10 întrebări pe care ai vrut mereu să i le pui unui bucătar

Peter* este un bucătar care lucrează într-un restaurant popular de lux, cu specific italienesc, care a cerut să rămână anonim ca să poată povesti fără perdea despre cantitatea de droguri pe care o consumă în restaurant, să dezvăluie ce a văzut atunci când lucra pe vasele de croazieră, când servea preparate tip bufet suedez și ascundea murdăria de inspectorii sanitari.

Am stat de vorbă cu Peter în Zurich ca să aflu dacă a scuipat vreodată în mâncarea unui client, ce părere are despre criticii culinari și despre bucătarii celebrităților și dacă chiar sunt nervoși tot timpul.

Videos by VICE

VICE: Cum îi păcălești pe inspectorii sanitari?
Peter: Este aproape imposibil să-i păcălești în Elveția; nu se lasă distrași așa ușor. Odată, am încercat să-i ofer unuia o cafea și el mi-a tras o privire de tipul știu ce încerci să faci. Totuși, situația este destul de diferită pe vasele de croazieră. Atunci când apare un inspector, toată lumea, cu excepția bucătarului-șef, dispare. Așa că dacă inspecția începe pe punte, toți angajații dau fuga la etaj și încep să ascundă vasele murdare și să spele totul cu un jet cu presiune.

Te speli pe mâini de fiecare dată după ce mergi la toaletă?
Da, și așa fac și colegii mei. Pun un mare accent pe asta pentru că și eu am avut de suferit din cauza unei toxiinfecții alimentare. Totuși, s-a întâmplat la un festival, nu în restaurantul meu. A fost îngrozitor și dureros – nu doresc nimănui să i se întâmple asta. D-asta sunt așa de riguros în privința igienei acum.

Țipi la fel de mult în viața ta personală ca în bucătărie?
Nu, și vremurile s-au schimbat. Atunci când am început să gătesc aici, exista o ierarhie strictă, cumva ca în armată. Dar acum țipăm doar dacă cineva chiar face un pocinog. Încercăm să nu facem mediul de lucru și mai stresant decât este deja.

Consumi droguri la muncă?
Da. În industria asta, aproape toată lumea consumă droguri. Cred că ajută la stimularea creativității și a mușchilor atunci când stai în picioare în bucătărie timp de 15 ore. În mod normal, consumăm iarbă, ecstasy, MDMA și, ocazional, cocaină. Dar o facem de obicei în weekenduri și nu neapărat la muncă. A fost o vreme când luam câțiva LDS, dar asta n-a reglat nivelul de stres din bucătărie. Ne-am oprit după o lună pentru că nu mai puteam să dormim.

Cum pedepsești un client care comandă trei feluri de mâncare cu 15 minute înainte de închidere?
Îi transmit clar faptul că nu-s prea încântat de toată treaba asta. În primul rând, mă duc la bar și-mi comand o bere ca să fie complet conștient de faptul că aproape mi-am terminat tura și că n-o să mă stresez din cauza mâncării lui.

Nu mă sfiesc să le-o retez clienților când mă enervează. Ieri, o femeie a cerut o porție de paste de trei ori mai mare și o mulțime de legume în plus. I-am spus că dacă chiar îi este așa de foame, ar trebui să mai comande o porție. Oricum, porțiile noastre sunt mereu mari, consider că așa este corect atunci când cineva plătește mult.

Cât de des gătești cu produse preambalate?
Am folosit o mulțime de produse preambalate în trecut ca să-mi ușurez treaba sau dacă asta își dorea angajatorul. În hotelurile mari am folosit o cantitate incredibilă de piure instant pentru că trebuia să prepar atât de repede felurile de mâncare. Adaugi puțin lapte praf, amesteci un pic și gata. O făceam atât de des, încât ajunsesem la stadiul în care începusem să-mi pierd pasiunea pentru gătit. Totuși, nu mă mai simt așa. Acum gătesc cu pasiune.

Îi urăști pe criticii culinari?
Ca să fiu sincer, chiar nu-mi pasă ce cred ei și nu le aplic niciun fel de tratament special. Criticii habar n-au ce e important într-un restaurant sau în fiecare preparat. Acum există așa de mulți experți autoproclamați, încât îți este greu să știi cine se pricepe cu adevărat. Doar 2% sunt cunoscători, restul o fac pentru că n-au reușit să se angajeze într-un restaurant. Și apoi mai sunt criticii de pe TripAdvisor. Eu lucrez într-un restaurant renumit care este deschis zilnic și avem mereu toate mesele rezervate. În ciuda acestui lucru, avem unul dintre cele mai mici scoruri în Zurich. În opinia mea, este o mare greșeală să le oferi atât de multă putere unor oameni care nu știu nimic despre industria asta.

Dintre felurile de mâncare pe care le gătești, ce n-ai mânca niciodată?
În restaurantul în care lucrez acum, am alcătuit meniul alături de un coleg, așa că evident că aș mânca orice. Dar atunci când găteam pe vase de croazieră, pregăteam feluri de mâncare care nu erau grozave.

Cum te răzbuni pe clienții enervanți?
În mod normal, nu le fac nimic. De exemplu, n-aș scuipa niciodată în mâncarea cuiva. Dar câteodată oamenilor trebuie să li se spună că au comportament inacceptabil. Am avut odată un grup mare de britanici veniți la cină. Eram din ce în ce mai enervat din cauza comportamentului lor, pe măsură ce ei deveneau din ce în ce mai nervoși. La un moment dat, au început să se poarte urât cu chelnerul, care se întâmplă să fie cea mai drăguță persoană pe care am întâlnit-o vreodată. Așa că a trebuit să merg la ei și să le spun să tacă sau să plece. Aia a fost.

Ești gelos pe bucătarii celebrităților?
De fapt, am fost o dată la o emisiune de gătit, una elvețiano-italiană. A trebuit să gătesc un fel de mâncare folosind paste fără gluten. Din păcate, am avut ideea genială de a merge cu o noapte înainte de filmări la o petrecere. Când am ajuns la 11 dimineața, producătorul s-a uitat la mine foarte îngrijorat. Au fost nevoiți să-mi ascundă cearcănele cu machiaj. Totuși, prietenilor mei le-a plăcut foarte mult episodul – habar n-aveau că eram mahmur.

Articolul a apărut inițial pe VICE DE.

https://www.facebook.com/viceromania/