Ce trebuie să știi despre scandalul prin care USR-PLUS vrea să dărâme guvernul din care face parte

USR-PLUS e în situația în care și face parte din guvern, și vrea să-l dărâme.

Un program-mită pentru primari, introdus pe șestache pe ordinea de zi a ședinței de guvern din 1 septembrie, a generat o serie de tensiuni în coaliția de guvernare. După mai multe minciuni, presiuni și acuzații publice, ministrul Stelian Ion a fost demis și președintele a semnat rapid revocarea, premierul își pierde sprijinul politic și România e aruncată într-o criză politică în care nu avem habar cine va rămâne până la urmă la guvernare. Toate într-o singură zi. Și ce săptămână nebună de septembrie.

Cîțu, pentru noi, ești Dragnea doi. Sau cum a ajuns Cîțu să le ureze spor la furat primarilor PNL

Mărul discordiei dintre USR și PNL este proiectul „Anghel Saligny” – în esență un PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) ca ale lui Dragnea, varianta 3.0. În teorie, proiectul e util pentru a finanța investiții mici în localitățile sărace din România precum asfaltări, poduri, alimentări cu apă, canalizări etc. În realitate, proiectul nu a moștenit doar misiunea PNDL-urilor PSD-iste, ci și hibele de implementare ale acestora.

PNDL, cel mai mare program de modernizare a satului românesc din ultimii 30 de ani, a fost un jaf la drumul mare: lucrări făcute de mântuială, construcții improvizate și mermelite, prețuri supraevaluate de zeci de ori, licitaţii trucate și contracte date la firme de partid după telefoane de la centru. Asta a reprezentat proiectul care a scos „țara din noroaie”, după cum zicea Viorica Dăncilă.

Curtea de Conturi a efectuat un audit la primele două programe şi a găsit multe vulnerabilităţi ce lăsau larg deschisă uşa fraudelor, care erau încurajate și de lipsa sancţiunilor pentru cei care le comiteau. 

Publicitate

După apariția proiectului „Anghel Saligny”, Expert Forum a comparat ordonanța pe care voia să o dea Cîțu cu legislația de pe vremea lui Dragnea și a sesizat că acele vulnerabilități notate de Curtea de Conturi erau departe de a fi rezolvate. De exemplu, din program lipsesc criteriile de alocare a fondurilor, criteriile de evaluare şi de prioritizare, limitele pentru finanţarea unui proiect sau pentru tipurile de cheltuieli dintr-un proiect etc.. Practic, vorbim despre 50 de miliarde de lei care vor fi distribuiți după cum se dorește de la centru. 

Cel care va stabili normele metodologice va fi ministrul Dezvoltării Cseke Attila prin ordin de ministru, nu prin Hotărâre de Guvern așa cum era firesc. Ce înseamnă asta? Că dacă un primar sau funcționar public face abuz în serviciu, nu va fi considerată sub nicio formă faptă penală, deoarece, pentru a fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu, un funcţionar trebuie să fi încălcat legea, înţeleasă ca act normativ adoptat de Parlament sau Guvern.

E ceva mai frumos în lumea asta decât să fii primar și să poți fura după bunul plac, fără să pici pe pușcărie?

Congresul PNL și cel al USR-PLUS le-au adus aminte liderilor de partid că trebuie să facă politică

Cîțu a făcut proiectul „Anghel Saligny” pentru a mitui primarii să-l voteze la alegerile interne din PNL care vor avea loc la Congresul din 25 septembrie. Al doilea cel mai mare susținător al proiectului este Ludovic Orban care vrea și el voturile acelorași primari corupți. N-ar trebui să te mire asta, mai ales că lui Orban îi place să fie înconjurat de oameni cu moralitate flexibilă

USR-PLUS va avea Congres pe 2 octombrie, așa că și-a adus aminte că trebuie să facă ceva agitație, să vadă lumea că se muncește, nu se doarme de nouă luni, cum acuză gurile rele. După ce au condus luni de zile țara împreună și au închis ochii la toate măgăriile făcute de colegii lor de guvernare, USR-PLUS s-a trezit peste noapte să spună că nu girează și nu va gira niciodată jaful din bani publici. Dar alianța a acceptat demiterea lui Stelian Ion.

Remanierea lui Stelian Ion și documentul care a fost și n-a fost la Minister

USR-PLUS s-a luat la ceartă cu liberalii pe proiectul „Saligny” și a amenințat cu moțiunea de cenzură în cazul în care Cîțu bagă proiectul pe ordinea de zi a ședinței de miercuri. USR-PLUS a susținut că adoptarea proiectului nu poate fi făcută fără avizele necesare – doar că, în aparență, cel la care se blocase circuitul documentului era Stelian Ion, ministrul Justiției din partea USR-PLUS.

Inițial, pe 1 septembrie, Ion a spus că nu avea cum să dea un aviz pe Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, pentru că nu a primit proiectul în original, ci o copie și nu aveam cum să dea avizul. A fost contrazis în aceeași zi de Atilla Cseke. Documentul era la Justiție încă din 25 august.

Publicitate

Un document obținut de G4Media arată că documentul ar fi ajuns, de fapt, pe 2 septembrie, adică fix în ziua în care demiterea era oficială. Guvernul a precizat, pe 3 septembrie, că proiectul în original a fost retransmis pe 2 septembrie în contextul preluării mandatului de ministru interimar al Justiției de către Lucian Bode. În același context, Guvernul a spus că, într-adevăr, proiectul a fost trimis și pe 25 august, când încă era Stelian Ion.

În cazul lui Florin Cîțu și a demiterii ministrului, premierul a anunțat la finalul zilei de 1 septembrie că îl va remania pe Stelian Ion pentru că nu acceptă în guvern miniștri „care se opun modernizării României”. Klaus Iohannis nu s-a opus demiterii și-a semnat rapid revocarea din funcție. Și aici apare o nuanță extrem de importantă.

Concluzia de moment e că ministrul Atilla și premierul Cîțu au mințit. Și e subiectul de urmărit cum a ajuns și n-a ajuns proiectul la Justiție, dar Stelian Ion a fost acuzat că îm blochează.

Publicitate

Mai important e însă că demiterea lui s-a întâmplat în plină procedură de numire a mai multor procurori pe funcții de conducere în marile parchete: procuror șef și adjunct al procurorului șef DIICOT, șeful Secției de combatere a infracțiunilor de terorism și criminalității informatice (DIICOT), adjunctul procurorului șef DNA și șefii celor mai importante secții care fac anchete din DNA (Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție). În presă s-a vehiculat că acesta a fost motivul real de demitere al lui Stelian Ion, care și-a dorit să numească în aceste instituții cheie din Justiție procurori independenți și nesupuși politic, lucru care n-ar fi fost pe placul președintelui Iohannis. Această teorie a fost confirmată și de Stelian Ion, care a susținut că a primit „semnale” în acest sens. 

Independent de situația asta, Stelian Ion trebuia de mult să plece acasă. Nu pentru PNDL, evident, ci pentru incompetența sau incapacitatea de care a dat dovadă în aproape un an cât a ocupat scaunul de ministru.

A promis că va scoate România de sub monitorizarea specială a Uniunii Europene, prin MCV, și astfel se va deschide calea spre primirea în spațiul Schengen. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în data de 8 iunie a sosit iar un raport MCV îngrijorător. 

Publicitate

A mai promis că vor fi aprobate proiectele legilor justiției până la sfârșitul lunii aprilie 2021. Nu au fost aprobate nici azi și nici nu există măcar un proiect al pachetului care va abroga legislația impusă de Dragnea.

A afirmat că va întări DNA, după cum apărea și în planul de guvernare USR-PLUS. În realitate, conform raportului MCV, activitatea DNA este blocată, subfinanțată, iar instituția se confruntă cu o criză acută de personal.

A promis și că va desființa Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) înființată de Liviu Dragnea în încercarea de a-i subordona pe magistrați politicului. Nu s-a întâmplat acest lucru. Situația este foarte gravă în magistratură, colcăie corupția, iar Secția Specială nu a făcut niciun flagrant de la înființarea ei pentru mită sau trafic de influență.

A mai zis că va aduce modificări Constituției cu ajutorul unei comisii parlamentare constituite în acest sens. Comisia nu a fost făcută. A mai promis că va reforma Curtea Constituțională. Nu s-a întâmplat nici acest lucru, iar inițiativa „Fără penali în funcții publice” este de mult îngropată. Pe subiect a fost salvat de copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş care a spus că în momentul în care proiectul va fi supus la vot în Parlament au la dispoziție 30 de zile pentru organizarea referendumului. „[...] dacă ne trezim că am votat în Parlament şi în alea 30 de zile apare o situaţie, un nou val pandemic, şi oamenii nu vor putea participa la referendum, riscăm să ratăm acest obiectiv”, a explicat Cioloş.

O altă promisiune a lui Stelian Ion a fost că va reforma Inspecția Judiciară. Nu s-a întâmplat. Șeful instituției a rămas același Lucian Netejoru, iar, conform raportului MCV, instituția este folosită ca instrument de presiune la adresa magistraților care critică direcția reformelor în Justiție sau scurg informații în spațiul public.

Lucian Bode a devenit primul ministru al Justiției fără studii de drept

Lucian Bode a ajuns în atenția ceva mai generală a publicului odată cu accidentul din august 2020. Un an mai târziu, e la fel de nesoluționat ca atunci. Și acum, iată, e interimar la Justiție – și asta fără specializare. El a absolvit Facultatea de Electrotehnică și Informatică, specializarea inginer electromecanic, un program de perfecționare în domeniul relațiilor internaționale, un curs de „Securitate și bună guvernare” și un master cu o specializare pompoasă: „Masterat în Managementul Securităţii în Societatea Contemporană”.

Din 2001 a început să ocupe funcții în politică, fiind om de bază în PD, devenit apoi PDL. Tot din același an a început să lucreze ca inginer electromecanic, purtător de cuvânt și șef de serviciu la S.C. Electrica S.A., furnizorul de distribuție de energie din Zalău. Din postura de președinte al sindicatului Electrica Zalău, Bode a devenit baron local în județul Sălaj. Din 2008 e deputat, iar din 2012 și a început cariera de ministru. Cum într-o vreme când PNL avea nevoie de un candidat pentru ceva, orice, îl propunea pe Cătălin Predoiu, așa Lucian Bode e ministrul universal.

Prima dată a fost ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în Guvernul-fantomă Ungureanu (februarie-aprilie 2012), în 2019 a fost ministru al Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, iar din decembrie e ministru al Afacerilor Interne. Acum, Lucian Bode a intrat în istoria României ca primul ministru al Justiției fără studii de Drept.

Publicitate

Nici Ceaușescu nu și-a permis să numească la Justiție o persoană care n-are nicio treabă cu Dreptul. Până și Maria Bobu, ministru al Justiției în perioada 1987-1989, a terminat o școală juridică de un an la București și un curs la fără frecvență la Facultatea de Drept.

Prima grijă a ministrului interimar Lucian Bode a fost să anuleze procedura de selecție a șefilor DNA și DIICOT. Abia a doua a fost să își ia angajamentul că avizează personal programul de mituire a primarilor, PNDL 3. Acest lucru demonstrează teoria că Stelian Ion trebuia să plece pentru a nu deranja mafia instituționalizată care guvernează în acest moment România.

Toată lumea vrea să-l demită pe Cîțu, doar că o moțiune nu poate trece dacă USR-PLUS nu colaborează cu PSD

USR-PLUS a decis să inițieze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Aceasta a fost semnată de cei 80 de parlamentari ai formațiunii, dar nu are suficiente semnături pentru a fi depusă – pentru așa ceva mai are nevoie de încă 37 de semnături. Ca să treacă de Parlament are nevoie de 234 de voturi. Chiar dacă USR-PLUS ar găsi încă 37 de semnături la PNL-iștii lui Orban, tot nu ar reuși să aibă numărul necesar de voturi pentru a da jos guvernul. 

PSD a anunțat deja că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu când social-democrații vor avea suficiente voturi pentru ca aceasta să treacă. Dar liderul PSD Marcel Ciolacu a spus că n-are o problemă cu o moțiune depusă de USR-PLUS și AUR. A promis chiar că pune la bătaie toate cele 157 de voturi disponibile. 

Cât despre AUR, partidul a anunțat deja că intenționează să depună o moțiune de cenzură și, totodată, negociază cu USR-PLUS. Ionuț Moșteanu, purtătorul de cuvânt al USR, a spus că cele două partide au împreună 122 de parlamentari, număr suficient pentru depunere. Totuși, fără PSD, n-are nicio șansă să treacă. Și, da, Ciolacu și-a anunțat susținerea, dar, deocamdată, e faza declarațiilor. 

Între timp, USR-PLUS nu se poate pune de acord dacă va colabora sau nu cu AUR. Dan Barna a negat că a negociat cu AUR pe tema moțiunii de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Ulterior și Cioloș a catalogat orice interpretare cum că ar fi o moțiune comună a USR-PLUS și AUR ca fiind răuvoitoare. George Simion îi contrazice și susține că discuțiile din 2 septembrie s-au purtat pe o moțiune de 18 pagini pregătită de AUR, care conținea și critici la adresa USR, dar care vor fi eliminate, în urma înțelegerii cu partidul lui Barna și Cioloș. 

George Simion s-a lăudat deja pe Facebook că au intrat primele semnături pe moțiune. Fotografie via George Simion / Facebook

„Noi am vorbit cu Ionuț Moșteanu, care este președintele grupului USR de la Camera Deputaților, să avem o moțiune comună, pornind de la textul nostru, care are 18 pagini, și să convenim pe un text. Știți, moțiunea noastră cuprinde inclusiv critici la adresa USR-ului”, a precizat Simion.  

Oricum ai întoarce cifrele, pentru ca acest guvern să plece e nevoie de o alianță între PSD și USR-PLUS. Sau să se alăture și AUR alianței, ceea ce ar fi un trio cel puțin neașteptat. 

Publicitate

E și un context în care probabil te întrebi de ce nu-și dau demisia miniștrii USR-PLUS. Ei bine, ideea e simplă: în interimat, guvernul condus de Cîțu încă ar fi activ și ei n-ar vrea asta. Un mesaj intern al Teodorei Stoian, membră în Biroul Național USR-PLUS și consilieră a lui Stelian Ion, explică de ce e preferată moțiunea de cenzură demisiei: „Beneficiul [...] este rapiditatea cu care schimbăm Guvernul, nu îl lăsăm pe Cîțu 45 de zile în interimat să facă ce vrea el, dăm un mesaj de forță și nu putem fi acuzați că am aruncat țara în criză”.

Dacă moțiunea nu va trece, Cîțu va putea conduce un guvern minoritar, doar cu UDMR. Nu e prima dată când PNL și UDMR se află în această situație. Guvern minoritar am mai avut o singură dată, pe vremea lui Călin Popescu Tăriceanu. După ce a PD-ul a plecat de la guvernare în 2007, a rămas un guvern minoritar PNL-UDMR, dar care nu ar fi supraviețuit doi ani fără susținerea PSD. În acest caz, situația e mai complicată.

În rest, la cât de prost s-a guvernat, la câte discuții absolut inutile au purtat acești oameni din coaliția de guvernare, la câte orgolii prostești au fost din toate taberele, la câte teme false au fost lansate în spațiul public și la cât de puțină atenție s-au dat marilor probleme ale țării – dezastrul de la guvernare din aceste zile nu mai uimește pe nimeni.



Tagged:

PSD, justitie, guvern, motiune de cenzura, Florin Citu

Mai
multe articole similare
De ce ai putea face închisoare dacă înjuri politicieni români și ce vină are USR în treaba asta
Care-s facultățile din București la care intri fără să conteze prea mult notele de la bac
Emilia Șercan mi-a spus ce-i dă putere în lupta cu abuzurile statului și cu hoții de doctorate
România are nevoie de mai multe femei în politică. Uite de ce
De ce prosperitatea din România interbelică e poate cea mai mare minciună din istoria țării
Povestea unui fost angajat de pe litoralul românesc: condiții inumane de cazare și țeapă la bani
Schimbările Codului Fiscal o să-ți dea viața peste cap. Prețul țigărilor e doar începutul
Realitatea violurilor din închisori despre care nimeni nu vrea să vorbească