În fiecare an, Edge, considerat cel mai deştept site din lume, condus de impresarul John Brockman, îi pune cei mai importanţi oameni de ştiinţă, tehnicieni, scriitori şi academicieni să îşi dea cu părerea despre o singură întrebare. Anul acesta întrebarea a fost „Ce ar trebui să ne îngrijoreze?” şi ideea a fost să se găsească probleme din ştiinţă, tehnologie şi cultură care nu erau cunoscute încă la scară largă.
Printre cei care au răspuns anul ăsta se numără foşti preşedinţi ai Royal Society, câştigători ai premiului Nobel, autori faimoşi ai literaturii SF, Nassim Nicholas Taleb, Brian Eno şi câţiva teoreticieni fizicieni, psihologi şi biologi. Şi lista e lungă. Cam cât o carte de lungă.
Videos by VICE
Sunt 150 de lucruri diferite care îngrijorează cei mai deştepţi 151 de oameni ai planetei. Nu trebuie să le citiţi, pentru că le-am citit eu pe toate: uitaţi varianta BuzzFeed, fără titlu, detalii despre bani sau frică. Evident, citeşte variantele complete, dacă vreuna din cele de mai jos te agită şi pe tine.
Ce îi ţine pe cei mai deştepţi oameni din lume treji noaptea?
1. Răspândirea strategiilor de diminuare a populaţiei din China. – Geoffrey Miller, psiholog evoluţionist.
2. Evenimentele de tip Lebădă Neagră şi faptul că avem încredere în continuare în modele care au fost dovedite frauduloase. – Nassem Nicholas Taleb
3. Faptul că nu vom fi în stare să învingem viruşii, dacă învăţăm să îi împingem dincolo de pragul erorii catastrofale. – William McEwan, cercetător în biologie moleculară
4. Faptul că pseudoştiinţa va câştiga teren. – Helena Cronin, autor, filozof
5. Că era tehnologiei avansate ne va copleşi cu noi griji. – Dan Sperber, om de ştiinţă sociolog şi cognitiv
6. Evenimente apocaliptice veritabile. Numărul tot mai mare de evenimente puţin probabile care ar putea duce la devastarea totală a societăţii umane. – Martin Rees, fost preşedinte al Royal Society
7. Declinul numărului de articole ştiinţifice din ziare. – Barbara Strauch, redactor în domeniul ştiinţei la New York Times
8. Stelele explozive, distrugerea Soarelui şi problemele de orgoliu uman care nu ne lasă să le rezolvăm. – John Tooby, fondatorul domeniului psihologiei evoluţioniste.
9. Faptul că internetul distruge scrisul. – David Gelernter, expert în calculatoare la Yale
10. Că oamenii deştepţi, cum ar fi cei care scriu la Edge, nu se implică în politică. – Brian Eno, muzician
11. Că va mai fi încă o criză financiară gravă. – Seth Loyd, profesor în Energie Cuantică Mecanică la Institutul de Tehnologie din Massachusetts
12. Faptul că motoarele de căutare vor deveni arbitri ai adevărului. – W. Daniel Hills, fizician
13. Lipsa partenerilor pe care ni-i dorim este ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze pentru că „este cauzată de trădarea şi brutalitatea oamenilor.” – David M. Buss, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto
14. „Sunt îngrijorat de ideea că tehnologia noastră contribuie la terminarea păcii lungi de după războiul împotriva fascismului.” – David Bodanis, scriitor futurist
Citește și Cele mai dubioase experimente prin care animalele au devenit arme de război
15. Faptul că vom menţine tabuuri faţă de înjurături. – Benhamin Bergen, profesor universitar la Facultatea de Stiinţă Cognitivă, UCS
16. Privarea de acces la date. – David Rowan, editor, Wired UK
17. Faptul că tehnologia digitală ne epuizează răbdarea şi ne schimbă percepţia despre timp. – Nicholas G. Carr, autor
18. Depopularea planetei. – Kevin Kelly, editor-colaborator, Wired UK
19. Finanţarea experimentelor mari se va opri şi astfel ele nu vor avea loc. – Lisa Randall, fizician la Harvard
20. „Mă îngrijorez pentru că, pe masură ce puterea de rezolvare a problemelor a tehnologiei creşte, abilitatea noastră de a face diferenţa între probleme importante şi probleme triviale sau chiar neexistente scade. – Evgeny Morozov, editor-colaborator, Foreign Policy
21. Mai nimic. Merg pe motocicletă fără cască. – J. Craig Venter, om de ştiinţă în genetică
22. Catharsisul este o bucurie transcendentă care… poţi să repeţi întrebarea? – Andrian Kreye, editor la un cotidian din Germania
23. „Am renunţat să mai pun întrebări. Doar plutesc pe un tsunami al acceptării faţă de orice îmi aruncă viaţa… şi pe o prostie minunată. ” (răspuns complet) – Terry Gilliam
24. „Ar trebui să fim îngrijoraţi de noua eră a Antroposcenei, nu numai ca fenomen geologic dar şi ca domeniu cultural” – Jennifer Jacquet, profesor asistent de studii de mediu la New York University
25. Extincţia culturii şi faptul că munca unui autor obscur din Caraibe s-ar putea să nu primească destulă atenţie. – Hans Ulrich Obrist, custode, Serptine Gallery
26. Pericolul admirării neintenţionate a osului zigomatic. – Robert Sopolsky, neurolog
27. Că nu vom mai muri. – Kate Jeffery, profesoară de ştiinţă neurologică comportamentală
28. Că există o infinitate de universuri, dar suntem capabili să-l studiem doar pe cel în care trăim. – Lawrence M. Krauss, fizician/cosmolog
29. Ascensiunea mişcării anti-intelectualism şi sfârşitul progresului. „Avem acum, pentru prima dată, o singură civilizaţie globală. Dacă eşuăm, eşuăm împreună. – Tim O’Reilly, CEO şi fondator la O’Reilly Media.
30. Ar trebui să ne îngrijoreze câteva state „moderne” care practic sunt modelate de infracţionalitate; state în care proiectele de legi sunt promulgate de infractori şi, mai rău, sunt legitimate de o democraţie formală şi „legală”. – Eduardo Salcedo-albaran, filozof columbian
31.„Ar trebui să fim îngrijoraţi că o parte atât de mare din ştiinţă şi tehnologie încă foloseşte doar cinci modele de probabilitate, chiar dacă există mai multe modele de probabilitate decât numere reale.” – Bart Kosko, expert în ştiinţa informaţiei
32.„Este posibil ca noi să fim nişte pete de conştiinţă rare, efemere într-un deşert cosmic nepăsător, singurii martori ai minunăţiei sale. Este de asemenea posibil să trăim într-o mare universală a conştienţei înconjuraţi de euforie şi de conflicte pe care le putem influenţa. Cum suntem fiinţe sensibile, ambele variante ar trebui să ne îngrijoreze” – Timo Hannay, editor
33. Bărbaţii. – Helen Fisher, antropolog
34. Asemănarea limbajului ştiinţific cu cel din social media. – Michael. I. Norton, profesor la Harvard Business School
35. Aroganţa de nedescris a umanităţii. – Jessica L. Tracy, profesor de psihologie
36. Că tehnologia ar putea pune în pericol democraţia. – Haim Harari, fizician
37. Nu vă faceţi griji, nu or să ne conducă roboţii. – Bruce Sterling, autor de SF
38. Distrugerea reciprocă. – Vernor Vinge, matematician, expert în ştiinţa calculatoarelor, autor
39 „Devierea efortului intelectual de la inovaţie la exploatare, distragerea atenţiei printr-un război neîncetat, fundamentalismul în ascensiune” ar putea declanşa o eră întunecată. – Frank Wilczek, fizician la MIT.
40. Avem nevoie de instituţii şi de norme culturale care să ne facă persoane mai bune decât avem tendinţa să fim. Mi se pare că cea mai mare provocare, în prezent, este să construim aceste instituţii şi norme. – Sam Harris, neurolog
41. „Mă îngrijorează faptul că de fapt nu înţelegem fenomenul cuantic” – Lee Smolin, fizician
42. Americanii îşi impun punctul lor de vedere despre o minte normală în întreaga lume. – P. Murali Doraiswamy, profesor în psihologie
43. Viitorul publicaţiilor ştiinţifice. – Marco Iacoboni, neurolog
44. Că noua sferă publică digitală nu e de fapt chiar atât de publică. – Andrew Lih, profesor de jurnalism
45.„Cred că nu ar trebui să fim „îngrijoraţi” de o singură problemă selectată, ci de toate problemele posibile“. – Richard Foreman, dramaturg şi regizor
46. Stresul. – Arianna Huffington, jurnalistă
47. „Ar trebui să ne îngrijorăm că ştiinţa încă nu ne-a adus mai aproape de înţelegerea cancerului” – Xeni Jardin, Boing Boing
48. Că vom pierde literalmente legătura cu lumea fizică. – Christinne Finn, arheolog
49. „Cu toţii ar trebui să fim îngrijoraţi de prăpastia psihologică adâncă care separă umanitatea de natură” – Scott Sampson, palentolog specialist în dinozauri
50. Că devenim prea conectaţi. – Gino Segre, profesor de fizică şi astronomie
51. Că o să ne îngrijorăm prea mult. – Joseph LeDoux, expert în neurologie
52. „Ce mă îngrijorează pe mine e că suntem din ce în ce mai prinşi în sisteme incompetente, sisteme care arată un comportament patologic, dar care nu se pot repara.” – John Naughton, editor la Edge
53. Prea multă dependeţă. – Steven Sogratz, profesor de matematică aplicată, Cornell
54. Faptul că internetul va avantaja structurile de puteri deja existente şi nu societatea în general. – Bruce Scheiner, tehnolog în securitate
55. Că tema de anul acesta din Edge a fost prost aleasă. – Kai Krause, pionier în software
56. Că vom vedea sfârşitul ştiinţei fundamentale. – Mario Livio, astrofizician
57. Paradoxul progresului material. – Rolf Dobelli, jurnalist şi autor
58. Că vom ajunge ca şoarecii prinşi într-o capcană numită Pământ. – Gregory Benford, profesor de fizică şi astronomie
59. Că omenirea nu o să mai practice observaţia în profunzime. – Ursula Martin, specialist în ştiinţa calculatoarelor
60. „Ce mă îngrijorează este îmbătrânirea populaţiei lumii, chiar dacă este inegal răspândită pe glob” – David Berreby, jurnalist şi autor
61. „Ar trebui să ne facem griji din cauza creşterii culturii de masă şi cum ar putea direct sau indirect să ne influenţeze pe toţi.” – Bruce Parker, profesor
62. Lupta ce va urma între ingineri şi druizi. – Paul Saffo, expert în tehnologie futuristă
63. „Pentru că sunt o persoană care crede ferm în moartea sistemului nostru solar şi în haosul universului, cred că răspunsul la întrebarea de ce ar trebui să fim îngrijoraţi e irelevant în final.” – Bruce Hood, psiholog
64. Lipsa resurselor de apă. – Giulio Boccaletti, fizician
65. Că „suntem pierduţi fără speranţă în Epoca Modernă. Mulţi dintre noi par că simt ceva, poate o deşertăciune în zadar a Epocii noastre Moderne. – Stuart A. Kauffman, profesor în ştiinţa biologiei, fizică şi anatomie
66. „Mă îngrijorează şansa pierdută de a le nega adolescenţilor accesul la educaţie.” – Sarah-Jayne Blakemore
67. Realitatea augmentată. – William Poundstone, jurnalist
68. Datele multe şi new media înseamnă sfârşitul faptelor. – Victoria Stodden, savant în informatică
69. Că petrecem prea mult timp pe Social Media. – Marcel Kinsbourne
70. Că idiocraţia e iminentă. – Douglas T. Kenrick, profesor de psihologie
71. Că gaura dintre ştiri şi înţelegerea lor se face tot mai mare. – Gavin Schimdt, climatolog NASA
72. „Mă îngrijorează că încă nu am avut o conversaţie despre ceea ce se pare că devine o situaţie de normalitate nouă, prezenţa ecranelor în locurile de joacă şi la gradiniţe” – Sherry Turkle, psiholog, MIT
73. „Că ne vom pierde în mod iraţional răbdarea cu ştiinţa” – Stuart Firestein, un profesor care munceşte cât de mult poate, fir-ar să fie!
74. Că ne vom face speranţe pentru călătoritul interstelar în spaţiu şi lucrul acesta n-o să se întâmple. – Ed Regis, scriitor ştiinţific
75. Cooperarea globală eşuează şi nu ştim de ce. – Daniel Haun
76. Că ne îngrijorăm prea mult. – Joel Gold, psiholog
77. „Mă îngrijoează din ce în ce mai mult ce se va întâmpla cu generaţiile de copii care nu se bucură de darul unic al omului de a avea o copilărie lungă, stabilă şi protejată.” – Alison Gopnik
78. Că biologia sintetică va scăpa de sub control. – Seirian Summer, lector în biologie comportamentală
79. Moartea matematicii. – Keith Devlin, matematician
80. Că vom acorda prea multe abilităţi maşinăriilor. – Susan Blackmore, psiholog
81. „Ar trebui să fim îngrijoraţi de silo-urile online. Ne fac proşti şi ostili unii cu alţii.” – Larry Sanger, co-fondator Wikipedia
82. Că ne îngrijorăm prea mult. – Gary Klein, om de ştiinţă la MacroCognition
83. Că specia umană va pierde ambiţia de a supravieţui. – Dave Winer, pionier în blogging şi RSS software
84. Surplusul de testosteron cauzat de o diferenţă între sexe în China. – Robert Kurzban, psiholog
85. „O îngrijorare care nu este pe agenda ştiinţifică sau culturală dreptul de intimitate în ceea ce priveşte datele neurale.” – Melanie Swan, futuristă
86. Armageddon. – Timothy Taylor, arheolog
87. Nu e nimic de care să ne îngrijorăm, chiar dacă Marele Accelerator de particule n-a adus nicio descoperire nouă. – Amanda Gefter, editor
88. „Ce mă îngrijorează cel mai mult e că scade din ce în ce mai mult diferenţa dintre abordările mentale, intelectuale şi umane în a vedea lumea.” – Anton Zeilinger, fizician
89. Că ne îngrijorăm prea mult. – Donald D. Hoffman, om de ştiinţă cognitivă
90. „Gaura tot mai mare dintre elita ştiinţifică şi majoritatea celor reduşi mintal.” – Leo M. Chalupa, oftalmolog şi neurobiolog
91. „Mă îngrijorează ideea unei amnezii colective” – Nogra Arikha, istoric
92. Că ne îngrijorăm prea mult. – Brian Knutson, profesor universitar de psihologie
93. Că nu înţelegem dinamismul culturii noastre globale în dezvoltare. – Kirsten Bombiles, profesor universitar de biologie organică şi evoluţionistă
94. „Ar trebui să ne îngrijoreze pierderea dorinţei sexuale ca principiu pentru reproducerea speciei noastre.” – Tor Norretranders, scriitor ştiinţific
95. Că ne îngrijorează prea mult violenţa fictivă. – Jonathan Gottschall, profesor de engleză
96. „Ar trebui să ne îngrijorăm de consecinţele cunoaşterii noastre crescânde a cauzelor bolilor şi consecinţele pentru libertatea oamenilor” – Esther Dyson, analist în tehnologie
97. Moartea naturală. – Antony Garrett Lisi, fizician teoretician
98. „Ce mă îngrijorează pe mine este că dezbaterea despre diferenţele dintre sexe încă polarizează natura versus educaţia, câţiva din ştiinţele sociale şi umaniste doresc să spună că biologia nu are niciun rol. Se pare că nu cunosc dovezile ştiinţifice care dovedesc contrariul.” – Simon Baron-Cohen, psiholog
99. Moartea savantului. – Daniel L. Everett, cercetător lingvistic
100. Inevitabila intruziune a forţelor sociopolitice în ştiinţă. – Nicholas A. Christakis, fizician
101. „Îmi fac griji de cine are ocazia să participe în acest joc al ştiinţei şi cine e lăsat pe dinafară” – Stephon H. Alexander, fizician
102. „Faptul că atât de mulţi oameni aleg să trăiască în moduri care reduc comunitatea de destine la puţini alţii şi că îi definesc pe restul ca fiind o ameninţare la stilul lor de viaţă şi la valorile lor este foarte îngrijorător pentru că această formă contemporană de tribalism şi ideologiile care o susţin le permit să nege interdependenţe complexe mutuale, locale, naţionale şi internaţionale şi să ignore propriul lor rol în creare unor ameninţări pe termen lung la bunăstarea lor şi a celorlalţi” – Margaret Levi, politician, om de ştiinţă
103,104. Că nu vom fi în stare să creăm sinergii eficiente. – Stephen M. Kosslyn, Robin S. Rosenberg, psihologi, fani ai sinergiilor
105. Nu-mi fac griji că inteligenţa artificială ar putea conduce lumea. – Andy Clark, filozof şi om de ştiinţă cognitivă
106. Geografia de după umanitate, atunci când roboţii ne-ar lua toate slujbele. – David Darlymple, cercetător la MIT
107. Că extratereştrii reprezintă un pericol pentru rasa umană. – Seth Shostak, astronom SETI
108. Că rolulmicro-organismelor în cancer este ignorat de strategiile actuale folosite de comunitatea medicală. – Azra Raza, doctor în medicină
109. Că credinţele morale şi sociale ale umanităţii vor reprima procesul tehnologic. – David Pizarro, psiholog
110. „Iluzia cunoaşterii şi a înţelegerii ce poate rezulta din a avea acces fără efort la informaţii” – Tania Lambrozo, profesor asistent de psihologie
111. Sfârşitul inoculării faţă de greutăţi. – Adam Alter, psiholog
112. Numărul din ce în ce mai mare de droguri ilegale. – Thomas Metzinger, filozof
113. Superstiţiile. – Matt Ridley, scriitor ştiinţific
114. Că instituţii înrădăcinate istoric vor opri progresul tehnologic. – Paul Kedrosky, editor
115. „Că peste o generaţie sau două copiii vor deveni adulţi şi nu vor ştii să facă diferenţa dintre realitate şi imaginaţie” – Mihaly Csikszentmihalyi, psiholog
116. Că ne îngrijorăm prea mult. – Virginia Heffernan, corespondent Yahoo News
117. „Ar trebui să fim îngrijoraţi de cum abordăm înţelept evoluţii ale vieţii pe măsură ce dezvoltăm printarea ţesutului omenesc ieftin, a creşte creier sintetic, a avea roboţi care să aibă grijă de părinţii noştri bătrâni şi a lăsa internetul să ne educe copii.” – Luca De Biase, jurnalist
118. Că genetica va eşua când va veni vorba de boli mintale. – Terrence J. Sejnowski, om de ştiinţă neurolog, expert în calculatoare
119. „Ce mă ţine treaz noaptea este că avem de-a face cu o criză la nivelul fundamental al fizicii. Singura cale de scăpare pare să fie o revizuire profundă a principiilor fundamentale.” – Steve Giddings, fizician teoretician
Citește și Ce gust avea carnea de dinozaur?
120. „Cel mai îngrijorător aspect al societăţii noastre este indicele scăzut de suspiciune pe care îl avem în ce priveşte comportamentul oamenilor normali.” – Karl Sabbagh, scriitor, producător TV
121. „Foarte mulţi oameni se tem că nu este destulă democraţie în lume. Eu mă îngrijorez că s-ar putea să nu trecem niciodată de democraţie” – Dylan Evans, CEO la Projection Point
122. „Nu creşterea populaţiei, ci creşterea prosperităţii. Perspectiva că toată lumea ar consuma resursele ca americanii sau occidentalii.” – Laurent C. Smith, profesor de geografie
123. Că vom începe să tratăm tehonologia ca pe magie. – Neil Gershenfeld, fizician la MIT
124. Creşterea instabilităţii în genetică. – Eric J. Topol, doctor în medicină, profesor de genetică
125. Că autorităţiile şi companiile vor putea în curând să citească gândurile oamenilor. – Stanislas Dehaene
126. Că creşterea economică se va opri. – Satyajit Das, expert financiar
127. „Cred că imaginaţia liberă este supraapreciată şi acest lucru are riscurile sale.” – Carlo Rovelli, fizician teoretician
128. Că ne îngrijorăm prea mult. – James J. O’Donnel, savant clasic
129. Că ne îngrijorăm prea mult. – Robert Provine, om de ştiinţă neurolog
130. Că nu vom avea destui roboţi pentru a face lucrurile de care vom avea nevoie în următoarele decenii. – Rodney A. Brooks, expert în roboţi
131. Că nu vom avea un plan B atunci când, inevitabil, internetul va cădea. – George Dyson, istoric, om de ştiinţă
132. „Singularitatea”. Că „ne complacem în situaţia în care viaţa noastră, aşa cum o ştim, se transformă. Ar trebui să fim îngrijoraţi de faptul că nu suntem îngrijoraţi.” – Max Tegmark, fizician MIT
133. „Sunt lucruri ştiute şi cunoscute şi lucruri ştiute dar necunoscute. Ce ar trebui să ne îngrijoreze sunt lucrurile neştiute şi necunoscute.” – Gary Marcus, om de ştiinţă cognitiv
134. Că creierul nostru nu este în stare să fie conştient de problemele noastre cele mai serioase. – Daniel Goleman, psiholog
135. „Ar trebui să ne îngrijorăm că oamenii de ştiinţă s-au oprit din determinarea a ce este corect şi ce este greşit şi ce valori duc la dezvoltarea umană exact când uneltele necesare acestei cercetări au apărut online” – Michael Shermer, editor, revista Skeptic
Citește și Oamenii de știință aduc la viață un virus zombie vechi de zeci de mii de ani
136. Pierderea cunoaşterii şi cunoştinţei noastre colective. – Douglass Rushkoff, analist media
137. Declinul omului de ştiinţă erou. – Roger Highfield, direct la Muzeul de Ştiinţă
138. Că nu suntem capabili să identificăm „viaţa bună” – David Christian, istoric
139. Tatuajul electric pe Facebook şi mai departe. – Juan Enriquez
140. Corupţia politică, adică lupul care păzeşte oile în industrii precum cele ale petrolului şi extracţiei de cărbune. – Charles Seife, profesor de jurnalism
141. „Incapacitatea periculoasă a societăţii de a analiza incertitudinile” – Aubrey de Grey, gerontolog
142. Cunoştinţele evoluează prea repede. – Nicholas Humphrey, profesor la Şcoala de Economie din Londra
143.„Scenariul de coşmar” pentru fizica fundamentală. – Peter Woit, fizician matematician
144. Omogenizarea experienţei umane. – Scott Atran, antropolog
145. Că nu vom fi capabili să înţelegem totul. – Clifford Pickover, autor de matematică
146. Că ne îngrijorăm prea mult şi „ne împachetăm grijile” într-un mod dăunător. – Mary Catherine Bateson, profesoară emerită
147. Că, din cauza schimbării climei, a numărului mic de resurse, dronelor, sau alte motive neanticipate va începe un război major. – Steven Pinker, psiholog
148. Stupiditatea. – Roger Schank, psiholog
149. Am încetat să îmi mai fac griji din cauza problemei liberului arbitru, pentru că nu va fi rezolvată niciodată. – Howard Gardner, profesor de cunoaştere şi educaţie la Hobbs
150. Că ştiinţa este în pericol să devină duşmanul omenirii. – Colin Tudge, biolog, editor la New Scientist
151. Că nu vom fi capabili să trăim fără internet. – Daniel C. Dennet, filozof
Traducere: Vlad Dumitrescu
Citește mai multe despre inteligență:
Sapiosexualii sunt atât de inteligenți că nu știu ce vor să fută
