Chestii

Tot ce trebuie să știi despre legea care îngroapă micile baruri și restaurante din România

Un deputat PSD a găsit soluția legală să ajute afacerile șmechere din Mamaia să facă și mai mulți bani la vară.

de Gabriel Bejan
12 Octombrie 2016, 1:34pm

Din 2017, un bar mai mic o să plătească impozit mai mare decât un restaurant gen Golden Blitz. Fotografie via Pixabay

Micile afaceri din turism, gen restaurante, baruri, pensiuni, au primit o veste proastă zilele trecute. Președintele Iohannis tocmai a promulgat o lege adoptată de Parlament prin care, de anul viitor, micii întreprinzători din acest domeniu vor plăti impozite mai mari decât până acum, indiferent dacă fac sau nu profit.

De fapt, lucrurile sunt puțin mai complicate pentru că scopul declarat al legii a fost unul bun, și anume reducerea evaziunii fiscale. A ieșit în schimb o struțocămilă care favorizează marile hoteluri și restaurante. Că așa-i în capitalismul nostru. Dar hai să-ți explic, pas cu pas, ce prevede legea și de ce umblă vorba-n târg că este periculoasă pentru micii întreprinzători.

În acest moment, firmele din turism plătesc impozit pe profit sau pe cifra de afaceri, dacă s-au declarat microîntreprinderi. Așa-numita „Lege privind impozitul specific unor activități" schimbă modalitatea de calcul a impozitului, astfel încât nu mai contează dacă barul sau restaurantul respectiv are sau nu vânzare.

Să înțelegi și tu cum vrea statul să ajute micile afaceri

De fapt, e o formulă de calcul destul de complicată prevăzută în lege, în care se înmulțește suma de 1 400 de lei, care reprezintă impozitul anual standard, cu patru coeficienți care țin de: rangul localității (deci una e dacă restaurantul e la Mizil și alta dacă e în București), zona (impozitul va fi diferit dacă restaurantul e în Centrul Vechi sau în Berceni), suprafața utilă comercială și sezonalitatea (e deschis doar vara sau tot anul).

Citește și: Statul român a distrus PFA-urile: un ghid pentru ăia care n-au terminat ASE-ul

Chiar dacă îți pare o treabă complicată de înțeles, e mai degrabă unfair. În primul rând, dispare elementul vital dintr-o afacere: profitul. Cu alte cuvinte, dacă-ți deschizi o cârciumă, pe statul român nu-l va mai interesa dacă vreun client îți intră sau nu pe ușă, ci va veni doar să-ți numere metrii pătrați din cârciumă. Eu zic că-i ciudat, în schimb oamenii din domeniu mi-au explicat că așa se impozitează barurile și restaurantele și în țările civilizate. Așa că cine-s eu să mă opun?!

Florin Jianu a fost și n-a fost de acord cu legea asta. Fotografie de pe site-ul Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

„Sigur că da, genul acesta de impozit există și în multe state europene civilizate, cum ar fi Italia, Germania. Simplifică modalitatea de declarare a impozitului, conformarea voluntară, controlul din partea autorităților", mi-a spus Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Deci, avantajul legii ar fi că statului îi este mai ușor să-i numere patronului camerele din pensiune și metrii pătrați din restaurant, decât să-l păzească să dea bon fiscal de fiecare dată când încasează niște bani. Asta după isteria, din 2015, cu ANAF-ul care vâna bonurile fiscale mai lacom decât vânează bogătașii și Țiriac porcii mistreți la Balc. În fine, cum ți-am zis și mai sus, ideea principală a legii a fost să reducă evaziunea fiscală.

Cine-a pus cârciuma-n drum, ăla n-a fost om nebun

Dar părțile bune se opresc aici pentru că în momentul în care te apuci să calculezi impozitele, începi să-ți dai seama că, pe măsură ce suprafața scade, impozitul pe metrul pătrat crește. Un site specializat de economie a tot făcut calcule și a ajuns la concluzia că povara fiscală e de cinci ori mai mare în cazul restaurantelor de până în 30 de metri pătrați, față de restaurantele de o mie de metri pătrați.

Sau, un exemplu concret, un restaurant de 30 de metri pătrați din Centrul Vechi trebuie să plătească 2 632 de euro în fiecare an, adică 87,7 euro/ metrul pătrat. În același timp, un restaurant mare, de o mie de metri pătrați, din aceeași zonă, va trebuie să plătească 15 600 de euro, adică 15,6 euro/metro pătrat.

În cazul unui restaurant, tot din zona cea mai bună a Bucureștiului, cu o suprafață de 120 de metri pătrați, impozitul datorat va fi de 4 524 euro.

Iohannis a întors-o în Parlament, dar tot n-a ieșit ceva bun din legea asta

Această inechitate a fost remarcată de toată lumea, inclusiv de președintele Klaus Iohannis care, în iulie, a retrimis variantă inițială de lege spre revizuire în Parlament, sub motivul următor:

„Operatorii economici ce vor plăti un impozit specific mai mare decât cel determinat conform prevederilor Codului fiscal în vigoare vor fi nevoiți să găsească resurse financiare pentru a achita impozitul, ceea ce va conduce fie la creșterea gradului de îndatorare și, implicit la reducerea investițiilor, fie la adoptarea unor practici de evaziune fiscală sau chiar la închiderea activității".

Deci ca să înțelegi, în prima versiune a legii, diferențele dintre impozitele plătite de micii întreprinzători, față de cei mari erau uriașe (cam de nouă ori, arată unele calcule). În noua variantă a legii, parlamentarii au încercat să le mai corecteze. Dar nu le-a ieșit decât parțial.

„Există mari discrepanțe în lege. Noi am cerut spre exemplu ca firmele cu cifra de afaceri de până în două milioane de euro să fie excluse din aplicarea legii. Dacă îi băgăm în aceeași oală pe cei mici și pe cei mari nu am rezolvat nimic", mi-a mai spus Florin Jianu de la Consiliul Național al IMM-urilor, care acum nu mai este la fel de încântat de lege, așa cum s-a arătat la început.

Citește și: Cum e să lucrezi într-un restaurant de interlopi

Nici Guvernul nu a fost de acord cu acest tip de impozit, pe care fostul secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, îl cataloga, într-un interviu, chiar „medieval". Tot Biriș a explicat că legea respectivă a fost cerută în principal de marii investitori din zona hotelurilor și restaurantelor.

„Nimeni declarativ nu a spus că vrea să plătească mai puține impozite, dar unii s-au plâns, pe bună dreptate, că în această industrie sunt puțini care-și declară și plătesc onest impozitele, ceea ce evident înseamnă concurență neloială".

Un deputat de stânga s-a gândit la o lege care să ajute businessul din Mamaia

El este Mircea Titus Dobre, omul cu inițiativă. Fotografie via contul său oficial de Facebook

Să știi că n-am nimic cu pesediștii, dar nici nu-i vina mea că cei mai mulți dintre ei au inițiat cele mai tâmpite legi. Și tărășenia asta a început de la deputatul PSD de Constanța Mircea Titus Dobre care, ce să vezi, a fost ales parlamentar în colegiul uninominal 7, din care face parte și stațiunea Mamaia. MAMAIA!

Acum nu vreau să-i dau în cap omului că a inițiat o lege necesară întreprinzătorilor din colegiul pe care-l reprezintă. Că toți fac asta, nu? Doar că detaliul ăsta te ajută să înțelegi de ce actul normativ a ieșit așa cum a ieșit. Adică bun pentru marii întreprinzători și prost pentru cei mici. Că doar e inițiat de un parlamentar de stânga, care ține cu poporul și cu ăia mai necăjiți.

„Acest nou sistem fiscal nu va fi perceput ca un element perturbator sau o creștere a presiunii fiscale ci, dimpotrivă, ca un element care va crește disciplina în derularea acestor tipuri de afaceri și care va contribui la eliminarea concurenței neloiale și creșterea conformării voluntare în sectorul turismului și alimentației publice", explica Mircea Dobre, care este scopul actului normativ.

Citește și: Opt motive pentru care atunci când dispare un magazin de cartier, îți moare și un pic din suflet

Îți dai seama și tu că, atât timp cât trăim în România noastră, nu există nicio garanție că noul impozit va elimina evaziunea fiscală. Și asta și fiindcă oamenii vor încercă să găsească alte căi, de exemplu, micii întreprinzători să-și diminueze suprafața declarată în acte.

Nebănuite sunt căile ocolitoare ale afaceristului român

Așa se distrează și oamenii frumoși din Mamaia. Captură foto din Youtube: @ Kudos Beach Mamaia 1 mai 2012

Nu mai zic de restaurantele care au și terasă, pe care o țin deschisă doar vara. Vor declara oare și suprafața acesteia? Iată o întrebare la care n-am găsit niciun răspuns în lege. În condițiile în care nu există date centralizate ale suprafețelor barurilor și restaurantelor, acestea fiind declarate doar la primării, de unde vor ști inspectorii fiscali valorile reale? Mi-e greu să cred că verificarea se va face la pas, în teritoriu.

Oricare ar fi justificările și oricum ai întoarce-o pe toate părțile, legea asta pare foarte slabă. Probabil că marile restaurante de la Mamaia își freacă mâinile de bucurie că vara viitoare vor scăpa de micii întreprinzători care le fac concurență.

După cum ți-am mai spus însă și când am scris despre dispariția magazinelor de cartier, asta nu înseamnă, însă, că progresăm. În țările alea occidentale la care ne uităm cu jind, e loc și pentru cei mici, și pentru cei mari. Și pentru cafeneaua de la colțul blocului și pentru Starbucks-ul din centru. Numai la noi, astea tind să se excludă, în numele modernității capitaliste. De parcă suntem tâmpiții Europei.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre legi din România:
Premieră: Parlamentarii români au propus o lege care îi place și Noii Drepte
Tot ce trebuie să știi despre legea antifumat, înainte să comentezi aiurea pe net
Când pui poze cu străini pe Facebook, încalci legea