Bărbatul care a transformat în sport plonjatul-ghiulea în bazin

Toată lumea știe să plonjeze în bazin sau cel puțin toată lumea care și-a petrecut verile sărind în bazin la ștrand ca să impresioneze fetele. Dar ce se întâmplă când adaugi mai multe perechi de coaie, o gașcă de nemți avizi de adrenalină, o doză de talent acrobatic și o platformă înaltă de cel puțin zece metri?

Splashing-ul (plonjatul cu stropi) e o disciplină freestyle în care sarcina ta nu e să tai elegant suprafața apei fără să faci un strop, ci opusul: la splashing, cu cât sunt mai mulți stropi, cu atât mai bine.

Sună ușor, dar nu e deloc: la fel ca orice alt sport, splashing-ul are propriul set de reguli. Ca să aflu mai multe despre asta, am luat legătura cu Christian Guth, campion la splashing care are mai multe recorduri depășite la activ.

VICE: Se poate spune că ești unul dintre fondatorii sportului – cum ai defini splashing-ul?
Christian Guth: Practic sportul ăsta de zece ani și încă mi-e greu să-l definesc. Sportul tradițional cel mai apropiat de el sunt, probabil, săriturile la bazinul olimpic, doar că noi o facem freestyle și facem valuri intenționat.

Oamenii au plonjat în bazine de la începuturile timpului, dar splashing-ul a ajuns sport doar în Germania. De ce?
Totul a început cu un grup de prieteni care petreceau mult timp la bazinul local din Bayreuth și încercau să atragă atenția domnișoarelor. Aveam la dispoziție o platformă de plonjat și am vrut să ne diferențiem de ceilalți săritori. Într-o după-amiază de vară, ne-a trecut prin minte să încercăm o scufundare ghiulea de pe o platformă de zece metri și când am văzut că doare mult mai puțin decât ne așteptam, ne-a prins imediat. Am început să adăugăm diverse variațiuni și trucuri și, încet-încet, ne-am dat seama că poate fi chiar o disciplină sportivă, nu doar un hobby.

Chiar nu doare?
E cam ca boxul. Când intri în ring prima oară și ești pocnit bine de campionul local, probabil o să plângi până la sfârșitul săptămânii. Dar după al 20-lea meci, o să știi deja cum să eviți sau să blochezi lovitura și chiar dacă o primești, ești mai pregătit pentru ea. La fel și cu splashing-ul: cu puțin efort, îți poți antrena corpul să facă orice.

Îți poți câștiga existența din asta?
În primii cinci sau șase ani n-am reușit, dar de vreo doi ani, pot spune că încerc să-mi achit facturile cu banii obținuți din splash diving. Organizez și evenimente și astfel, în lunile de vară, o duc regește. Iarna e mai greu. Din când în când îmi mai iau câte un job part-time ca să plătesc chiria.

Câți practică sportul ăsta?
Aș zice undeva între cinci sute și o mie, dar pot fi împărțiți în unii care participă la competiții și alții care doar se distrează la bazinul local, fără să știe că e un sport.

Cum obții un scor mare la splash diving? Importantă e cantitatea de apă dislocată, nu?
Exact, dar nu doar asta. Deși e o disciplină freestyle, e obligatoriu ca fiecare participant să-și anunțe tipul de săritură în avans. Sunt patru tipuri: În prima nu ai voie să faci acrobații, pentru că e importantă doar cantitatea de apă.

Fiecare săritură are propriul grad de dificultate în funcție de numărul de poziții, trucuri și acrobații. De exemplu, o tumbă dublă cu întoarcere și o poziție de placă la aterizare are un grad de dificultate de 2:7. Acest număr e multiplicat de suma notelor primite de la cei șase membri ai juriului. Cea mai mare și cea mai mică notă nu sunt luate în considerare.

Judecătorii notează trei părți ale săriturii: plonjarea, execuția totală și aterizarea. Pentru diverse elemente, primești o notă diferită de la 1 la 10, de la fiecare din juriu. Și bineînțeles, cu cât stropești mai mult, cu atât mai bine. Punctele de la fiecare săritură se adună și săritorul cu cel mai mare scor câștigă. E destul de simplu.

Așa sună. Mulțumesc, Christian.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre sporturi:

Universitarii danezi inventează sporturi care te îmbată muci
Cum să explici le americanilor ce e fotbalul
Jocurile olimpice în 8 biți sunt mai tari ca alea reale
Am jucat fotbal printre capre și găini, cu-n portar fără o mână