Cele mai bune alternative la Revolut pe care le poți folosi și-n România

Ce faci, bine, sănătos, plin de bani? Ce noroc pe tine că vin cu lista asta de alternative la Revolut ca să ai unde să depozitezi toată avuția în speranța că ai economist ceva în izolare sau, și mai bine, că vei avea curând ocazia unui city break. Da, articolul ăsta e și pentru tine, client Raiffeisen lăsat cu benzina și cumpărăturile neplătite din cauza unui server prea încins. E și pentru tine, client ING căruia aplicația îi tot pică în momente mai mult sau mai puțin importante. Nici Banca Transilvania n-a scăpat de probleme.

Aș menționa și celelalte bănci, că niciuna nu are un sistem perfect, dar acestea trei sunt cele mai vizibile când au probleme cu serviciile digitale. În esență, un serviciu ca Revolut e util mai ales când sistemul băncii tale pică. Sigur, nici Revolut nu-i perfect, ceea ce a dus la articolul de acum, ce alternative există.

Dar, serios, de ce ai folosi un astfel de sistem și nu direct ce-ți oferă banca? Pentru asta trebuie elaborat un pic pe trei teme importante: digitalizarea banilor, ce-i un fintech și unde se descurcă un fintech mai bine decât o bancă.

Un fintech, pe scurt, e un serviciu financiar care se bazează masiv pe tehnologie ca să se remarce în rândul clienților. D-aia aplicațiile sunt mai bune, mai rapide, mai moderne și chiar mai utile în cele mai multe cazuri. Totodată, nefiind propriu-zis o bancă, granițele globale nu înseamnă același lucru pentru ele.

În prezent, sunt două tipuri de servicii fintech: cele care vor și obțin licență de-a fi și bancă, și celelalte. Și vor licența respectivă, pentru că asta le dă o stabilitate și le sporește încrederea în rândul clienților. Pot accesa fonduri din rezerva țării, pot garanta depozite și credite și, în principiu, încadrarea într-un cadru legislativ deja așezat (cel bancar) le asigură supraviețuirea. La o adică, le poate asigura fondatorilor și un exit frumos prin preluare de către o bancă tradițională sau un succes printr-o fuziune. Avantajele, mai în detaliu, sunt înșirate într-un raport Deloitte.

Fără licență de bancă, un fintech e ca oricare alt startup din lumea asta: se bazează pe bani de la investitori și trage să facă din produs unul care generează bani, de regulă, prin abonamente. Și în situații de criză nu se poate baza pe-o țară că pompează bani în afacerea asta ca s-o salveze, cum se întâmplă cu băncile.

Înainte de criza medicală de-acum, care duce într-o criză economică, serviciile fintech erau și-un fel de sperietoare pentru bănci. Prin soluțiile lor mai puțin reglementate prin lege, dar și prin disponibilitatea de a se dezvolta rapid și în mai multe țări, fintech-urile și-au permis să viseze că pot înlocui băncile tradiționale.

Băncile, în esență, sunt destul de rigide și conservatoare și iau decizii când chiar nu mai pot amâna. O dovadă foarte bună în acest sens e fix CEC Bank: abia în 2020 a încheiat un parteneriat cu FintechOS, companie românească specializată în digitalizare, ca să-și facă un serviciu sută la sută digital, prin care clienții să-și facă un cont.

Explozia fintech a ajuns însă la final și asta încă de-acum doi - trei ani. Un raport din 2017 arăta că cele mai multe servicii de tipul ăsta au fost lansate între 2012 și 2014 și cele mai puține în 2017. Altfel spus, piața a ajuns la o saturare. Acum bătaia e între cele deja existente. Un serviciu nou va avea nevoie atât de mulți bani ca să se remarce, cât și de-o strategie diferită și eventual de câteva beneficii suplimentare pentru clienți.

Toate serviciile astea au o țintă mare și destul de precisă: banii milenialilor. E generația care va controla cei mai mulți bani în următorii zece ani (cel puțin) și e, totodată, generația care are înclinația de a-și găsi câte o formă de protest. Acum e față de bănci, cele care în urmă cu zece ani au scăpat cu fața curată și cu fondurile destul de bine păstrate, deși au cauzat o criză economică. Sigur, n-au fost singurele, dar sentimentul că băncile nu-s de încredere nu-i nou. Iată, deci, scena pentru industria fintech e aranjată.

Ziceam că un fintech are cele două componente: financial (bani) și technology (care îl încadrează la startup). Ironic e că problemele unei tehnologii sunt evidente când e tot mai populară. Treaba asta a explicat-o cel mai bine un fost șef Microsoft și a rezumat-o cam așa: dacă o problemă afectează doar 0,01% dintre clienți, asta înseamnă doar unul la zece mii. Dar dacă ai un milion sau un miliard, deja vorbim de o sută, respectiv o sută de mii de clienți afectați.

Vezi asta cel mai bine când Facebook, Google sau YouTube au probleme. De-aici începe și situația Revolut: în februarie a anunțat că în România are peste un milion de utilizatori și țara noastră e a doua ca mărime în portofoliul său.

Cu cât serviciul e mai popular, cu atât orice mică problemă e mai vizibilă. Și asta se întâmplă deja în sistemul bancar tradițional cu ING Bank. Când îi pică sistemul, gălăgia e mare. Pentru că, pe de o parte, a mizat puternic pe digitalizare înaintea concurenței și, pe de altă parte, are un număr mare de utilizatori ai serviciilor digitale (peste un milion de utilizatori).

În ceea ce privește avantajele pentru tine, ai transferuri rapide de bani, rate de schimb valutar mai bune, poți plăti în mai multe monede, opțiuni pentru economisire, date mai precise pentru cheltuieli și eventual alte servicii conexe, cum ar fi tranzacții de criptomonede sau pe bursă (ambele la Revolut). Și două beneficii masive. Primul e că nu sunt bănci (sau n-au licență în România), poprirea nu poate fi pusă pe cont. Însă, dacă ANAF vrea, poate să afle câți bani circuli prin cont. Deși e puțin probabil. Al doilea beneficiu e că, dacă pică sistemul băncii tale, măcar ai alternativă. Sigur, nimic nu te salvează dacă pică ambele sisteme în același timp. Poate doar un al treilea serviciu fintech sau un card de la altă bancă, dar deja e absurd.

Și motivul pentru care ai venit aici: alternative la Revolut. Înainte să ți le înșir și să-ți zic ce face fiecare, ține minte asta: niciun serviciu nu-i perfect. E doar util o vreme, te ajută, dar nu deveni un fanboy să propovăduiești sfânta taină a serviciului care-ți place ție.

În februarie a anunțat că intră oficial în România și e, deocamdată, cea mai potrivită alternativă. Suportă plata prin Apple Pay, poți să adaugi bani destul de ușor în cont, transfer bancar local și internațional și între utilizatori, ai un card fizic pentru plăți și e gratuit pentru versiunea Simple. La fel ca Revolut, face bani prin conturile premium. Local, oferă IBAN românesc prin Libra Bank. Și acesta e un semn al diferenței: vrea să folosești serviciul ca fiind sută la sută adaptat pieței.

Monese are mai puțin utilizatori (circa două milioane și speră ca în România să ajungă la nouă sute de mii de clienți în 2020), în timp ce Revolut, la nivel global, a trecut de zece milioane. Ăsta poate fi un avantaj când vine vorba de asistență și de rezolvarea rapidă a problemelor. Sigur, și aplicația arată diferit și aș zice că un pic mai bine. Dar poate că asta nu contează pentru prea mulți utilizatori, așa că e un beneficiu secundar. Are trei planuri: Simple, Classic și Premium, ultimele două având un preț de 5,95 euro, respectiv 14,95 euro pe lună.

Are, probabil, cel mai nepotrivit nume pentru piața din România. Curve e însă o alternativă destul de bună. Spre deosebire de celelalte două, miza companiei e să-ți dea un singur card, un singur cont, iar acolo să-ți aduci toate celelalte carduri. E, după cum se autocaracterizează, un fel de Netflix pentru serviciul financiar. Un avantaj aici ar fi că, dacă plătești cu cardul greșit sau vrei să schimbi cardul de pe care plătești, o poți face ușor din aplicație.

Altfel, dispune de celelalte opțiuni deja populare în fintech, cum ar fi transfer de bani, securitate sporită (față de aplicațiile clasice de la bănci) și se remarcă printr-un mare avantaj: nu trebuie neapărat să alimentezi contul. Dat fiind că ai mai multe carduri în aplicație, pur și simplu folosești cardul pe care ai bani. Sunt trei planuri: gratuit, Black și Metal. Ultimele două au un cost de 10 euro, respectiv 15 euro cu diverse beneficii și card de metal pentru ultima.

E o alternativă cumva aparte. Nu a pornit independent, ci a fost creată de la zero de un operator. Astfel, are două avantaje directe: siguranța banilor tăi și garanția că nu falimentează. Orange Money e gratuit, dar trebuie să fii abonat Orange prin cartelă prepay sau abonament. Sau, dacă vrei card Platinum, costă 40 de lei pe lună. Cumva de așteptat până acum, ai transferuri interbancare, între conturi Orange Money, poți plăti cu telefonul prin Apple Pay, eventual îți reîncarci cartela și mai e un avantaj: poți plăti facturi (pentru circa 70 de companii) direct în aplicație. Așa ceva mai ai în unele aplicații ale băncilor.

Nu scapi însă de comisioane, că Orange Money încă nu e în vreun parteneriat cu vreun bancă. Dar comisioanele le afli direct de la banca ta și sunt valabile și pentru alte soluții fintech. Însă avantajul acestei aplicații e că, fiind abonat Orange, mai ai niște beneficii conexe, cum ar fi 10% bani înapoi în cont (în limita a 40 de lei lunar) la plata facturilor Orange, 4 GB internet mobil ca bonus sau dublarea punctelor Thank You pentru plata facturii.

E un serviciu legat de operator și ai câte ceva de câștigat, dar nu e nicidecum la fel de dezvoltat ca cele de mai sus sau la fel de puternic la nivel european.

E mai puțin cunoscută, dar e clar ce visează să facă: să înlocuiască Revolut în preferințele tale. Doar că e o alternativă în măsura în care chiar nu vrei să ai de-a face cu cele de mai sus. E departe de-a oferi aceleași funcționalități. Se bazează mai ales pe transferuri bancare, iar în aprilie a anunțat că vei putea folosi serviciul direct din aplicațiile BCR, Banca Transilvania și ING. Demersul se bazează pe directiva PSD2 implementată la nivel european, ca băncile să ofere mai multă deschidere către serviciile fintech.

Ce înseamnă demersul Paysera e că intermediază plățile pe care le-ai face direct cu contul tău bancar. E ceva mai rapid să plătești direct din internet banking și serviciul s-a remarcat acum cu acest anunț, dar nu e un beneficiu extraordinar pentru un număr mare de clienți. Însă Paysera are un centru de servicii clienți în România, un curs valutar bun și primești un card să plătești cu el.

Îți recomand Monese și Orange Money. Dacă te interesează mai ales transferurile de bani, mai ai soluții ca Transferwise și Volt. Nu există însă o aplicație perfectă, ci există servicii care sunt potrivite într-un anumit moment. În ciuda acestei liste de alternative, nu înseamnă că Revolut nu mai e bun, dacă ție îți e bun. Alți clienți s-au lovit de alte probleme și implicit caută ceva nou.

Indiferent de ce alegi trebuie să știi un lucru: atât timp cât contul tău bancar e un intermediar (transferi banii din el în cel de fintech), băncile pot pune oricând comisioane noi la alimentarea contului. Sau pot impune condiții diferite. Practic, puterea pe care o au în piață le permite și să fixeze anumite reguli.

Și mai ține cont de un lucru. Directiva PSD2 le permite băncilor să-și facă aplicațiile de mobile banking ceva mai utile. De exemplu, Banca Transilvania deja a anunțat că poți adăuga alte carduri în BT Pay. Industria fintech are, așadar, încă un rival și tu ai încă o alternativă. Deocamdată, evoluția e lentă, dar până la finalul anului sau în 2021 te poți aștepta ca alte bănci să facă asta.