Jurnal de salariu în Cluj: Am 31 de ani și nu există chin mai mare decât masa de prânz

Rubrica „Cât te costă să fii tânăr în România” conține mai multe episoade cu tineri din diverse orașe ale țării care-ți arată pe ce se duc banii atunci când se duc. VICE vrea să vadă cum își sparg tinerii salariul, indiferent de jobul pe care-l au, de statutul social sau de orientarea alimentară: chipsuri sau avocado?

Andi Vanca sau ăla de la Electric Castle. Locuiesc în Cluj din 2008. Am ajuns aici după ce mi-am sabotat admiterea în Brașov. Inițial ai mei trăgeau să rămân acasă, la poale de Tâmpa, și să dau la ceva Inginerie. Înainte de examenul de Bac, prin martie, am venit un weekend în Cluj și am zis că aici vreau să trăiesc, no matter what. Așa am terminat Comunicare și Relații Publice la FSPAC, Universitatea Babeș-Bolyai.

În Cluj, am stat pe rând, în cămin, în chirie cu prietenii mei, singur, în chirie din nou, iar în prezent, de vreo trei ani, locuiesc cu prietena mea. Stilul meu de viață a fost în general haotic - ca orice millennial care se respectă - și toate cheltuielile mele erau impulsive. Cu vârsta, am început să mă educ și să fiu mai atent pe ce dau banii și cum îi gestionez. E ironic că, prin prisma jobului, gestionez niște bugete destul de mari care sunt cheltuite în foarte multe direcții. La nivel personal, însă, bugetul meu a fost mai mereu haotic spre inexistent.

De vreo doi ani am început să folosesc o aplicație de tracking, mi-am făcut un buget lunar și cu puțin chin am și reușit să strâng niște bani. Aplicația te ajută mai ales dacă educația ta financiară e destul de precară. Așa că ce-am făcut eu a fost să-mi împart cheltuielile pe categorii: mâncare, chirie, fun, oraș, haine, savings etc.. Apoi, pe baza cheltuielilor din lunile trecute, mi-am setat câte o limită de bani pentru fiecare dintre ele. Cum fac o cheltuială, o trec în aplicație imediat și știu in real time cât am spart din bugetul pe luna respectivă.

Pe lângă tracking-ul cheltuielilor și setarea de bugete, am mai învățat că, dacă lucrez cu niște obiective în cap, sunt și mai atent la cum mi se duc banii: vreau să merg în concediu, vreau să învăț o limbă străină, vreau să stau o lună în America de Sud etc..

De unde am bani? Din 2010 am intrat în câmpul muncii mai serios. Primul job a fost la Booha Party, apoi la American Experience (firmă ce trimite studenți în SUA, cu Work and Travel), apoi la Boiler Events și Boiler Club. Din 2013 lucrez la Electric Castle și momentan sunt Head of Communications la festivalul ăla pe care-l iubești așa mult. Wink.

Cati ani am? 31.

Unde locuiesc? Cluj-Napoca, într-un apartament cu două camere și view mișto. În Cluj, după cum probabil știi, e foarte greu să găsești apartamente drăguțe și e și mai greu să găsești apartamente drăguțe care să te primească și cu o pisică. Eu locuiesc la vreo 15-20 de minute de mers pe jos de centru. Nu e nimic fancy, dar e luminos și înalt, într-o zonă liniștită. Chiriile din Cluj sunt similare sau poate chiar mai mari ca-n București. Un preț mediu pentru o garsonieră este de 260 de euro pe lună, în timp ce pentru un apartament de două camere, poți dai în jur de 400. Sigur că găsești și mai scumpe, dacă vrei ceva foarte special sau foarte nou sau foarte central.

Ce salariu am? Statistic peste media din Cluj care e cam aceeași cu cea din București: în jur de 3 500 de lei (suntem pe locul doi după Capitală). A durat ceva până mi-am dat seama că nu e neapărat necesar să crească și cheltuielile odată cu salariul. Greu să înveți asta.

Tot ce cheltuiesc e la comun cu jumătatea tolerantă, dar dacă aș face split pe din două ar fi cam așa:

Chirie: aproximativ o mie de lei. Cum ziceam, e scump Clujul, csf.
Întreținere: 150 lei + vreo 80 de lei netul.
Transport: 300-350 de lei. Merg pe jos mult sau iau mașina și bag benzină. Evit să merg cu taxiul/Clever/Uber. Prefer transportul în comun.
Cumparaturi pentru gătit și casa: 400 lei
Mâncat în oraș sau la birou: 300 lei
Party-uri: 300-400 lei
Antrenament box: 400 lei - bani pe care înainte îi dădeam pe țigări. Dar m-am lăsat de fumat de doi ani și două săptămâni.
Subscriptions (Netflix, Spotify, HBO etc.): 100 lei

8.00: Mă trezesc, stau juma' de oră să îmi dau seama unde sunt. Ma duc la baie, fac un duș și toate cele.

8.35: Îmi pregătesc micul dejun, mă uit neapărat la Neti că știu ce-mi prevede ziua/viitorul. De fapt, mă uit mult pe ProTv și nu înțeleg de unde am dezvoltat obiceiul asta. Sunt un boomer mai soft.

9.00: Ies pe ușă cu fata, mergem pe jos, cu bus-ul sau cu mașina (în funcție de cum zice Busu că o să fie vremea).

9.30: Sunt la birou, bag un flat white - 9 lei oficial, dar avem bar sub birou (Booha Bar) și plătesc prețul ăla pentru prieteni - 5 lei

9.35: Bag un cappuccino ca să fiu sigur că totul e ok - 3 lei, tot pentru prieteni.

12.00ish: Încep discuțiile despre unde mâncăm. Variante nu sunt prea multe în zonă - cantina de studenți, cantina de studenți puțin mai fancy, meniul zilei la ceva restaurant, mici la metru (i-a închis aparent Sanepidul) sau shaorma.

12.45: Mergem să mâncăm - 25 lei - ka-ching!

15.00: Mai iau o gustărică, I'm a big boy - 10-15 lei ka-ching!

18.00: Ies de la birou, ajung acasă, deschid din reflex televizorul și după mă duc la box. În funcție de cum mi-a mers ziua, mă întorc de la antrenament mai mult sau mai puțin umflat.

8.35: M-am trezit de jumătate de oră, bag un mic dejun rapid, împreună cu Neti. Aceeași. Unică. Imortală.

9.00: Ies pe ușă cu fata. Mergem cu mașina. Că plouă.

9.29: Dau 15 lei pe parcare pe toată ziua.

9.35: Un flat white + cappuccino = 8 lei de la prieteni. Mi-au zis că am tensiunea cam scăzută. Recuperez!

12.00: Dezbateri despre mâncare. În fiecare zi dezbaterile decurg ca și cum ar apărea ceva nou în urma lor. Biroul nostru e într-o zonă studențească (în Hașdeu) și evident că și opțiunile de mâncare sunt ca atare. Dacă ar fi să mergem să mâncăm altceva, ar dura prea mult; dacă ar fi să comandăm, ar dura mult și ar fi scump. Astfel că first world problems sună cam așa:

15.00: După ce-am mâncat, au mai trecut vreo trei ore. E timpul de-o gustare - 10 lei.

18.00: Merg direct la sală, la forțică (cineva a pronunțat la un moment dat diminutivul ăsta și așa i-a rămas numele).

19.00: Încă 4 lei la parcare. Și la Cluj parcările sunt scumpe-ish (doi-patru lei pe oră), tocmai pentru a descuraja oamenii să meargă cu mașinile. Mai ales că acum se lucrează intens la benzile unice pentru autobuze. N-avem noi metrou, dar se încearcă măsuri de decongestionare a traficului.

19.30: Sunt acasă, mă uit la știri, vorbim despre cum ne-a mers ziua, băgam un episod din ceva. Pe la 23.00 deja sunt cu bala pe pernă. Am nevoie de cel puțin opt ore de somn să fiu om. Om Bun.

8:00: Trezirea. Sunt un matinal.

8.35: Prietenii mei - Neti și Busu - și niște porridge cu banane.

9.00: Ies cu fata pe ușă, iar plouă, luăm mașina. Aparent sunt și eu în categoria aia de oameni care la primii stropi de ploaie folosesc mașina pe post de umbrela. Bad habit. Îmi dau seama în timp ce scriu asta. Note to self: ia bus-ul și dacă toarnă afară.

12.00: Evit deja dezbaterile despre mâncare, iau inițiativa și chem pe toată lumea la cantină. O alegere înțeleaptă care conține supă de legume, cartofi franțuzești, ceva grătar de pui și salată de vinete. Doamnele de la cantină bat mereu în casă după un sistem propriu, neidentificat încă de mine. În facultate, am făcut acest experiment și timp de o săptămână am mâncat același lucru. Niciodată nu am plătit la fel prețul final. Acum dau 20 lei, dar mă supersatur.

15.30: OK, m-am săturat până la ora asta. Gustare și 15 lei.

18.00: Merg acasă, deschid televizorul. Lenevesc două ore în fața lui. Și cică lumea de azi nu se mai uită la TV. Minciuni! Două milioane de români se uită concomitent numai la Vulpița!

20.00: Box și 4 lei pentru parcare.

21.30: Facem de mâncare pentru a doua zi, doar ca să evit dezbaterile cu colegii. Gătim ceva chinezesc cu pui, soia și legume la wok (tigaia care nu e chiar un wok, dar îmi place să o alint).

8.35: Neti, Busu, mic dejun, pregătit pachet pentru birou.

9.00: Ieșim din casa, mergem pe jos. Mă uit la lume, ascult ce mai e nou pe Spotify.

9.45: Ajung la birou, flat white + cappuccino = 8 lei

12.00: Mă întreabă colegii unde mergem să mâncăm, le zic că eu am pachet și îi las să dezbată între ei. Sentimentul unei mici satisfacții mi se cuibărește în suflet.

13.00: Rămân singur în birou - bag un cappuccino - 3 lei

14.00: Mă duc să îmi fac abonament de parcare pe toată luna, măcar să știu o treabă - 60 lei

16.00: E timpul pentru o gustare - de obicei mănânc fructe, iaurt sau biscuți. Nimic nu e ieftin azi, dau 15 lei

18.00: Merg acasă, azi nu fac antrenament.

19.00: Boardwalk Empire, chill, planuri de weekend.

8.30: Mă trezesc mai greu că #evineri.

9.00: O pierd pe Neti, deci merg la voia întâmplării. Habar n-am cum o să fie vremea, dar mi-e lene și merg cu mașina la birou. Am cam exagerat cu mașina săptămâna asta, o perioada nu mai am voie să bombăm de trafic, poluare și altele. Cum era aia cu be part of the change?

9.45: Ajung la birou, nu plătesc parcare, bag un flat white și un cappuccino - aceiași 8 lei

13.00: A fost mai ușor azi, am mers pe meniul zilei cu o bere - 30 lei

16.00: O gustare - 10 lei

17.30: Antrenament la box, ajung la sală, scot ostentativ cardul de parcare și se ridică bariera.

19.00: Ajung acasă, ne pregătim să ieșim.

23.00: Ne vedem cu niște prieteni și mergem în Room pentru warm-up - 80 lei

01.00: Ajungem într-un club. Nu e neapărat ce ne așteptam, omul bagă ciocane și sunt tot felul de dubioși pe acolo. Suntem un grup mai mare de prieteni și până la urmă iese ok - 150 lei

05.00: Shaorma ca orice român înfometat la cinci dimineața - 20 lei

05.50: Taxi 20 lei și prăbușire în zorii zilei.

11.00: Trezirea cu greu.

12.00: Cumpărături la mahmureală. Iau brânzeturi, fructe, plus că e săptămâna italiană în Lidl. Ajuns acasă, nu-mi dau seama ce o să fac cu atâția gnocchi sau cu atâta burrata. Nu-i o idee tocmai bună să te duci la shopping după o noapte cu alcool. - 130 de lei

13.00: Pregătesc celebra omletă Vanca. Ciuperci, ardei kapia, puțin usturoi și condimente în tigaie trase prin ulei de măsline, adaug ouăle bătute cu puțin lapte și condimente. O întorc atent să nu se rupă și la final o bag puțin în cuptor cu niște parmezan ras peste. Salată de ridichi cu roșii lângă. Cu plăcere.

14.00: Mergem la Mărișel (stațiune micuță de schi, lângă Cluj), e ziua unei colege și cu ocazia asta dăm și o tură pe pârtie cu plăcile - skipass - 80 lei

17.00: Mâncat pe acolo și băut beri fără alcool - 60 lei

Zi de curățenie, deci fără cheltuieli.

15.00: Comandăm totuși o pizza de la Acrobatica, numa’ bună pentru o duminică sfântă. - 65 lei

20.00: Știri, serial, chill și ne pregătim pentru săptămâna următoare.

Overall, dacă excludem ieșitul de vineri și mersul la schi (care nu se întâmplă foarte des), a fost o săptămână obișnuită cu vreo trei sute de lei cheltuiți (în mare parte pe mâncare și cafele), fără prea multe extravaganțe. Am exagerat cu mașina, ce-i drept. E ironic pentru că folosesc mașina având în cap scuza că ajung mai rapid la birou. Dar am făcut un test și în prezent, în Cluj, te miști mult mai repede cu bus-ul, pentru că are banda dedicată.

Oricum, viața în Cluj e destul de chill în perioada asta. În afară de lunile martie-august, oamenii hibernează și sunt destul de liniștiți. Când se deschid terasele, apar evenimentele și party-urile, se iese din bârlog, începe nebunia și cresc treptat cheltuielile. Până atunci, rămân la cafelele mele zilnice.