Minciunile pe care fani ai lui Putin din România ar vrea să le crezi despre războiul din Ucraina

Războiul din Ucraina pornit de Rusia a dus, după cum era de așteptat, și la un război al informațiilor, în care faptele și miturile merg mână-n mână până-n punctul în care devine complicat să discerni care-i una și care-i alta. Sigur, propagandă e de ambele părți – oare „fantoma de la Kiev” chiar există? – și are rolul de a însufleți trupele și populația, dar, dincolo de asta, în ultima vreme circulă în media sau pe rețelele sociale tot felul de fake news care alarmează sau chiar țepuiesc oamenii.

În contextul ăsta, Directoratul Național de Securitate Cibernetică a blocat deja site-uri de propagandă rusă, precum Russia Today sau Sputnik, chiar dacă nu e foarte clar care e legislația în baza căreia cere furnizorilor de internet blocarea lor. Dincolo de asta, anumite televiziuni își fac de cap în continuare în goana după senzațional, influenceri și politicieni bagă dezinformări la greu și nici nu mai vorbesc despre grupurile de Facebook dubioase pe care Zucc n-are niciun interes să le șteargă. 

Pe partea cealaltă, Rusia a început și ea propriul război împotriva fake news – pe 4 martie, Duma de Stat a adoptat un amendament care condamnă „informațiile false” despre armată cu închisoare de până la 15 ani. Ca să nu mai zic că e țara care încă nu vrea să spui că ce face în Ucraina e „război”.

Trăim o perioadă în care fiecare zi aduce noi informații și chiar dacă unele sună extrem de alarmant – cum ar fi cea despre atacul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa – e nevoie să respiri adânc și să nu dai curs tuturor îndemnurilor pe care le auzi zilele astea în stânga și-n dreapta. Pentru că, după cum o să vezi mai jos, multe dintre ele sunt menite doar să crească panica.

În momentul în care a început un conflict armat atât de aproape de granițele noastre probabil te-ai întrebat dacă e cazul să-ți pregătești bocancii și să fugi să-ți aperi țara. Nu e cazul de așa ceva – ce poți să faci, în schimb, e să-i ajuți pe refugiații ucraineni care fug din calea războiului. Cu toate astea, în ultima săptămână a circulat o fotografie cu ceea ce pare un act oficial cu semnătură, ștampile și tot ce trebuie, din care reiese că Primăria Capitalei face o listă cu cetățenii care pot fi înrolați în armată.

„Primăria Capitalei face lista cu oamenii mobilizaţi în caz de război. Sunt vizaţi toţi bărbaţii între 20 şi 35 de ani”, au titrat cei de la Știripesurse, preluați de România TV și alții. Sigur, au dat apoi un update cu precizările Primăriei, dar titlul alarmist începuse deja să circule. Și cei de la MApN au ținut să clarifice situația și au recomandat informarea doar din surse oficiale.

„Ce vreau să le spun oamenilor foarte clar: dacă văd pe cineva cu o valiză în gară nu înseamnă că merge la încorporare. Poate merge să facă turism. Deci, să nu creadă că aceste acte, care unele sunt oficiale, altele am văzut că sunt falsificate, fake news-uri, dar acestea sunt pur și simplu niște coincidențe legate de o activitate de rutină pe care Ministerul Apărării Naționale o are în ceea ce privește legile în legătură cu mobilizarea”, a declarat și Ministrul Apărării Vasile Dîncu.

Acesta a adăugat că: „trebuie să avem tot timpul o evidență, este prin lege, dar aceste lucruri nu se văd atunci când nu este un cadru de interpretare legat de război. Deci, nu avem niciun plan de mobilizare a rezerviștilor, niciun plan de a aduce la unitățile noastre recruți și nici alte lucruri. S-a desființat legea stagiului militar obligatoriu și de când s-a desființat, în 2005, trebuie să ținem evidența rezerviștilor și atunci sunt mai multe acte, este mai multă birocrație”.

Încă dinainte de începerea invaziei, tentativele de dezinformare erau pe poziții. Pe 25 februarie, lucrurile au luat-o într-o direcție cu totul nouă. Directoratul Național de Securitate Cibernetică informa că site-uri găzduite în Rusia au copiat identitatea vizuală și o parte a conținutului unor publicații cunoscute de la noi, precum News.ro și Profit.ro. 

Orlando Nicoară, publisher al celor două, a declarat pentru VICE că a început să observe de o lună reclame care promovau soluții de îmbogățire rapidă în care erau folosite layout-ul News.ro și identitatea vizuală a băncii ING. Au contactat Facebook pentru a bloca reclamele, dar acestea apăreau din nou, folosindu-se de imaginea altei bănci sau a vloggerului Mircea Bravo. Odată cu anunțul DNSC au aflat oficial că sunt clonați din Rusia.

„Genul ăsta de înșelătorie se practică doar pe rețele sociale unde utilizatorul nu e atent și ajunge pe un site care i se pare familiar, fără să se uite la adresa site-ului unde a ajuns, de fapt, și astfel poate să fie păcălit”, a explicat Nicoară.

Există fake news benign, cum a fost clipul dintr-un joc video prezentat de Mihai Gâdea și gașca de la Antena 3 ca și cum ar fi un atac aviatic, și minciuni cu adevărat jegoase. Și aici intră în scenă România TV. În ultimele zile, românii s-au înghesuit la farmacii să cumpere pastile cu iodură de potasiu, pe care să le ia preventiv în cazul unui război nuclear, deși medicii atenționează că acesta e un fenomen periculos. S-a ajuns până-n punctul în care unele farmacii să restricționeze comercializarea lor, iar la asta au contribuit din plin titlurile panicarde pe care televiziunea le-a difuzat în aceste zile pe burtiere.

„Primele semne că Putin pregăteşte un atac nuclear; oraşul subteran în care se află familia lui” sau „Toate pastilele cu iod, păstrate pentru un atac nuclear” sau „Anunţ despre atacul nuclear al lui Putin” sau „Mobilizarea armatei române, ce se pregăteşte” au fost câteva dintre titlurile vehiculate de România TV, după cum a arătat Pagina de Media. Postul de televiziune a fost și amendat de CNA după ce a prezentat-o pe jurnalista Emilia Șercan ca fiind spion rus.

O mențiune specială merge la idioții afiliați Sputnik care au spus că fotografia tulburătoare cu o ucraineancă rănită în urma unui atac cu rachetă în zona Harkiv e de fapt din 2018 și n-are legătură cu războiul. Cei de la Libertatea au căutat-o pe femeie, pe numele ei Olena Kurilo, și au stat de vorbă cu ea. „Vreau să vă spun că este adevărat. Vă rog, uitați-vă, este o rană reală. Vreau să vedeți asta ca nimeni să nu aibă îndoieli. Iată bucățile de sticlă care au rămas în mine când s-a produs explozia”, a spus aceasta reporterilor. Da, la asta s-a ajuns.

Dana Budeanu, comentatoarea de modă pe care o recomandă plagiatul unei cărți despre stil și că țipă la bărbați că-s fătălăi, a găsit oportun de multă vreme să-și dea cu părerea despre politică pentru a-și susține prietenii. După ce s-a ocupat cu tot felul de fake news în pandemie, nu putea să rateze și subiectul războiului, pe care-l abordează pe aplicația ei. Dă-n Statele unite ale Americii, dă-n președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și, că tot e acolo, îl laudă pe Mircea Vulcănescu – ba chiar îl numește „sfânt”, în timp ce el a fost membru în guvernul lui Ion Antonescu în perioada în care au trecut planurile de exterminare a etnicilor evrei. Ai aici o selecție cu ce mai bagă din manualul de manipulare. 

Fostul europarlamentar Traian Ungureanu scrie pentru Gazeta Sporturilor un editorial în care spune că „noul Green Pass e un Green Passenko și se eliberează numai celor ce înfierează Rusia și pe Putin. Delictul de omisiune de denunț a fost înșfăcat din gura Anei Pauker și instalat pe soclu.”

Adrian Severin, condamnat în trecut pentru trafic de influență și luare de mită, ține să opineze pe unde apucă, din calitatea sa de fost ministru de externe, despre „schimbarea ordinii mondiale”. O face mai mereu la Gold FM împreună cu Cozmin Gușă. 

Între timp, politicieni precum Ninel Peia sau Diana Iovanovici-Șoșoacă spuneau la începutul invaziei că nu e niciun război, pentru că pe camerele video care transmit live din Kiev nu se vede nimic care să indice un război. De-aia nu era nimeni pe străzi, pentru că lucrurile erau foarte chill. Mă rog, astea sunt doar câteva exemple.

Nu putea lipsi nici delirul patriotard clasic marca Iulian Capsali, bazat pe fake news și interpretări după cum are el chef. Întâi, spune că președintele Zelenski a acuzat România că a ocupat Bucovina de Nord în discursul pe care l-a avut pe 22 ianuarie, cu ocazia Zilei Unității și Libertății Ucrainei. Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei în România, a afirmat clar că n-a fost vorba de nicio astfel de declarație, dar probabil că informația asta nu se găsește pe site-urile pe care le urmărește Capsali.

Apoi, bagă aceeași mizerie propagată de Putin cum că Ucraina nu există ca stat – iarăși, poate să se informeze că și-a căpătat independența după destrămarea URSS din 1991. După care termină în forță cu ostilitatea acestui „stat agresiv până la extremism”. De fapt, se referă la URSS, poate-ar fi cazul să-i spună cineva și lui asta.

În orice caz, nu văd cu ochi buni pe nimeni care să se bage la un drinking game unde trebuie să bei un shot de fiecare dată când Iulian Capsali folosește într-un status cuvântul „globalist”.

Îți dai seama că urmează niște adevăruri dure în momentul în care textul de promovare al unei noi emisiuni Gold FM marca Cozmin Gușă începe așa: „Dialogurile se vor purta în limitele impuse de către CNA, dar și a presupuselor îngrădiri ale gândirii ce vor fi implementate prin viitoarele decizii ale ANCOM-ului, Guvernului, Parlamentului și altor organisme statale ce vor dicta asupra conținutului dezbaterilor TV-Radio”.

În traducere liberă, vom abera mult și bine, dar o să fim totuși atenți să nu dăm pe goarnă mizeriile alea pe care le credem cu adevărat. Am mai zis și că emisiunea lui se numește „Ce-i în gușă și-n căpușă” și că a avut-o invitat pe Adriana Bahmuțeanu, cu care a vorbit despre despre „noua ordine mondială”?

„Rusia încearcă să descurajeze empatia cu poporul ucrainean sau părerile negative ale populaţiei, atât interne, dar şi a altor state, în legătură cu agresiunea Rusiei, şi am văzut în acest sens tot felul de narative, inclusiv în spaţiul informaţional românesc, care încearcă să pună într-o lumină proastă Ucraina şi să aducă argumente de ce nu ar trebui să îi sprijinim, exploatând şi profitând de sensibilităţi culturale şi istorice”, a explicat pentru Adevărul analistul politic Radu Magdin. „Rolul războiul informaţional este unul important, pentru că, pe langa situaţia din teren a conflictului armat, operaţiile informaţionale pot să schimbe păreri, opinii, să justifice conflictul, să afecteze moralul soldaţilor, susţinerea cetăţenilor, precum şi părerea şi deciziile altor actori internaţionali.”

Așa că mare grijă unde-ți arunci ochii. Faptele, dincolo de tot ce se vehiculează, sunt următoarele: Rusia a invadat Ucraina, a încasat niște lovituri destul de puternice din partea armatei ucrainene, a trecut la bombardat zone civile, Uniunea Europeană și țări din afara Uniunii au aplicat sancțiuni economice mai dure ca niciodată, Putin a amenințat cu un război nucleare, România e una dintre țările în care mii de ucraineni își caută siguranța și scăparea din fața trupelor ruse, iar președintele Belarus a arătat o hartă a planului de invazie. Până când acest război va fi oprit, mai poți fi sigur de-o certitudine: planul Rusiei deja a dus la moartea a mii de oameni, de la soldați de ambele părți până la civili.