Tot ce trebuie să știi despre un posibil război Rusia–Ucraina, dacă n-ai habar de unde să începi

Înc-un an, înc-o poveste despre cum se ceartă Rusia cu lumea.

04 Ianuarie 2022, 12:48pm

Finalul lui 2021 și începutul lui 2022 au fost dominate de un subiect care tot revine de câțiva ani: vrea Rusia să invadeze Ucraina? Ceea ce duce și la altă întrebare: ce ar însemna asta pentru prezența NATO în Europa? Ca să înțelegi însă cât de cât ce se întâmplă în colțul ăsta de Europa și dacă există posibilitatea unui război la scară globală, trebuie să te uiți un pic în trecut. Am făcut-o eu pentru tine ca să încerc să-mi explic mie și poate ție.

În momentul de față, Uniunea Europeană și Belarus sunt blocate în fața unui impas venit pe fondul tensiunilor crescute dintre Occident și Rusia care susține în mod direct guvernul dictatorial de la Minsk. Din vara lui 2021, mii de migranți, majoritatea din Orientul Mijlociu, au ajuns în Belarus cu speranța unei vieți mai bune și că vor intra în spațiul european prin Polonia, Letonia sau Lituania. UE l-a acuzat pe Aleksandr Lukașenko – cunoscut și drept „ultimul dictator” al Europei – că a orchestrat afluxul de migranți cu care se confruntă Europa; nici el n-a negat pe deplin acuzele. Până aici, totul pare etic, oarecum. Guvernul de la Minsk i-a forțat pe migranți să rămână la granița bieloruso–polonă din cauza sancțiunilor pe care Belarus le-a primit de la Uniunea Europeană în trecut.

Lukașenko e bănuit că a orchestrat această mascaradă pentru a putea relua dialogul cu Uniunea Europeană. UE l-a lăsat pe „seen” după ce acesta a falsificat alegerile din Belarus, după ce și-a suprimat opoziția și a cenzurat presa. El e liderul acestei țării încă din 1994 și nu dă semne că ar vrea să schimbe asta.

Publicitate

Sprijinul UE față de țările membre care se confruntă cu această problemă a venit la fix pentru liderul din Belarus. Cele trei țări membre UE și-au baricadat granițele, iar foarte multe resurse au fost cheltuite pentru acestea. În schimb, în Belarus, nicio resursă nu a fost cheltuită pentru binele migranților. În acest moment, migranții au fost fie repatriați, fie au rămas și acum la granița Poloniei, chiar dacă Belarus dispunea de un depozit în care să-i găzduiască în momentul în care frigul și zăpada a cuprins Belarusul.

Deși conflictul pare că a fost destul de calm e important de reținut că în vara lui 2021 au murit zece oameni la granița celor două țări. Organizația Human Rights Watch a acuzat atât Polonia, cât și Belarus de „încălcări grave ale drepturilor omului”. Conform acesteia, guvernele celor două țări sunt direct răspunzătoare pentru fiecare deces sau victimă de la granița celor două state, deoarece statele au obligaţia de a împiedica noi decese, prin asigurarea unui acces umanitar regulat către persoanele blocate în zona de frontieră.

Momentul în care Rusia intră în schema asta

Conflictul dintre cele două țări a luat mai multă amploare în momentul în care tot mai mulți polițiști din partea ambelor state au fost atacați de către migranți. La finalul lui octombrie, doi polițiști de frontieră au fost răniți când un grup de 60 de migranți a încercat să treacă ilegal granița bieloruso–polonă. Agenția de Frontieră a Uniunii Europene a spus la acel moment că unul dintre militari a fost lovit în față cu o creangă și altul cu o piatră. 

La începutul lui noiembrie, Polonia a spus că situația asta poate degenera într-un conflict. Și a comasat un număr impresionant de trupe la graniță. Polonia, Uniunea Europeană și NATO l-au acuzat pe Lukașenko că se folosește de migranți pentru a crea un atac hibrid – o destabilizare a spațiului european. La acel moment, la frontieră se aflau între două și patru mii de migranți, iar numărul lor se aștepta să crească progresiv, mai ales că în Minsk veneau tot mai mulți migranți care se așteptau la o viață mai bună.

„Am discutat cu Andrzej Duda (președintele Poloniei – n.r.) despre situația gravă de la frontiera Poloniei. Folosirea migranților ca tactică hibridă de către Belarus este inacceptabilă. NATO rămâne solidară cu Polonia și cu toți aliații noștri din regiune”, a scris secretarul general al NATO Jens Stoltenberg pe Twitter. A fost momentul de care Rusia avea nevoie. Așa că și-a declarat încă o dată susținerea față de Belarus, fiindu-i aliat economic militar. Problemele au început să fie mult mai grave în momentul în care Rusia a decis să intervină direct în problema din Belarus. Autoritățile de la Kremlin au trimis, pe 10 noiembrie, două avioane bombardiere Tu-22M3 care să survoleze granița celor două țări implicate în criza migranților – situația s-a repetat în decembrie. „Lukașenko e un executant, sponsorul este la Moscova”, a declarat premierul Poloniei Mateusz Morawiecki. De atunci, UE e cu ochii pe Rusia, deoarece există suspiciuni că ea a condus fluxul de migranți, de fapt.

După anunțul Rusiei, violențele la granița celor două țări au luat amploare la un nivel îngrijorător. Un zvon care atesta că Germania a dat drumul granițelor a luat cu amploare taberele migranților. Soldații lui Lukașenko au profitat de această mișcare și i-au împins spre punctul de trecere de la Kuznița. Cel mai probabil, Belarus se aștepta ca totul să escaladeze într-o nebunie curată, în care toată lumea să forțeze granița. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat. Migranții n-au continuat ofensiva. Totuși, erau prezenți ceva agitatori și au început să forțeze granița. O grenadă lacrimogenă a fost aruncată la picioarele polițiștilor din Polonia, iar alții au fost instruiți cum să atace grănicerii folosind pietre și bețe. Unii au folosit arme neconvenționale, cum a fost cazul celui care a recurs la o praștie pentru a ataca trupele poloneze. În acel moment, chiar dacă mulți nu participau în mod direct la conflict, ieșirea le era blocată de soldații bieloruși.

Un al patrulea element major în ecuație

În această perioadă, ochii tuturor au fost pe Belarus și Polonia – dacă se schimbă ceva, dacă se mai întâmplă ceva major. Totuși, în tot timpul ăsta, Rusia se pregătea pentru altceva. Rusia a comasat peste 90 de mii de soldați la granița cu Ucraina și a tot testat tehnică militară în Crimeea, cel mai recent chiar la finalul anului 2021. „Vedem o concentrare neobișnuită de trupe și știm că Rusia a fost dispusă să folosească aceste tipuri de capacități militare înainte pentru a desfășura acțiuni agresive împotriva Ucrainei”, a declarat Stoltenberg în contextul ăsta.

Mișcările trupelor rusești au fost văzute, la propriu, din satelit, iar de atunci tensiunile continentale au tot crescut. Rusia a fost criticată în mod constant de oficialitățile europene pentru atitudinea agresivă pe care o are față de Ucraina sau Polonia, inclusiv de Marea Britanie, un aliat important al Statelor Unite ale Americii și un jucător crucial în NATO. „Trebuie să ne asigurăm că toată lumea înţelege că implicațiile unor calcule greşite la graniţe atât în Ucraina, cât şi în Polonia ar fi uriaşe. Cred că ar fi o eroare tragică pentru Kremlin să creadă că există ceva de câştigat prin acest aventurism militar”, a declarat premierul britanic Boris Johnson.

În același timp, gazul provenit din Rusia a început să scadă masiv în Ucraina, dar și în alte țări care nu au o politică pro–Rusia, cum a fost cazul Republicii Moldova, care riscă să rămână fără gaze naturale din partea companiei rusești Gazprom. Totuși, cantitatea de gaze și, cel mai important, prețul acestora au fost în tot timpul acesta în favoarea Belarusului. Acest joc economic arată, iarăși, relația de prietenie dintre cele două state. 

În noiembrie, generalul de brigadă Kyrylo Budanov a spus că Rusia se pregătește să atace Ucraina până la sfârșitul lui ianuarie 2022. De atunci, Ucraina se pregătește cu armament și tactici de luptă pentru un potențial război. Suntem, iată, în ianuarie. 

Războiul Rusia–Ucraina poate fi foarte bine o sperietoare

Cu toate detaliile astea în minte am apelat la analista pe probleme de geopolitică Ștefania Șeitan ca să înțeleg dacă e cazul să-mi fac un bagaj de război. Ei bine, pe scurt, Rusia este puțin probabil să se implice într-un conflict militar în acest moment. „Demograficele Rusiei sunt tragice, chiar dacă nu se discută în media despre acest aspect. În urma ultimelor statistici, principalul motor de dezinformare în Europa în chestiunea pandemiei a căzut în propria capcană”, a explicat ea pentru VICE. „Rusia a folosit dezinformarea pentru a scădea încrederea statelor vestice în Uniunea Europeană și mijloacele prin care aceasta poate să ofere stabilitatea socio–economică necesară situației epidemiologice actuale. În cele din urmă, s-a autodistrus prin intermediul propriei arme.”

Pe fondul răspândirii variantei Omicron, dar și înainte, țara asta nu stătea prea bine ca număr de cazuri și decese. Altfel spus, Rusia nu-și permite să mai piardă din populație cu un război, de exemplu. „La urma urmei, economia Rusiei este în plină scădere de o perioadă destul de lungă de timp. Moartea mai multor persoane implică mai puține taxe pe care Kremlinul le poate colecta. Într-adevăr, sună foarte nihilist, dar este o problemă majoră”, a adăugat Ștefania. 

Rusia nu e însă străină de jocuri economice și presiuni față de alte state din Europa. Gazul rusesc e în scădere de o perioadă mult mai lungă de timp decât pare, dar încă este necesar pentru alte țări. „Acum, pe fondul pandemiei, scăderile au început să fie într-adevăr simțite și de societatea civilă. Rusia caută ceva în acest moment, noi clauze, introducerea acesteia în marele motor economic etc.. La urma urmei, războiul modern nu se mai poartă cu arma în brațe. Chiar și Budanov zicea că tot ce face Rusia în acest moment este «un joc psihologic»”, mi-a mai zis Ștefania. 

Președintele SUA Joe Biden și președintele Rusiei Vladimir Putin au avut o conversație în decembrie 2021. Și tot în decembrie Putin a spus că ar vrea o întâlnire cu Biden. Mizele sunt mari de ambele părți și la mijloc e deja Ucraina. Rusia, de exemplu, a cerut NATO să revoce promisiunea de aderare a Ucrainei și Georgiei la Alianță. Ce vrea Rusia e ca NATO să înceteze să-și mai extindă zona de influență înspre frontiera vestică a Rusiei. Discuții mai avansate pe subiectul ăsta vor fi în ianuarie. Practic, și liderii acestor țări au fost ca tine la final de an: au amânat ce aveau de făcut pe anul viitor. Și anul viitor, iată, tocmai a început.

Publicitate

Pe scurt, ideea e că Ucraina n-o să primească prea curând trupe NATO, dar retorica oficială e încă într-o zonă ambiguă. Pe subiectul cererii Rusiei, pe care am menționat-o mai sus, Stoltenberg a declarat că relația NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi. „Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri [...] pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări.”

Chiar și așa, în fața unei invazii, Ucraina va rămâne descoperită și vulnerabilă în fața Rusiei. Chiar dacă NATO a ajutat Ucraina prin intermediul pachetelor militare, soldații statelor membre nu vor putea fi implicați în cazul unui conflict armat. Biden a și spus că Alianța are o obligaţie morală şi legală faţă de cei implicați, dar asta nu se extinde și la Ucraina. Totuși, a mai zis că o invazie a acestei țări va atrage atât sancțiuni economice aplicate Rusiei, cât și desfășurarea mult mai multor trupe de-a lungul frontierelor estice NATO.

Este, totuși, Ucraina pregătită pentru un posibil atac din partea Rusiei? Din 2014, când Crimeea a fost anexată, SUA au oferit ajutor militar în valoare de circa 2,5 miliarde de dolari. În 2021, de exemplu, SUA au oferit ajutoare în valoare de 450 de milioane de dolari. Chiar și așa, cetățenii din Ucraina nu se pot baza doar pe ajutorul militar al americanilor. Tot mai mulți tineri se pregătesc strategic și militar pentru o posibilă invazie. De asemenea, a permis soldaților voluntari să participe la antrenamente militare, iar 11 500 de militari din Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, România și alte țări vor participa pe teritoriul ucrainean la exerciții pe uscat, pe mare și aeriene.

Chiar și așa, în ciuda imaginii pe care Rusia o are, nici americanii nu sunt mai de prisos. Aceștia au anulat tratatul semnat în timpul Războiului Rece, în 1987, când armele nucleare cu rază intermitentă de acțiune au fost interzise pe teritoriul european. Totuși, americanii au anulat acest pact în 2019, după o presupusă nerespectare a protocolului de către ruși. Ministrul-adjunct de Externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia va fi nevoită să răspundă militar dacă NATO va aduce arme nucleare cu rază intermitentă de acțiune pe teritoriul Europei. „Asigurările că NATO nu intenționează să desfășoare arme nucleare nu ne conving deloc. În primul rând, pentru că nu avem niciun fel de încredere în NATO. De multe ori ne-am trezit în situaţia în care astăzi spun un lucru, mâine altul, iar peste un an, un al treilea lucru. Şi o fac ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a subliniat Serghei Riabkov.

Publicitate

Armand Goșu, conferențiar la Universitatea din București și doctor în istoria Rusiei, a explicat pentru podcastul On The Record că pentru Putin Ucraina nu există, este doar o parte a Rusiei. În acest sens, e important pentru el ca această țară să nu intre niciodată în NATO. „Sunt mai multe obiective pe care le urmărește Putin: NATO nu mai trebuie să se extindă spre est, armamentul ofensiv NATO nu trebuie să ajungă la granițele Rusiei, iar asta e un semn de întrebare. Nu trebuie să existe armament ofensiv în țările membre, precum Polonia, Lituania sau România? Pentru că nu acceptă Rusia acest lucru? Lucrurile se complică”, a adăugat Armand. „Eu cred, pur și simplu, că sunt niște linii roșii trasate pe genunchi.”

Acesta a adăugat că Putin se aștepta ca în cadrul comunității occidentale să nu existe o poziție clară, controlată, iar din acest punct de vedere s-a înșelat. „De mult timp nu am mai văzut Occidentul mai unit ca în această criză a granițelor din Ucraina, dar și în cadrul crizei de la granița bieloruso–polonă. Comunicatul Kremlinului sugerează că criza nu a dispărut. Constați un trolling la adresa președintelui Biden, iar Rusia e un actor irațional și nu știi dacă joacă la cacealma sau nu. Occidentul trebuie să stea cu arma la picior și nu văd niciun motiv pentru care ar sărbători o victorie în urma acestei discuții, acestei conferințe video care a avut loc între Biden și Putin”, a mai explicat el. 

Poate că din toată chestiunea asta, solidaritatea arătată de România se materializează în ridicarea vizelor. Cel puțin asta ar fi senzația după întâlnirile din a doua jumătate a lunii decembrie, după cum a notat DW. Totodată, SUA i-au dat Bucureștiului acces la tehnologia americană de ultimă generaţie (Dependable Undertaking) și la cumpărături ceva mai sofisticate, cum ar fi vestitele rachete PATRIOT sol–aer cu bătaie lungă, sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare (HIMARS), avioanele multirol F16, transportoarele blindate Piranha 5 şi sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă.

Publicitate

Ține cont și de semnalul ăsta, că aderarea la NATO și mai târziu la UE au venit tot pe fondul unui conflict din Europa și a unei deschideri din partea României pentru negocieri – în octombrie 1998, Parlamentul a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă. În aprilie 1999, Parlamentul a autorizat avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc în timpul operaţiunilor din Iugoslavia.

De o parte și de alta sunt pregătiri de război. Ucraina e aproape la fel de instabilă cum a fost în ultimii, să zicem, zece ani. Există un conflict între Rusia și Ucraina, dar acesta n-a pornit de la NATO și UE, ci de acum sute de ani din vremea în care fiecare era un imperiu. Totodată, acest conflict nu va fi terminat prin NATO și UE decât dacă Rusia va avea un alt fel de lider decât Putin. Acestui conflict longeviv i s-a adăugat, în 1991, ruperea URSS. Apoi au venit anexarea Crimeei și încă activul conflict din regiunea Donbass. Nu va fi ultima dată când auzi de „tensiuni la graniță”. Și, desigur, nu știe nimeni precis când ele chiar vor exploda. Dat fiind contextul – pandemie și acutizarea situației economice – aș zice că 2022 nu va fi anul conflictului. Fii însă cu ochii pe ianuarie, că asta-i luna aia fierbinte.



Tagged:

ΝΑΤΟ, Belarus, Politică, Rusia, ucraina, migranti, razboi

Mai
multe articole similare
5 lucruri ca să înțelegi de ce Rusia a invadat Ucraina, dar și ce înseamnă asta pentru România
Rusia a invadat Ucraina: Tot ce trebuie să știi despre cum a pornit războiul de lângă România
Cum au ajuns să intre-n NATO România și toate țările pe care Rusia a vrut să le calce-n picioare
Ce tre' să știi despre sancțiunile contra Rusiei și de ce au fost numite o bombă nucleară financiară
Ce e SWIFT și de ce Ucraina și aproape toată lumea vrea ca Rusia să fie scoasă din sistemul ăsta
Momentul care a pregătit războiul din Ucraina și ce rol a jucat Belarus în schema lui Putin
Invazia lui Putin în Ucraina a dus la un haos total în Rusia
„Muniție, nu plimbare” — Cum îi motivează Zelenski pe ucraineni să reziste Rusiei în plin război