Toate lucrurile care nu s-au schimbat în cei aproape 7 ani de la Colectiv, în ciuda condamnărilor

Nesimțirea lui Piedone e doar unul dintre ele.

După aproape șapte ani de proces și patru amânări, instanța a dat într-un final verdictul în cazul Colectiv. Patronii clubului unde și-au pierdut viața 65 de tineri, iar alți 150 au rămas mutilați, au primit între șase și unsprezece ani de închisoare, în timp ce pompierii care au permis funcționarea clubului, deși știau că acesta nu deține aviz de securitate la incendiu, au fost condamnați la opt ani și opt luni.

Publicitate

Decizia pe care o așteptam cu toții îl privește pe Cristian Piedone, fostul primar al Sectorului 4. Acesta a primit doar patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, deși în prima instanță a primit opt ani și șase luni de închisoare, cu executare. De altfel, majoritatea pedepselor au fost micșorate de către Curtea de Apel București, de parcă dacă au trecut atâția ani de la acea cumplită noapte am uitat cu toții ce s-a întâmplat. 

Problema e că în toți anii aceștia în care am așteptat justiția să își facă treaba, România nu s-a schimbat mai deloc, ba din contră – o parte dintre personajele care au fost implicate în tragedie au prosperat și au trăit pe cai mari. Iar această sentință, venită acum, la mai bine de jumătate de deceniu, e aproape ca apa sfințită – nu face nici rău, dar nici bine. După cum declara pentru Libertatea Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv, „s-a făcut justiție, pentru că de dreptate nu vom avea parte pe planeta asta”.

Nimic nu l-a împiedicat pe Piedone să fie reales primar

Dacă mai e cineva care îi contestă vinovăția lui Cristian Popescu Piedone, îți zic doar atât: dacă el nu semna autorizația de funcționare, tragedia nu s-ar fi întâmplat. 

Ce zicea Piedone în 2015, când renunţa la presiunea publicului? „Îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect față de victimele tragediei și sper că vidul legislativ și carențele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcționar, până la cel mai înalt for legislativ. Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ți ceară să pleci și alte mii cer același lucru pe rețelele de socializare, e bine uneori să asculți.”

Respectul s-a dus și lui Piedone nu i-a mai păsat de miile de oameni care l-au vrut în cu totul altă parte decât la primărie, așa că a candidat iar, de data asta la Sectorul 5, și a mai câștigat pe deasupra. 

Publicitate

În 2020, când primise condamnarea la aproape nouă ani cu executare în primă instanță în dosarul Colectiv a candidat la primăria sectorului 5 cu un slogan care a fost o sfidare și o bătaie de joc la adresa victimelor, a familiilor acestora și a României, în general – „Ai grijă să nu te frigi la vot!”.

După ce instanța a hotărât să îl încarcereze la Penitenciarul Rahova, Piedone a continuat să facă declarații ingrate ce îți provoacă silă. Într-o postare pe Facebook le-a transmis zecilor de părinți îndurerați care și-au pierdut copiii în Colectiv că această condamnare nu le va aduce copiii înapoi și a insinuat că tot procesul ăsta a fost făcut doar pentru ca părinții să câștige bani. Jegos!

În fine, aș vrea să zic că sper să nu mai văd condamnați în funcții publice, dar slabe șanse să vezi asta prea curând în România. 

Comandantul care a ascuns filmulețul cu intervenția a fost promovat de Iohannis

Nu poți să zici că în ultimii ani i-a mai păsat lui Iohannis de procesul din cazul Colectiv. De exemplu, în ziua în care s-au comemorat șase ani de la tragedie, președintele nostru făcea ce-i plăcea mai mult – juca golf. Așa că nu cred că l-a interesat prea tare când în 2021 l-a avansat de la colonel la general de brigadă - o stea pe Cristian Radu, cel care a ascuns filmările de la Colectiv. 

Tot în noiembrie 2021 a fost promovat și Dan-Paul Iamandi, inspectorul general al IGSU care a devenit general-locotenent cu trei stele. Iamandi și Radu erau în conducere când, în 2019, Libertatea a publicat imaginile ascunse ale intervenției de la Colectiv din 2015 care au fost ferite nu doar de public, ci și de procurori. Cristian Radu a zis atunci că, dacă Parchetul a cerut imaginile de la Colectiv și instituția nu le-a dat, „înseamnă că am greșit”. Întrebat dacă ar putea răspunde penal pentru asta, a răspuns tranșant: „Nu”. Și a avut dreptate, pentru că nimeni nu a putut răspunde la întrebarea: De ce patru ani de zile imaginile cu intervenția dezastruoasă a IGSU la clubul Colectiv au fost ascunse?

Raed Arafat e încă șeful la Sănătate

Când s-a produs tragedia de la Colectiv, Raed Arafat era secretar de stat în MAI, responsabil pentru gestionarea situațiilor de urgență. Azi are aceeași funcție și la fel de multă putere. Mai mult, influența lui a crescut și mai tare în pandemie – a devenit șeful peste orice, de la gestionarea stării de urgență, până la achiziții. 

Oricine a văzut filmulețul cu intervenția ISU, ținut secret timp de patru ani și publicat de Libertatea, a rămas convins că autoritățile nu aveau deloc habar ce aveau de făcut. „Sunt multiple victime. Planul Roșu l-a activat cineva?”, întreabă un pompier în stație, în timp ce în jurul lui oamenii întinși pe jos își dau ultima suflare. E doar una dintre imaginile care mi-au rămas în minte. Intervenția a continuat cu trupuri ce au fost cărate pe paleți, urlete ce se auzeau din interiorul clubului în care pompierii încă nu intraseră, o mână ridicată ignorată a cuiva care cerea ajutor și Arafat, Oprea și Piedone care priveau impasibili tot ce se întâmpla. 

Publicitate

Mai mult de atât, când toată lumea reclama că nu există condiții în spitale pentru ca victimele de la Colectiv să fie tratate aici, DSU-ul lui Arafat a publicat pe Facebook două interviuri cu medici străini care spuneau că în România condițiile din spitale sunt exemplare. În realitate, investigațiile făcute de jurnaliști GSP au arătat atunci că situația era horror. La lipsa echipamentelor se adăugau biocidele contrafăcute care ajutau la dezvoltarea infecțiilor nosocomiale din spitale, care au contribuit la moartea victimelor din Colectiv. 

Deși o țară întreagă i-a cerut demisia lui Arafat – același om care a declarat despre intervenția de la Colectiv că e „singura de care se plânge lumea” sau că „a fost în parametri” –, el a continuat să țină cu dinții de scaunul lui și a declarat că nici după cea mai mare tragedie din ultimii ani nu își dă demisia.

Victor Ponta și Nicolae Bănicioiu au continuat să facă politică

După incendiul de la Colectiv, autoritățile au insistat să spună că România e pregătită să trateze victimele, deși în spitale colcăia de infecții nosocomiale. Arafat a stat lângă fostul ministrul al Sănătății Nicolae Bănicioiu și l-a aprobat în timp ce acesta spunea că „avem de toate" și că nu e necesar ajutorul din străinătate. Pentru o parte dintre victimele care nu au reușit să se transfere a fost prea târziu.

Bănicioiu nu a fost sancționat niciodată nici măcar politic. A candidat la alegerile din 2016 și a câștigat un mandat de deputat. În 2021 a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și luare de mită, dar fără nicio legătură cu Colectivul. 

Publicitate

Deși după Colectiv s-a creat primul val serios de mișcare socială împotriva corupției și protestele au dus chiar la demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului, Ponta a rămas să facă politică, până când partidul său nu a reușit să treacă pragul electoral de 5 la sută. Cu toate aceasta a avut tupeul de a ieși public să-l susțină pe Piedone.

Hexi Pharma, încă un mister total

Un verdict care ar reuși să facă mai multă dreptate în ceea ce privește incendiul de la Colectiv este legat de situația dezinfectanților de la Hexi Pharma. Deși în rapoartele medico-legale nu se corelează moartea victimelor cu infecțiile nosocomiale, acestea apar în 23 de dosare, conform Libertatea. Mai mult de atât, informațiile din dosarul penal Hexi Pharma confirmă că rănile victimelor de la Colectiv au fost tratate cu zeci de litri de dezinfectanți diluați. 

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Dosarul este încă departe de a se finaliza. Procesul se mișcă atât de greu încât specialiștii care trebuiau să facă raportul de expertiză au fost amendați pentru tergiversare. 

În fine, după aproape șapte ani de la Colectiv e greu să mai speri că justiția din România va face cu adevărat dreptate. Iar ce e cu adevărat tragic e că pare că istoria se poate repeta oricând. În 2021, în plină pandemie, au avut loc 11 incendii în spitale din România. Se pare că trăim în țara în care corupția te omoară cu zile, iar lucrurile nu par să se schimbe în viitorul apropiat.

Tagged:

Locale, #Colectiv, Cristian Piedone

Mai
multe articole similare
Trei mizerii mascate de legea anti-gay și cum mai poate fi oprită odată ce-a trecut de Senat
Lui George Simion îi e scârbă de români, în timp ce-i minte că ține cu ei? O anchetă
Emilia Șercan mi-a spus ce-i dă putere în lupta cu abuzurile statului și cu hoții de doctorate
România are nevoie de mai multe femei în politică. Uite de ce
Bolile contagioase pe care războiul din Ucraina le-ar putea readuce în România, deși erau eradicate
M-am angajat la o șaormerie din România ca să-ți arăt ce înseamnă exploatarea angajaților
Ce am învățat despre români după ce mi-am dat în chirie apartamentul din centrul Bucureștiului
În cel mai bogat sat din Moldova am văzut ce mai cumpără banii milionarilor apropiați Rusiei