Fotografii cu ura lăsată de români pe pereții din București și ignorată de autorități

Au trecut 16 ani de când statul român recunoaște, grație raportului Comisiei Elie Wiesel, că a existat un Holocaust românesc. Conform raportului, între 1940 și 1944, statul român a considerat că soluția la „problema evreiască” e deportarea și exterminarea acestora. Drept urmare, peste trei sute de mii de evrei și romi din România și Transnistria au murit. 

Chiar dacă raportul includea și recomandări privind politici publice și educaționale prin care oamenii să afle mai multe despre acei ani negri ai României, în continuare mulți români îl consideră pe Ion Antonescu un erou național, iar subiectul e tratat superficial în manualele de istorie. Totodată, conform unui studiu din 2019, doar unul din trei români știu că Holocaustul a avut loc și pe teritoriul României, iar 49 la sută consideră că Antonescu ar trebui reabilitat pentru faptele sale. 

Încă din anul 2002, prin ordonanța de urgență 31, sunt interzise organizațiile, simbolurile și faptele ce au caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid. Dar de aproape 19 ani, nimeni nu a fost pedepsit conform legii, chiar dacă simboluri și mesaje de acest fel sunt prezente peste tot în spațiul public, sunt publicate cărți care neagă Holocaustul, iar în multe localități încă există străzi ce poartă numele lui Ion Antonescu.

Astăzi, 27 ianuarie, e Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. De aceea, am ales să dau o tură prin București să fotografiez petele de pe obrazul nostru și al autorităților, autorități care, din păcate, lasă astfel de expresii pe pereții unei istorii rușinoase, deși sunt ilegale.