De ce ai putea face închisoare dacă înjuri politicieni români și ce vină are USR în treaba asta

Discriminarea pe criterii de apartenență politică tocmai a căpătat o dimensiune destul de serioasă în România. Ce înseamnă însă legea pe care Iohannis a promulgat-o?

Uite ce vară frumoasă s-a făcut afară. Festivaluri, baruri deschise până la orele mici ale nopții și clasa politică pe care o bănuiesc de-o cursă ciudată în care tot încearcă să vină cu legi care mai de care mai dubioase. E vorba de legea anti-LGBT, apoi despre cum SRI și alte servicii de informații ar avea mai multe libertăți, dar și despre cum într-un demers firesc de-a pedepsi ura și discriminarea și-a făcut loc și ceva numit „apartenență politică”.

Publicitate

Pe 3 iunie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care pedepsește cu închisoarea – de la șase luni la trei ani – sau amendă penală incitarea publicului prin orice mijloace la violenţă, ură sau discriminare. Grosul legii e ce trebuie. Sunt pedepsite actele fundamentate pe criterii de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV. Apoi e ce-i interesa pe politicieni: opinie ori apartenenţă politică.

Totul a pornit de la un proiect de lege care avea ca scop să transpună în legislația noastră o directivă europeană împotriva discriminării pe criterii etnice și rasiale. Doar că Ministerul Justiției, condus la acea vreme de ministrul USR Stelian Ion, a propus un amendament la acea lege prin care, pe lângă pedepsirea discriminării pe criterii etnice, de rasă, orientare sexuală etc., să fie pedepsită și incitarea la ură, violență sau discriminare împotriva opiniilor sau apartenenței politice. Din asta ai putea înțelege că dacă înjuri un pesedist sau penelist mai cu foc, te poți trezi la închisoare.

Proiectul de lege era o tâmpenie și de asta și-au dat seama și useriștii. Doar că era deja prea târziu. Proiectul a fost imediat votat în Senat, apoi a ajuns în Comisia Juridică din Camera Deputaților. Acolo, PSD – PNL și UDMR și-au dat seama că modificarea propusă de USR sună super bine și că e în avantajul lor să treacă.

Publicitate

Deputata PSD Laura Vicol, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților, chiar a spus că ea susține proiectul pentru că s-a săturat să fie catalogată drept „pesedistă” sau „ciuma roșie”. „Cred că dreptul fiecăruia și opțiunea politică a fiecărei persoane trebuie respectată și cred că niciun om nu trebuie să fie jignit, atacat, atât el, cât și familia, pentru că face parte dintr-un anumit partid.”

Așa se face că proiectul a fost votat și în Comisia Juridică. După aceea, USR a sărit și a început să se agite pe subiect, deși de la unul de-ai lor a pornit toată nebunia. Au reclamat proiectul la Curtea Constituțională, au arătat cu degetul spre PSD și au urlat cât i-au ținut rărunchii că ni se încalcă dreptul la liberă exprimare. Apoi, PSD a profitat de moment și i-a numit mincinoși și manipulatori că vor să-și spele imaginea așa.

Curtea Constituțională a zis că – prefă-te surprins, te rog – proiectul e okay. Iohannis l-a promulgat, și iată-ne aici debusolați în legătură cu ce vrea legea asta să spună de fapt. Am vorbit cu juriști, analiști politici, dar și cu fostul ministru Stelian Ion să aflu ce doamne, iartă-mă, a fost în capul useriștilor când au propus această lege.

Omul în mandatul căruia a pornit bulgărele mi-a zis c-a fost o eroare

Fostul ministru Stelian Ion a recunoscut că amendamentul a plecat de la ministerul condus de el și că și-a dat seama pe parcurs de eroarea făcută. „Legat de sintagma aceea, au fost niște neconcordanțe între noi la momentul respectiv și din cauza asta a fost amendamentul acela propus și adoptat la Senat. Când am văzut varianta ne-am dat seama de eroare și am încercat să o remediem la Camera Deputaților”, a explicat el pentru VICE. „Am solicitat scoaterea sintagmei, PNL și PSD s-au opus, doamna Vicol, președinta Comisiei având o motivare care ne-a pus și mai tare pe gânduri și ne-a întărit suspiciunile. Ne-am dat seama de potențialul negativ al acestei legi. Am încercat să scoatem acel text. Am și atacat la CCR pe motivul acesta. Din păcate, a rămas în picioare textul.”

Mai departe îți las discuția mea cu Stelian Ion și care-i cadrul în care judeci amendamentul din lege.

VICE: O altă problemă la această lege e că nu există o definiția clară a instigării la ură. O persoană care spune „PSD e ciuma roșie” poate să facă închisoare?
Stelian Ion: Nu trebuie să fii cine știe ce jurist ca să aplici. Știți, textul legal normal e adresat oricărui cetățean, nu e adresat specialiștilor în drept, mai ales de drept penal. Adică ele trebuie să fie clare, încât orice om citindu-le să știe ce are voie să facă și ce nu are voie să facă. Ori acum, introducând acest criteriu, un procuror zelos poate considera, la un moment dat, că a spune despre cineva că face parte din ciuma roșie sau folosind alte apelative la adresa unui politician, va considera că acesta este o incitare la ură împotriva acelei persoane și va putea întocmi un dosar penal.

Asta ține de interpretarea fiecăruia, de interpretarea organelor judiciare. Textul, din punctul nostru de vedere, că de aceea am și luptat atunci pentru scoaterea acelei sintagme, poate da în aplicare unor astfel de situații și unor astfel de acuzații. De aceea am și spus că este și periculos. Dacă se va întâmpla sau nu, asta nu pot să știu.

Publicitate

În anii trecuți, cât a fost în vigoare textul în varianta aceea, din cunoștințele mele, în practică nu au fost astfel de acuzații. Adică textul nu s-a aplicat mai deloc și nu a fost folosit într-un asemenea scop. Asta nu înseamnă că nu va putea fi folosit pe viitor. 

Eroare s-a produs la nivelul Ministerului Justiției sau la nivelul partidului? Unde a fost neînțelegerea?
Și, și. La nivelul Ministerului inițial. Secretarul de stat care a reprezentat Ministerul a venit cu o propunere în acest sens de a reveni la textul din codul penal vechi. Am discutat după aceea cu dumnealui și chiar nu e cazul să găsim vinovați. Fiind eu ministru atunci, mi-am asumat absolut toată povestea. Nu vreau să găsesc în subordonați o vină.

Poate ar fi trebuit să fiu eu în Comisia juridică la momentul când s-a discutat acest text, dar ne-am împărțit cumva atribuțiile.

În niciun moment nu am fost de acord nici măcar cu introducerea unor criterii, pentru că trebuie să lăsăm la latitudinea organului judiciar. În Comisie s-a discutat ce criterii propun și secretarul de stat, care este un profesionist foarte bun pe domeniul său și care e apolitic, a venit cu această soluție care tehnic era okay. Până la urmă, în parcursul acesta legislativ, de aceea ai și două camere în Parlament. Ai posibilitatea unor dezbateri, poți face anumite corecturi. O eroare la un moment dat o poți remedia. 

Legea nu mai poate fi schimbată?
Nu. Am încercat să corectăm. Vom vedea organele judiciare cum aplică. Poate nu va fi cazul să fie vreun abuz, dar trebuie să fie foarte atenți, mai ales că, în perioada aceasta, văd intoleranță din partea puterii actuale față de critici.

Publicitate

Până la urmă, ar trebui să aibă independență organele judiciare să aplice echilibrat textele de lege. Niște texte foarte bune puse în mâna unor persoane nepregătite sau rău intenționate sunt dezastru, cum la fel și niște texte nu foarte bune, imperfecte puse în mâna unor profesioniști pot fi aplicate cât de cât okay.

Între opinie și instigare e o cale mai lungă, dar tocmai confuzia e periculoasă

Independent de discuția cu Stelian Ion, ce cred că te interesează cu adevărat e dacă ai putea să intri la închisoare dacă scrii sau zici „muie PSD” sau „muie Cioloș”, că tot e la modă. Analistul politic Adrian Zăbavă mi-a spus că s-ar putea să-ți facă cineva o plângere și pe seama unei înjurături dacă ar vrea sau ar avea de câștigat din asta. „După părerea mea fond pentru lege sau amendament există. Ultimii ani, până-n 2020, politica românească a trăit o epocă extrem de violentă în limbaj. Însă cred că forma ei va da naștere la interpretări și la presiuni.”

Marius Ghincea mi-a zis că simplul fapt că cineva spune înjurătura nu e suficient. El a oferit, într-o postare pe Facebook, încă din 16 martie o cheie de înțelegere a unei astfel de legi. „Cred că răspunsul trebuie să țină cont de distincția clară dintre exprimarea unei opinii și incitarea la o acțiune. «#muiepsd» e o opinie, incitarea la violență sau concedierea celor care sunt membri PSD e mai mult decât o opinie.” Altfel, după cum a spus-o și el la acel moment, nimeni nu ar trebui să poată să incite la ură, violență sau discriminare împotriva cuiva doar pentru că persoana respectivă crede că femeile trebuie să aibă drepturi egale sau că homosexualii ar trebui să fie tratați egal de către stat – opinii eminamente politice. „La fel și pentru cei care cred că femeile nu ar trebui să aibă drepturi egale sau că homosexualii nu ar trebui tratați la fel că heterosexualii. E delict de opinie?”

Juriștii cu care am vorbit au preferat să rămână mai rezervați. Momentul definitoriu ar fi o hotărâre definitivă în justiție ceea ce duce la o înțelegere de cum e interpretată norma de către judecători.

Singura certitudine care rămâne acum e că proiectul în sine lasă loc de interpretări și mare nu mi-ar fi mirarea ca judecătorii să-i tragă la răspundere pe cei care atacă vreun partid sau altul. Și dacă-mi permit un moment de optimism, sper ca partea mai importantă din lege și cea de care era nevoie în România chiar să fie respectată și acolo să vedem primele decizii luate în acțiuni de ură, violență și discriminare. Altfel, pe subiectul cu clasa politică, Stelian Ion avea dreptate cu o chestie. Legea ar trebui să fie ușor de înțeles pentru oricine, nu să fiu nevoită să sun avocați de fiecare dată când vreau să zic muie unui partid pe Facebook.

Tagged:

Știri, politicieni, USR-Plus

Mai
multe articole similare
De ce politica românească are nevoie de mai multe femei, chiar dacă asta enervează chiar și femeile
Ce mizerii au mai făcut politicienii români cât restul lumii era cu ochii pe războiul din Ucraina
România are nevoie de mai multe femei în politică. Uite de ce
Cazul a doi tineri gay agresați în Cișmigiu îți arată că ura încă îi caracterizează pe unii români
Trei mizerii mascate de legea anti-gay și cum mai poate fi oprită odată ce-a trecut de Senat
Emilia Șercan mi-a spus ce-i dă putere în lupta cu abuzurile statului și cu hoții de doctorate
Grasu XXL a băgat ghiolbănia anilor ‘90 la Nostalgia ca să vezi ce prost face la reproșuri
6 momente penibile cu Nicolae Ciucă, fanul lui Țepeș care ar vrea să uiți că-i acuzat de plagiat