susțină că țara „nu a atacat niciodată pe nimeni”, în toată istoria sa. „Noi, care am supraviețuit atâtor conflicte, suntem ultimii oameni care ar dori vreodată să rostească cuvântul război”, a spus el. 

Acum, în timp ce-n Ucraina au loc lupte intense, la sute de kilometri distanță în Moscova începe să se instaleze panica și oamenii să plece de teamă că vor fi târâți în conflict. 

Un doctor care lucrează într-un spital din capitala Rusiei, care a vorbit cu cu VICE World News sub anonimat, s-a suit cu iubita lui într-un avion ca să plece din țară și a plătit de peste două ori tariful normal pentru biletele de ultimă oră - în mod obișnuit ar costa aproximativ 50 de mii de ruble (patru sute de euro), dar a plătit 110 mii de ruble. A făcut asta după ce unui coleg i s-a cerut să înceapă o listă cu medici care ar putea fi trimiși în armată în scurt timp. „Nu vreau să fac parte din războiul ăsta dizgrațios”, a spus el. „Dacă va continua, fiecare doctor va ajunge să fie recrutat.”

„Nu mai aveam timp”, a spus iubita lui după ce au aterizat într-o țară sigură. La scurt timp după ce au plecat din Rusia, zborurile spre regiune au fost suspendate fără avertisment. Habar nu au dacă și când s-ar mai putea întoarce.

Rosgvardia, Garda Națională a Rusiei, ar fi început să urmărească de asemenea recruții care nu s-au prezentat la serviciu. Nadezbhda, o traducătoare care a vorbit cu VICE World News sub pseudonim de teama represaliilor, a primit un telefon de la fratele ei care era panicat după ce ofițerii au venit să-l caute acasă. A fost chemat anul trecut, dar a decis să nu se ducă, în speranța că se va muta din țară. Fără scutiri valide și fără bani ca să-și plătească ieșirea așa cum fac mulți ruși când părăsesc țara, numele său se află acum pe lista celor urmăriți. „Ofițerii băteau în ușă și urlau la mine să ies”, i-a spus el. „Am tăcut și au plecat după un timp.”

Taras, un consultant IT cu familie în Ucraina, a spus pe 27 februarie că a simțit că e datoria lui să se opună războiului. „Rudele mele din Chernihiv (un oraș din nordul Ucrainei) scriu despre bombardamente și rachete, așadar, cum ar trebui să mă simt? Mă gândesc să ies și să mă alătur protestelor. Măcar atât pot să fac ca să-mi susțin familia.”

Cu toate astea, după ce Putin a ordonat ca luni, pe 28 februarie, capacitatea de atac nuclear a țării să fie pusă în alertă maximă, Taras a decis că el și soția lui ar fi mai bine să părăsească Moscova și să rămână acasă la un prieten din mediul rural. „Este mai bine să fii acolo dacă e război civil”, a spus el. 

Și unii cetățeni străini plănuiesc să plece din țară. Managerul celui mai bun restaurant de curry din Moscova a spus că personalul său încearcă să plece. „Nu e deloc bine”, a spus managerul. „Va cauza o mulțime de probleme.”

Pentru cei care rămân în oraș, viața într-un stat paria devine din ce în ce mai dificilă.

Sancțiunile puternice impuse de SUA, Marea Britanie și UE au vizat banca centrală a Rusiei și au tăiat accesul la investițiile străine, ducând la prăbușirea valorii rublei la aproape jumătate și punând presiune pe bănci. 

S-au format cozi lungi la bancomate și la casele de schimb valutar, în timp ce oamenii se chinuie să-și scoată banii, de teamă că economiile lor ar putea rămâne fără valoare în doar câteva zile. „Am așteptat aproape o oră ca să cumpăr dolari”, a spus Kyle, un cetățean american care lucrează în Moscova. „Dar femeia din fața mea i-a luat pe ultimii.”

Cei care nu au reușit să obțină valută își pun banii în aproape orice se poate. În magazinele de produse electronice și de bijuterii au dat năvală o mulțime de clienți care caută să-și transforme salariile în bunuri de valoare. „Mai avem un singur MacBook”, a spus un angajat la un reseller Apple de pe strada cu magazine de lux Tverskaya din Moscova. „Dar e cel mic. Cele mai mari s-au epuizat toate.”

Inflația - care deja scăpase de sub control înaintea invaziei - și amenințarea Washingtonului de a interzice produsele americane cresc de asemenea prețurile. Online, noile iPhone-uri s-au vândut cu jumătate de milion de ruble - care ar fi echivalentul a aproximativ șase mii de euro cu doar trei săptămâni în urmă -, iar oamenii se tem că s-ar putea să nu mai poată avea acces la ele în curând. Marți noapte, pe 1 martie, au apărut știrile că Apple se retrage din țară. Unele magazine nici măcar nu s-au mai deschis dimineața următoare. 

Pe 28 februarie, Apple Pay și Google Pay nu au mai funcționat la metroul din Moscova, lucru care a forțat călătorii să stea la coadă la bilete. VTB, gigantul bancar care operează sistemul de plăți, este printre cele afectate de sancțiunile impuse de națiunile occidentale ca răspuns la invazie. Accesul la Twitter a devenit acum practic imposibil fără un VPN, iar Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare, a avertizat că va începe să restricționeze accesul la Facebook, ca parte a unei dispute în care oficialii au acuzat gigantul tehnologic american că „încalcă drepturile utilizatorilor săi”.

Mulți ruși se simt șocați și rușinați de atacul brusc asupra unei țări cu care mulți au legături strânse. „Este un dezastru, o crimă și o tragedie”, a spus Kirill, un broker de asigurări. „Mă simt deznădăjduit. Dar cea mai îngrozitoare parte este că sunt oameni care încearcă să justifice asta”, a spus el, „ca și cum nu e nimic în neregulă și e perfect normal să invadezi alte țări și să ucizi oameni”.

Speră să obțină o viză pentru o țară din UE și să se restabilească acolo cu iubita sa. „Ar fi extrem de trist să plec - părinții mei sunt aici, la fel și prietenii. Dar nu văd alte opțiuni pentru mine.”

Cu toate astea, deși mulți ruși sunt împotriva războiului, majoritatea încă arată cu degetul spre Occident și cred că amenințarea Ucrainei că va intra în NATO le-a forțat țară într-un colț. Un studiu realizat de Centrul Levada din Moscova - o organizație independentă de sondaj, înregistrată ca „agent străin” de către guvern din cauza legăturilor cu finanțare din străinătate - a descoperit că 60 la sută dintre cele 1 600 de persoane chestionate au dat vina pe Statele Unite și pe partenerii săi din Europa pentru creșterea tensiunilor din Donbas și conflictul ulterior. 

Profesorul Jeremy Rinker, un expert în studii de pace în conflicte la Universitatea din Carolina de Nord, a spus că „Atunci când începi să impui sancțiuni oamenilor, asta are un impact mai larg, dar rămâne să vedem dacă va trezi cetățenii sau dacă vor mai înghite retorica propagandistă a lui Putin”.

„Mereu există oameni care vor avea încredere în ce zice guvernul și asta poate veni din propagandă. Am văzut același lucru în Statele Unite unde au fost proteste imense împotriva războiului din Irak, dar au fost și mulți oameni care au spus că, dacă guvernul spune că au arme de distrugere în masă, atunci sigur e adevărat. Narativa poate prinde.”

Totuși, mulți ruși par să fie sceptici despre motivele invaziei și oripilați să plătească prețul pentru războiul lui Putin cu joburile și economiile lor. Peste graniță, fiii lor și nenumărați soldați și civili ucraineni plătesc cu viețile lor.