La ce să fii atent când trăiești în București ca să vezi cum îți distruge sănătatea

Locuiesc de câțiva ani într-un du-te-vino constant între București și alte orașe, dar abia în primăvara lui 2022 sinusurile mele au suferit din cauza aerului din oraș. Am ajuns și eu să mă lovesc de alergii.

Simptomele le știi – nas iritat și înfundat, disconfort respiratoriu și strănuturi. Din fericire, n-am ajuns la ochi umflați și glande lacrimogene iritate, dar am văzut poze cu oameni deformați din cauza alergiilor.

Așa că am stat de vorbă cu cineva afectat din plin de această problemă, o doctoră alergolog și o activistă de mediu ca să-nțeleg mai bine care e legătura dintre alergii și calitatea deficitară a aerului din București, dar și care e costul pe care-l plătești ca cetățean pentru că autoritățile nu implementează politicile publice necesare pentru a te proteja.

„Au început să înflorească copaci și eu să mă umflu la față, să respir greu, să strănut, să mă mănânce ochii și nasul. Plus stare de slăbiciune și somnolență. La voi cum e, frații mei alergici?”, întreba Alina într-o postare pe Facebook. Căuta soluții la alergia care, zicea ea, a făcut-o să se simtă ca un monstru și să nu mai vrea să iasă din casă. Postarea a strâns aproape o sută de comentarii în care oamenii i-au spus ce analize au făcut și ce medicamente sau tincturi i-au ajutat să respire din nou. 

Alina are 43 de ani ani și a dezvoltat primele reacții alergice acum patru ani, la polen și apoi la ambrozie: „Atunci au fost foarte multe cazuri de debut de alergii la mai mulți prieteni care nu avuseseră niciodată nimic până atunci, ca mine”. Alergiile i se manifestă de cum începe primăvara până la finalul toamnei. Iarna e singurul sezon în care nu are fața umflată.

Acum patru ani, după ce s-a trezit cu capul umflat și cu ochii în lacrimi, Alina a ajuns la urgențe, unde a trecut printr-o intervenție chirurgicală – medicul i-a introdus niște ace pe canalele lacrimale din colțul ochiului, până spre vârful nasului. „Nu erau de fapt înfundate, pur și simplu lăcrimam mult prea mult ca să se poată scurge lacrimile prin canalele lacrimale. În acel an eram întrebată până și de oameni străini, pe stradă, dacă sunt okay. Părea că plâng, arătam groaznic”. 

Simte că acum îi e mai bine decât în urmă cu patru ani, dar nici nu prea are cum să-și trateze simptomele. Un antihistaminic precum Aerius nu-și face efectul în cazul ei, iar altele au efecte adverse mai agresive decât simptomele alergiei, spune ea.

Zilele astea, Alina spune spune că are o stare de oboseală aproape permanentă. „Mă uit în oglindă și mă enervez că parcă nu sunt eu – deși cei din jur zic că nu se vede, eu știu cum arăt de fapt și cum sunt în lungul sezon al alergiilor. Acum sper să nu fie atât de rău și să rezist fără antihistaminice. Vreau să încerc mai multe remedii naturiste, fără efectele adverse de care fug.”

Medicul alergolog Raluca Cojocariu de la clinica Regina Maria susține că poluarea e unul dintre factorii de risc care predispun la apariția alergiilor, deoarece ne afectează barierele fiziologice care protejează organismul, cum sunt ochii, pielea sau aparatul respirator. În plus, doctora mai spune că poluarea a dus și la pierderea biodiversității, ceea ce a făcut ca sistemul imunitar să devină intolerant la elemente firești din mediu, iar asta duce la apariția unor reacții aberante de apărare.

Un alt factor important în dobândirea alergiilor e și predispoziția genetică. „Pierderea toleranței față de elementele firești din mediul în care trăim conduce la apariția reacțiilor exagerate de apărare și astfel apar alergiile. Echilibrul sistemului imun este menținut prin cumpătare și evitarea exceselor. Stilul de viață dezordonat, consumul de alcool și stresul conduc la apariția dezechilibrelor.”

Ea mai atrage atenția că dacă afecțiunile alergice nu sunt tratate corect și monitorizate periodic pot apărea complicații la nivelul organului afectat sau chiar să afecteze și alte organe ale aparatului respectiv. „O rinită alergică netratată se poate complica cu sinuzita frontală, sinuzită maxilară, otită, pneumonie sau astm bronșic. Un astm bronșic netratat se poate complica într-o boală pulmonară cronică, pacientul devenind dependent de oxigen.”

Alergiile sunt o povară nu doar în perioada caldă, ci pe tot parcursul anului. Din punctul ei de vedere, autoritățile ar trebui să deruleze programe de conștientizare, de recunoaștere a unei reacții alergice, mai ales a celor severe cum este anafilaxia și să aibă un plan de acțiune în privința prevenirii și combaterii unei reacții alergice.

În ultimul deceniu a crescut incidența alergiilor, atât în rândul adulților, cât și a copiilor. Totodată, Raluca atrage atenția că a crescut incidența alergiilor alimentare în rândul sugarilor și a copiilor mici. Mai mult, îngrijorător că alergiile respiratorii, care debutau de obicei după vârsta de patru ani, apar acum și la copii de doi–trei ani. „Din păcate trendul este unul ascendent. În prezent, una din patru persoane suferă de o alergie, dar estimările sunt că în următorii 20 de ani raportul va fi de unu la unu”, conchide ea.

O persoană care manifestă simptome de alergie ar trebui să cheltuiască patru mii de lei pe an pentru investigații. O lege promulgată în ianuarie 2021 care prevede combaterea discriminării cu care se luptă acești pacienți prevede ca aceste analize să fie decontate și să se deschidă mai multe centre regionale de alergologie.

În 2020, un studiu al Institutului Național de Statistică arăta că bucureștenii ar trăi cu până la patru ani mai mult dacă aerul ar fi mai curat. Studiul menționează că se observă o corelație semnificativă între concentrația crescută de PM10 și incidența cazurilor de infarct miocardic. În plus, conform aceluiași document, există o asocierere relevantă statistică între expunerea la PM10 și mortalitatea cauzată de AVC.

Oana Neneciu, directorul executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis, m-a ajutat să înțeleg mai bine legătura dintre poluare și alergii. În primul rând, incidența cazurilor de alergii este corelată cu calitatea aerului din orașe și e cumva logic ca acolo unde ai aglomerări și mult praf oamenii să dezvolte mai ușor alergii.

După cum era de așteptat, noi nu prea culegem date despre lucrurile astea, deși la nivel european și mondial se publică periodic studii despre efectele devastatoare ale poluării atmosferice asupra sănătății individului. 

La fel ca Alina, Oana a dezvoltat alergii în ultimii cinci ani, doar că la ea în fiecare an e puțin mai rău: „Cât am locuit în apropierea Calea Victoriei, copilul meu a avut cinci bronșiolite într-un an”. Când s-a mutat într-o zonă mai verde a scăpat. „Corelația este evidentă, cu toții pățim asta. Din păcate, dacă nu avem un cadru de informare pe acest subiect, va fi greu să demonstrăm singuri, ca cetățeni, problema asta. Pentru o rezolvare avem nevoie de politici publice adecvate, care să reducă poluarea din orașe, iar pentru fundamentarea acestora avem nevoie de date, de informații publice, statistici naționale, locale.”

În ceea ce privește responsabilitatea autorităților și acțiunile urbane care ar fi necesare pentru reducerea alergiilor ea spune clar: Trebuie redusă cantitatea de particule în suspensie, așa-numitele PM10 și PM2,5, PM1 – adică particulele de praf încărcate cu substanțe toxice produse de activitatea oamenilor în oraș: încălzirea rezidențială, frânarea cauciucurilor în trafic, praful de la șantiere, deșeurile în descompunere aruncate pe străzi, țigările, fecale de la păsări și animale și tot așa. 

Ca soluții, Oana Neneciu propune câteva direcții.

În primul rând ar trebui regândit transportul din oraș. Traficul individual, adică mersul cu mașina personală, ar trebui redus și ar trebui investit în electrificarea transportului în comun – să fie introduse vignete sau reduceri și creșteri de impozite în funcție de cât de poluantă este mașina. „​​Toate orașele mari ale Europei au implementate forme de Zone de Emisii Reduse, mai puțin cele din România.” Ea aduce aminte și că România are pe rol procese cu Comisia Europeană din cauza calității proaste a aerului, iar Bucurestiul are chiar o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirile la PM10. 

Apoi, după cum probabil te aștepți, e vorba despre spațiile verzi. Bucureștiul are cam șapte–nouă metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, iar nivelul optim calculat la nivelul UE este 26 metri pătrați. E nevoie de parcuri noi, grădini urbane și în general spații verzi care să reducă praful din oraș. Pe lângă astea, Neneciu mai spune că a treia problemă e salubrizarea Capitalei. Ce ne-ar mai putea curăța aerul și reduce din alergiile și bolile pe care le putem dezvolta din cauza poluării ar fi și crearea unei centuri verzi în jurul orașului, adică împădurire consistentă.

„La noi e invers: importăm mașini second hand diesel și foarte poluante, spațiile verzi dispar și se construiește în neștire, salubrizarea e pe bază de mătură și pădurile periurbane dispar pe foc.”

Dacă te întrebi care e nota de plată și cât te costă pe tine asta, îți amintesc că un bucureștean plătește, în medie, cam 15 000 de lei anual în costuri sociale asociate poluării. Nu în ultimul rând, un studiu CE Delft a arătat că 29 000 de români mor prematur în fiecare an din cauze medicale asociate poluării.

Din fericire, există un proiect de hotărâre de Consiliul General despre taxa de poluare în oraș. Conform documentului, de la începutul lui 2023 va fi instituită o zonă de emisii reduse pe drumurile din teritoriul municipiului București, iar mașinile poluante vor avea diferite taxe de achitat. Dar când ai fața umflată de la alergii și te lovești de tot felul de probleme respiratorii, toate aceste măsuri par tardive și insuficiente.