Tot ce trebuie să știi despre contracepție până află și Mihail Neamțu ce e vasectomia

Când i-am zis prima oară mamei că vreau să iau anticoncepționale așteptam rezultatele de la bac. Aveam 19 ani și evitasem subiectul mult timp, dintr-o oarecare rușine și din teama că n-ar înțelege.

Probabil că am ales acel moment și ca să ne distragem de la ce se-ntâmpla, pentru că amândouă aveam emoțiile până-n gât.

Până atunci, îmi făcusem documentarea din surse mai mult sau mai puțin oficiale și din poveștile prietenelor mele. Știam, în mare parte, cum funcționează. Știam și că nu puteam să apelez la medicul de familie din motive tradiționale – să nu afle lumea. Pentru un control la un ginecolog dintr-un spital de stat aș fi avut, din nou, nevoie de medicul de familie pentru trimitere. Altfel, la o clinică privată ar fi trebuit să plătesc echivalentul a vreo două alocații.

Nu mai țin minte reacția mamei, dar știu că m-a întrebat dacă știu ce tip să iau. I-am zis că da, auzisem de la o prietenă de niște pilule cu o concentrație mai mică de hormoni care nu-ți dau organismul peste cap la fel de tare ca restul. Spre surprinderea mea, a fost de acord.

Am fost norocoasă, cred, pentru că nu am avut efecte adverse. Singurul lucru care mi-a ridicat un semn de întrebare a fost că, un an mai târziu, trebuia să bat trei farmacii ca să găsesc o cutie. Am început să mă îngrijorez că ar putea fi retrase de pe piață. Sigur, puteam să trec la altele, dar care era motivul pentru care ar fi retrase de pe piață? De la farmacie mi-au spus doar că „dacă vor fi retrase, vom fi anunțați când vom primi ultimele cutii.”

Așa că e dificil să te asiguri că ce ai luat un an de zile nu o să fie retras de pe piață din cauza vreunui risc major, cum a fost cazul anticonceționalelor Yasmin și Yaz, în 2013. Scandalul a început din Canada, unde 23 de femei ar fi murit după utilizarea acestor tipuri de pilule contraceptive. 

Majoritatea tinerelor care iau contraceptive după ureche ajung să aibă efecte adverse grave. Iar motivul pentru care nu merg la doctor e de cele mai multe ori stigma familiilor. Să le explici alor tăi că nu vrei să rămâi gravidă și care sunt, de fapt, beneficiile contracepției fără să te întrebe cu un zâmbet ușor ironic, „Cine te pune?” e ca și când ai încerca să înoți fără brațe. Așa că e de imaginat că ar putea să ți-o taie brusc în primele dăți când vorbești despre asta, mai ales dacă încă locuiești cu ei. 

Cu toate astea, există destule modalități de contracepție disponibile, dar și personal medical la care poți apela pentru informații și investigații. În plus, ține cont de una dintre atribuțiile oricărui cadru medical: confidențialitate. În cazul în care ți-e teamă că medicul de familie le va spune părinților tăi, poți apela la medicul de planificare familială, care face și consiliere. Deși nu sunt foarte vizibili, medicii de planificare familială sunt peste două sute, în toată țara. Cu toate astea, accesul la astfel de servicii este extrem de dificil la sate și în mediile defavorizate.

Eu am aflat mai multe de la Irina Popescu, moașă licențiată și fostă coordonatoare a rețelei de planificare familială din cadrul Ministerului Sănătății. În esență, spune ea, nu există recomandări general valabile cu privire la contracepție: „Depinde foarte mult de femeie. Trebuie să evaluăm starea de sănătate – dacă e fumătoare, dacă a mai avut nașteri, dacă e adolescentă, ori dacă are probleme hormonale sau alăptează. Fiecare categorie are nevoie de un anumit tip de contraceptive. Atunci asta facem. Analizăm fiecare caz și vedem specific pentru acel caz ce e nevoie.”

Ți-am făcut, astfel, o listă cu metodele contraceptive disponibile și câteva sfaturi și explicații din partea Irinei.

Steriletul sau dispozitivul intrauterin e de mărimea unui băț de chibrit, are forma literei „T” și se introduce în cavitatea uterină. Unul dintre avantaje e că poate fi folosit continuu o perioadă lungă de timp, chiar și până la opt ani, în funcție de tipul de sterilet. Alt avantaj ar fi că există și o variantă non-hormonală: steriletul din cupru. 

Irina spune că îl recomandă preponderent femeilor care au născut și au nevoie de contracepție ori celor care au o relație stabilă și nu vor copii. Dispozitivul intrauterin nu previne bolile cu transmitere sexuală. Așa că, dacă nu ai un partener stabil sau nu ai detaliile necesare despre trecutul acestuia, un sterilet nu ar fi cea mai bună opțiune. 

Poți găsi dispozitive intrauterine și la 12-15 lei. „Trebuie să faci niște analize de secreții vaginale înainte și să te duci la un control, unde va fi și montat”, explică Irina. „E o mică barieră asta, că presupune o posibilă durere la montare, noi nu putem să promitem că nu va fi așa. Dar depinde și de femeie. Dacă a născut, se pune mai ușor, că e colul mai deschis sau dacă e după menstruație.”

Altă metodă care are o durată mai mare decât cea a pilulelor standard: contraceptivele injectabile. Durează aproximativ trei luni și, asemenea anticoncepționalelor, conțin, în funcție de tipul lor, progesteron sau o combinație de estrogen cu progesteron. Sunt injecții subdermice, în mână care, însă, sunt mai scumpe și mai greu accesibile. 

Pilulele contraceptive sau anticoncepționalele sunt de două tipuri: combinate și minipilule. Pe scurt, anticoncepționalele combinate conțin doi hormoni, estrogen și progestin, care acționează prin îngroșarea mucoasei cervicale pentru a bloca sperma și a preveni ovulația. Minipilulele conțin doar un hormon, progestin, nu previn întotdeauna ovulația, dar îngroașă mucoasa cervicală și previn astfel sperma din a ajunge la ovul.

Sunt disponibile fără prescripție medicală la orice farmacie, însă asta nu-ți oferă libertatea de a alege orice tip vrei tu. E nevoie de niște teste înainte, ca să știi sigur ce ți se potrivește. Altfel, cauzează probleme hormonale și, implicit, efecte adverse, precum sângerările dintre menstruații, scăderea libidoului sau depresie, explică Irina. 

Astfel că efectele adverse, care tot gravitează în jurul anticoncepționalelor și despre care ai auzit sigur că nu o să scapi, pot fi, de fapt, evitate prin teste și supraveghere medicală. Există riscul să nu ți se potrivească un tip de contraceptive hormonale și atunci se recomandă dispozitivul intrauterin cu cupru. 

Contraceptivele orale combinate se găsesc la prețuri modice, de obicei între 15 și 20 de lei. 

Prezervativul e singura metodă contraceptivă care protejează și împotriva bolilor cu transmitere sexuală. E și cea mai bună și sigură metodă în cazul în care nu ești într-o relație stabilă, nu îți cunoști partenerul suficient de bine ori ai parteneri multipli. 

În același timp, spune Irina, e și singura metodă contraceptivă pe care o poți alege tu, fără să fie nevoie de teste ori de monitorizare specializată. 

O metodă importantă și mult mai puțin populară în România e vasectomia. Ignoranța din jurul ei e destul de mare, după cum ne-a arătat-o de curând Mihail Neamțu în dezbaterea TVR privind dreptul la avort. „În cazul cuplurilor care au mai mulți copii și nu-și mai doresc, recomandăm vasectomii”, explică Irina. „Încercăm foarte clar să legăm contracepția și de bărbat, nu doar de femeie, pentru că nu e doar responsabilitatea acesteia. Trebuie să fie și a bărbatului.”

E o procedură aproape ireversibilă, care nu are nici un fel de efect advers. Durează aproximativ 30 de minute și costă între o mie și 1500 de euro. Există și o procedură prin care poți anula efectele vasectomiei, dar e mult mai complicată și nu are întotdeauna succes. 

Pastila de a doua zi sau „du-te tu, că mi-e rușine de farmacistă” reprezintă contracepția de urgență, la care tot mai mulți tineri apelează. România stă bine la capitolul ăsta, pentru că sunt țări în care nu se eliberează fără prescripție medicală. 

„Chiar dacă ea importă anumite riscuri, sunt mai mici decât beneficiile”, explică Irina. „Faptul că nu cerem prescripție la ele e un acces, e bine că există acolo ca femeia să poată avea soluția asta.”

Există două tipuri de pastilă de a doua zi: în doză unică și dublă. Ambele se iau în maximum 72 de ore de la contactul sexual. Cea în doză unică se ia o singură dată, iar cea în doză dublă se administrează la fel, doar că mai ai de luat o pastilă la 12 ore de la prima administrare. 

„În practică, cazurile cu care am lucrat nu au avut efecte adverse”, spune Irina. Însă, dacă suferi de boli de coagulare e nevoie de o consiliere mai amănunțită și o supraveghere atentă. 

Dincolo de problema sarcinilor nedorite, nu trebuie să uiți nici de infecțiile cu transmitere sexuală. Aproximativ două mii de femei mor anual în România din cauza cancerului de col uterin, provocat în 99 la sută dintre cazuri de infecția cu HPV. Țara noastră e pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de incidența și mortalitate cauzată de acest tip de cancer.

Alături de Ioana Mihăilă, fosta ministră a Sănătății, Irina Popescu a extins programul de vaccinare gratuită anti-HPV la fete. Până în 2021, grupa de vârsta era între 11 și 14 ani. Din 3 septembrie 2021, a fost aprobat ordinul de ministru prin care erau incluse în schema de vaccin fete cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. 

„Din păcate, rata de vaccinare la HPV e foarte mică. Nu o fac nici băieții, care transmit tuturor potențialelor partenere”, spune Irina. 

Vaccinarea anti-HPV este recomandată și la băieți, care pot transmite și care prezintă, la rândul lor, risc de cancer. La aceștia, programul de vaccinare gratuită nu a putut fi extins: „N-am obținut, pur și simplu, acordul Institutului Național de Sănătate Publică.”

Cu toate astea, Irina povestește că a început deja să vaccineze băieți și tineri anti-HPV și crede că sunt tot mai mulți. Problema ar fi lipsa informării și a vizibilității. Majoritatea nu știu că acest vaccin este disponibil și recomandat atât fetelor, cât și băieților. „Dacă ar fi acces la informația asta, nu știu cine ar refuza să-și protejeze partenerele și pe ei înșiși.”

Din aceeași cauză, femeile din România mor pe capete anual, cu toate că poate fi prevenit în proporție de sută la sută, explică Irina.