Știri

Dragnea tocmai a scos Pădurile din Ministerul Mediului, deci spune-le „Pa” copacilor din România

Cabinetul Dragnea-Grindeanu a rupt „apele și pădurile” de la Mediu ca să împace ambele partide din coaliția de guvernare.

de Raul Kunendorfer
05 Ianuarie 2017, 10:56am

Fotografie de George Ploaie via Flickr

Pesediștii nu sunt prieteni ai mediului înconjurător. Guvernele lor au fost mereu cam toxice. Năstase premia businessuri mari și obscure precum Schweighofer, ori îi trăznea câte o idee sângeroasă ca Dracula Park la Sighișoara. Ponta se dădea justițiar ecologist în opoziție, dar la guvernare a fost convins instantaneu de deliciile naturii

Adevărul e totuși destul de trivial; nu există niciun partid în România care să nu se pișe pe orice ține de mediul înconjurător. Până la urmă e o arie care pune limite businessului și „progresului" industrial postcomunist. Programele de mediu erau și cam încă sunt subiect de gargară pentru guvernul central. Cu toate astea, ultimul mare protest înainte de Colectiv a fost aprins de nesimțirea lui Ponta în afacerea Roșia Montană. Asta e treaba specifică pesediștilor; îi doare în cur de natură ca pe tot restul, însă ei sunt și țepari. Inițial se dau verzi și progresiști, dar apoi se răzgândesc și îți varsă-n cap găleata cu gunoi. 

În sfârșit, după un an de ceva deschidere sub meseriașa Pașca-Palmer, ministrul Mediului în intermezzo-ul technocrat - doamnă școlită pe afară și cu experiență europeană notorie, au venit băieții lui Dragnea.

De fapt e și o tanti, cică de treabă, de la Ape de la Buzău, care preia pădurile și apele de la Ministerul Mediului - pe care îl rupe în două. Parcă asta ar fi prima problemă de mediu a timpurilor ce vin.

I-am întrebat pe câțiva oengiști de mediu despre ce ar trebui să se întâmple în viitorul apropiat ca să nu radă băieții pădurile și să apară deșertificarea. Nah, ca-n Teleorman.

Citește și: De ce guvernul român cu cele mai multe femei ca miniștri rămâne tot unul de misogini

Ministerul Mediului la rupere

Fotografie de Global Justice Now via Flickr

Mai demult pădurile erau la Agricultură, însă a devenit evident că problema forestieră nu e una de recoltă la hectar. „Despărțirea Ministerului Mediului în două pe criterii politice, nu mi se pare de bun augur", spune Dan Bărbulescu, directorul de la Asociația Parcul Natural Văcărești. Protectia mediului ar include întreg patrimoniul natural al țării, deci inclusiv cele două elemente deosebit de importante: apă și pădure.

„Există riscul unei dizolvări a coordonării și responsabilității fața de obiectivele de protecție a mediului", mai spune el.

Gabriel Păun, liderul Agent Green, zice că mediul e unul singur și inseparabil. „Factorii de mediu sunt apă, aer și sol. Aceștia trebuie apărați de la un singur birou cu o echipă de specialiști adecvați". Și adaugă, „cred că ruperea în două este o greșeală deliberată în scopuri necurate".

Florin Stoican, de la Asociația Kogayon și fondator al Parcului Național Buila-Vânturarița, crede că a despărți apele și pădurile de mediu e un mare pas înapoi. „Mă tem ca o să ne întoarcem la certurile stupide de pe vremea când pădurile erau la Agricultură". Asta era în guvernul Ponta.

Mediul, pe atunci, era văzut ca o frână a dezvoltării sectorului forestier.

„Apele și pădurile sunt două domenii de unde curg bani gârlă și ar curge și mai mulți dacă nu s-ar cere evaluări de mediu, conservarea speciilor și habitatelor, arii protejate, avize și studii de impact", explică Stoican.

Ministerul Mediului o să facă bani pentru buzunarele lor

Și pe vremea lui Ponta, apele și pădurile au fost rupte de la Mediu. Fotografie de Partidul Social Democrat via Flickr

Ion Cepraga de la Greenpeace România habar n-are cum să califice ruperea asta a pădurilor și apelor de Mediu:

„Probabil se așteaptă ca atenția publicului să fie pe ministerul pădurilor și apelor, iar cel al Mediului, mai legat de afacerile europene, să stea mai low-profile."

Când pădurile erau la agricultură, acolo se blocau inițiativele de înființare a ariilor protejate, creșterea restricțiilor la exploatare și vânătoare, aprobarea planurilor de management, compensații pentru restricțiile din arii protejate și altele. „Acum au dat deoparte două domenii esențiale pentru mediu ca să le gestioneze în spirit pur economic, departe de integrarea lor normală într-o viziune strategică pentru mediu", revine Stoican de la Kogayon.

Și adaugă, „Ministerul Mediului a fost mereu unul marginal și fără putere, acum o să fie fix o marionetă care face butaforie pe lângă granzii economici și sociali".

Dacă-s două partide în coaliție, trebuie să le mulțumești pe ambele

Captură foto din Lista lui Dragnea de pe canalul Youtube al nationaltvro.

Soluția asta a fost aleasă pentru a avea mai multe portofolii de dat mai multor partide, crede Luminița Tănăsie, directorul executiv de la Coaliția ONG Natura2000. „Experiența a arătat că nu a funcționat, a fost mai greu și pentru funcționarii din ministere și pentru cei care au de lucrat cu ei. E o soluție care slăbește și mai mult poziția politicilor de mediu în contextul guvernului."

Costel Popa de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis nu a găsit vreo justificare a premierului. Logica împărțirii, dincolo de multiplicarea portofoliilor, „ne scapă". „În acest moment, această împărtire e ca apa sfințită, n-are ce rău să facă așa cum e; depinde doar care e scopul pentru care s-au mutat pădurile în afara sferei protecționiste a Ministerului Mediului."

Citește și: Au nevoie tinerii din România de un minister doar al lor?

Însă asta ar fi ideea pesediștilor de fiecare dată când vin la guvernare; rup ministere, zice Magor Csibi de la WWF România. Logica ar fi că „nu e vorba pur de mediu, ci si de comunități locale, economie etc."

L-am întrebat și pe Raul Pop, expert în politici de gestionarea deșeurilor care a lucrat expert la Ministerul Mediului în guvernul Cioloș; pe fond, ruperea mediului în două ministere nu ar avea nicio logică.

Însă „pe specificul românesc... ca sa fie două!… să ai ce negocia în cadrul unei coaliții de guvernare".

Și pădurea? Ce se întâmplă cu pădurea?

Fotografie via Pixabay

Trebuie să funcționeze Agenția Națională pentru Arii Protejate, „să se folosească și să se monitorizeze în continuare eficiența instrumentelor de urmărire și de raportare a comerțului cu masa lemnoasă. Să nu dăm înapoi", spune Tănăsie.

Dincolo de mai multă transparență în materie forestieră, trebuie „să existe un nou model economic, care se bazează pe comunitățile locale și prelucrarea superioară a lemnului și nu pe tăierile cantitative făcute de firme uriașe", zice Csibi de la WWF.

Prima chestiune care trebuie rezolvată urgent „este acordarea de plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri strict protejate unde intervențiile nu sunt permise (parcuri naționale, păduri virgine, monumente ale naturii și rezervații). Proprietarii nu pot ține pădurile la pușculiță, dacă statul nu îi ajută. D-aia sunt tăiate, ilegal, păduri virgine chiar în acest moment", spune Păun de la Agent Green.

Stoican de la Kogayon ar vrea să se continue IFN (Inventarul Forestier Național), să se găsească resurse pentru finalizarea studiilor necesare includerii și protejarii padurilor virgine în catalogul național, să se îmbunătățească și să se dezvolte inspectorulpadurii.ro.

Citește și: Traficul de morţi de la Roşia Montană

Mihai Stoica de la 2Celsius menționează și schemele de compensare a emisiilor de CO2 la nivel european; „în ciuda defrișărilor care frizează nebunia la noi în țară, autoritățile de mediu - indiferent de guvernare - vor cote mai mari de exploatare a pădurilor. Prin regulamentul european al împărțirii efortului (Effort Sharing Regulation) unele State Membre, printre care și România, pot tăia mai multă pădure pentru că și-au îndeplinit obligațiile de reducere a emisiilor. E o politică pur și simplu absurdă prin care statul român vrea să taie mai multe păduri. Asta trebuie să înceteze".

De unde vine salvarea pădurilor  

Fotografie de Takver via Flickr

Fondul pentru Mediu trebuie reformat, „iar programele inițiatie în 2016, dar care au rămas doar pe hârtie, trebuie lansate: programul pentru protecția biodiversității, programul pentru conștientizare etc.", spune Costel Popa de la Ecopolis.

Vremuri grele cu sunete înfundate de drujbă se apropie. Dialogul cu reprezentanții unui guvern politic va fi mai greoi pentru societatea civilă activă.

„Guvernele PSD anterioare și-au făcut un obicei din a promova legi și interese de grup, corporații cu interese obscure și proiecte dezastruoase din perspectiva protejării mediului și a dezvoltării durabile", zice Felicia Ienculescu-Popovici de la Greenitiative, o organizație autentic implicată în educația ecologică.

În zgomot de drujbă va trebui să urmărim și șmecheria instituțională, pasarea unor probleme de la un minister la altul, adoptarea unor hotarâri pe sub masă și alte practici vechi pesediste. Prima a fost „defrișarea" instituțională a mediul înconjurător și fondarea Ministerului Pădurilor și Apelor.

„Da' care o fi treaba cu pădurea asta de e așa complicată și nu stim unde sa o punem?", mă întreba, pe Facebook chat, Irina Zamfirescu de la ActiveWatch.

Și tot ea a răspuns: „Mâine, poimâine, o pun ăștia la Educație că a zis Eminescu de râu și ram".

Citește și alte chestii despre mediu:
Am trăit ca-n Evul Mediu, ca să văd cum ar fi lumea dacă vor câștiga naționaliștii
Urgența schimbărilor climatice: vocea activiștilor pentru mediu - partea 5

Cernobîl s-a transformat într-un exemplu al activismului pentru mediu