Marile momente când Iohannis a fost mai prins cu vacanța decât cu munca

Când se întâmplă o tragedie sau un eveniment major, președintele țării are responsabilitatea să arate, măcar formal, susținerea și regretul față de cele întâmplate. Cu toate că în ultimii ani România a trecut prin diferite crize, Klaus Iohannis pare că a fost mai mult ocupat cu plimbări sau vizite de protocol, în loc să-și facă publică prezența. 

Bine, nu te gândi că vreau să-l compar pe Iohannis cu unul ca Zelenski, care luptă și coordonează o întreagă țară în războiul din Ucraina și ajunge chiar să viziteze soldații răniți la spital. Un bun exemplu e premierul Spaniei Pedro Sánchez care a inițiat o perioadă de zece zile de doliu național pentru toți oamenii care au murit din cauza pandemiei. 

În schimb, în România pandemia s-a simțit mai tare decât în multe țări din Europa, în parte din cauza eșecului campaniei de vaccinare. Pentru că teoriile conspirației au prins al dracului de bine, doar 42,5 la sută din populația eligibilă a țării a decis să se vaccineze, în timp ce în state precum Franța procentul e aproape dublu.

În octombrie 2021, Klaus Iohannis a avut o vizită diplomatică în Egipt, unde a discutat despre Pacea din Orientul Mijlociu și a serbat 115 ani de relații diplomatice între România și Republica Arabă Egipt. Cu ocazia asta, a avut parte și de o vacanță la piramide, unde a profitat de legile de lockdown din Occident și nu a trebuit să se strecoare printre turiști ca să facă o poză cu obiectivele turistice pe fundal. 

Turiștii ar fi fost îndepărtați de oamenii însărcinați cu protecția, pentru ca echipa prezidențială din România să poată să se desfășoare 

Bine, trebuie să zic și că bodyguarzii președintelui s-au asigurat că niciun turist român nu e în preajma șefului de stat în timp ce își făcea poze cu piramidele. Cine știe, poate nu voia să-i facă cineva photo bombing. 

Toate astea s-au întâmplat într-o perioadă în care România traversa cea mai grea perioadă din pandemie. Doar în ziua de 27 octombrie, când a avut loc vizita în Egipt, au murit 512 persoane, iar alte 13 197 s-au infectat. Unde mai pui că pe-atunci rata de vaccinare era chiar la pământ, în ciuda oamenilor ce mureau pe capete și a zecilor de persoane internate la terapie intensivă. În octombrie, doar 30 la sută dintre persoanele eligibile erau vaccinate complet și doar 28 la sută își făcuseră cel puțin o doză. 

Bad timing, nu? Totuși, președintele era deja cunoscut pentru momente în care își găsește lucruri mai bune de făcut decât să-și arate compasiunea. Încă de la preluarea mandatului, principalul obiectiv al președintelui a fost programul România Educată care, toată lumea știe, nu a decurs deloc foarte bine.

În schimb, și-a jucat bine rolul important de reprezentant al țării, atât în vizita sa din Egipt, cât și în Statele Unite.

Un eveniment care a atras înjurăturile oamenilor a fost și tragedia de la Spitalul Matei Balș, unde șapte persoane și-au pierdut viața din cauza unui incendiu cauzat de probleme electrice și, normal, de probleme care țin de structura spitalului și felul în care au fost realizate căile de acces.

În ziua în care a izbucnit incendiul, președintele a organizat o conferință de presă în care și-a arătat regretele pentru cele întâmplate și a cerut noului Ministru al Sănătății Vlad Voiculescu să lucreze la o reformă majoră a sistemului de sănătate publică. Problema a venit la o zi după tragedie, când mai mulți turiști l-au văzut pe Iohannis în timp ce era la schi pe Păltiniș, ba chiar i-a invitat pe români să se bucure mai mult de sport și să aibă parte de o vacanță la munte. 

Evident, toată lumea l-a taxat, de la comentatori de Facebook care au avut grijă să-i umple frigiderul la adversarii politici. Sigur, nu se așteaptă nimeni ca președintele țării să nu-și ia vacanțe, dar poate ar fi putut să se ferească totuși de ochii lumii dacă moare să se dea pe pârtie la o zi după un astfel de eveniment tragic.

E cu atât mai ironic cu cât Iohannis a declarat în 2019 că un președinte de stat nu are liber, în timpul său liber muncește, își ia mapa cu el, ba chiar „protejează țara de pesediști”.

Dacă asta ți s-a părut scandalos, permite-mi să-ți amintesc de un moment când președintele se afla chiar la fața locului, dar a decis că e mai important să-și vadă de treabă. În 2019, când Klaus Iohannis își ținea discursul cu ocazia Zilei Marinei, un militar aflat în dreapta sa a leșinat și a fost prins de colegii săi, ba chiar unul dintre ei a fugit prin spatele președintelui pentru a aduce o targă. 

După ce discursul s-a terminat, Iohannis a plecat de la eveniment și nici nu a privit în partea dreaptă, unde se afla soldatul. Cazuri asemănătoare au mai avut loc și în alte state, doar că oamenii ăia au arătat un pic de umanitate. De exemplu, în Statele Unite, președintele Barack Obama a oprit o conferință de presă după ce unui jurnalist aflat în sală i s-a făcut rău și a cerut să fie adus un doctor.

Un alt caz în care președintele Iohannis a avut treburi mai importante s-a întâmplat tot în 2021, când România era într-o puternică criză politică – după ce a picat Guvernul, acesta a desemnat un premier doar ca să fie.

Ca să înțelegi mai bine, în octombrie 2021, Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de premier al României, chiar dacă Cioloș nu avea susținerea celorlalte partide. Unde mai pui că toate consultările și desemnarea au avut loc toate în aceeași zi.

În acest context, președintele Iohannis a decis că o vizită diplomatică pe tema Holocaustului în Suedia, la Malmö, ar fi mult mai benefică pentru țară. Oricum, după vizită, s-a anunțat organizarea unui concurs prin care persoanele care vin cu proiecte pentru educația privind Holocaustul. E o idee bună? Da, clar. Era necesar chiar atunci? Nu, mai ales că problema sanitară era destul de importantă, ba chiar era și o criză energetică destul de problematică, iar lipsa unui guvern care să aibă susținerea celorlalte partide era o chestie destul de importantă ce nu putea aștepta. 

Bine, mandatele președintelui Iohannis au fost mai mult construite pe reprezentarea mai bună a României peste hotare, nu pentru promovarea unor politici publice care ar ajuta România. Pe lângă programul „România Educată” care a fost un eșec, a mai fost și lupta împotriva PSD care a mers atât de bine, încât partidul a ajuns la guvernare cu PNL.

În concluzie, nu pot să nu amintesc ziua de 8 decembrie 2022, când Austria a reușit să blocheze intrarea României în spațiul Schengen. După această dezamăgire națională, președintele Iohannis a fost printre ultimii care să vină cu o reacție publică. Enough said.