Știri

Cum funcționează democrația absurdă de Facebook în România

Facebook dă impresia că primești informații nemanipulate și că poți influența politicienii români.
19 Februarie 2016, 11:03am

Like-ul și memele sunt noile arme de protest în România. Facebook a devenit cea mai reactivă componentă a spațiului public românesc. Pe rețeaua socială se protestează și se mobilizează, se fac și se desfac partide și mai ales sunt criticați politicienii. Facebook este un mediu atât de propice pentru democrația românească pentru că-ți dă impresia că primești informații nemanipulate și că poți influența politicienii români.

E 17 februarie 2016, ora 23.00 la București. Pe pagina sa personală de Facebook, prim-ministrul tocmai a postat o clarificare a declarației făcută de dimineață în Parlamentul României.

Premierul își administrează singur pagina, ca să păstreze contactul cu românii obișnuiți. Postările și comentariile îi aparțin. Adună mii de like-uri și sute de comentarii la fiecare publicație. Cetățeni și jurnaliști comentează declarația lui Cioloș. Cioloș răspunde, așa cum are obiceiul, primelor două – trei întrebări, cu precădere cetățenilor.

În captura de imagine de mai jos se vede cum două întrebări de la jurnaliștii Mircea Marian (Evenimentul Zilei) și Ondine Gherguț (România Liberă) rămân fără răspuns oficial. Premierul pare să lase de înțeles că jurnaliștii au parte de răspunsuri în cadrul conferințelor de presă. Pe Facebook e rândul oamenilor obișnuiți să primească răspunsuri și clarificări.

Premierul se străduie să își explice cât mai bine poziția, așa cum ar face-o într-un interviu televizat.

În același timp, pe pagina de Facebook a Președintelui Iohannis e un iureș și mai mare. Președintele plătește pentru o declarație nefericită făcută în cursul aceleiași zile de 17 februarie. Captura de ecran e realizată cu o zi mai târziu, dar ilustrează miile de comentarii (în majoritate de protest sau dezamăgire) lăsate de utilizatorii Facebook. Din momentul în care Președintele a făcut declarația controversată legată de soarta Antenelor, a pierdut mii de like-uri pe Facebook. La ora la care scriu, profilul președintelui pierduse peste 20 000 de like-uri.

Și astea sunt revoltele care au scuturat Facebook doar săptămâna asta. Doar cu o săptămână înainte de pățaniile celor doi cei mai importanți din stat, Facebook-ul s-a încins pe seama președintelui principalului partid parlamentar, Liviu Dragnea. Vina lui – susținerea unui proiect de lege considerat dubios de către utilizatorii Facebook, anume sancționarea defăimării în spații publice.

În mai puțin de 48 de ore au apărut zeci de meme cu Dragnea, prezentarea de pe Wikipedia i-a fost vandalizată și i-au fost lăsate mii de comentarii pe pagina de Facebook.

Comentariile au fost șterse conștiincios de către echipa de comunicare a lui Dragnea. Rezultatul furtunii Facebook? Dragnea și-a retras controversatul proiect de lege. Și a cântat o laudă toleranței din România.

Citește și Cum a fost la protestul dubios împotriva legii defăimării a lui Liviu Dragnea

Bătălia spectatorilor Antenelor cu spectatorii Facebook

Încă de la victoria lui Iohannis (țI-am reamintit de un subiect dureros?) s-a vorbit de „partidul Facebook" și de importanța comunicării pe rețelele sociale. Știm că aproximativ în fiecare an numărul de conturi Facebook din România crește cu cam un milion de utilizatori, iar în prezent sunt 8,4 milioane de conturi. În comparație, în România sunt 6,4 milioane de abonați la servicii de retransmisie de programe televizate, mai mult de 85% dintre gospodăriile din România. Și numărul de pagini de internet crește vertiginos – cu patru mii de pagini mai mult între ianuarie 2014 și martie 2015. Ca și număr de utilizatori și progresie în materie de spectatori, Facebook e noul produs mass media în România. Nu e de mirare că utilizarea acestuia influențează alegerile politice ale utilizatorilor.

Citește și Am fost la protestul fanilor Antena 3 ca să văd care-s cei care luptă pentru Gâdea

O cercetare IRES (think tank condus de Vasile Dâncu, vice-prim ministru și personaj apropiat PSD) realizată după alegerile din 2014 arată că 70% dintre alegătorii conectați la internet considerau că activitatea lor online le-a influențat opțiunea de vot: „convergența între Facebook, televiziune și telefonie mobilă a fost rețeta care a adus la marea mobilizare la vot în turul al doilea." Din eșantionul intervievat 54% avea internet, iar dintre aceștia peste 55% aveau un cont de Facebook.

Acest studiu e completat de alte date din 2015, din barometrul INSCOP, care arată că deținătorii de conturi Facebook și Twitter votează în proporție de 50.2% cu PNL și doar 34.4% cu PSD. Înțelegem acum mai bine de ce Facebook se pretează excelent la atacuri împotriva PSD și ale entităților care sunt percepute ca apropiate de acest partid.

Pe lângă tendințele politice ale utilizatorilor de Facebook, un alt factor influențează revoltele online.

Un alt studiu IRES ne arată că 73% dintre participanți consideră că există entități care încearcă să-i manipuleze pe români. Iar pe primul loc în clasamentul acestor entități se află clasa politică din România. 77% dintre cei chestionați cred că politicienii îi manipulează pe români. În același timp, 70% dintre chestionați spun că principala lor sursă de informații privind viața politică este televizorul, iar 30% spun că televizorul este obiectul care le-ar lipsi cel mai mult dacă s-ar defecta. În paralel, Facebook e un spațiu în care spectatorul are impresia că își alege informația, urmărește doar ce îl interesează. Mai mult, recent a circulat în spațiul public românesc de pe Facebook o listă a site-urilor „de evitat", o „reacție imunitară" a celor care își doresc să evite dezinformarea.

Citește și Nelive text despre dezbaterea Iohannis – Ponta, de la prezidențiale

Scandalul legat de gestul președintelui Iohannis este de fapt o confruntare dintre publicul televiziunilor (în special al Antenelor) și publicul Facebook. O dată cu moartea ziarelor imprimate de tip quality, două medii de comunicare domină spațiul public/politic: televiziunile și Facebook. Televiziunile sunt percepute, și pe bună dreptate, ca o unealtă de manipulare politică. Iohannis ar fi fost la fel de hulit (sau aproape la fel de hulit) dacă ar fi ieșit în apărarea Realitatea TV sau România TV. Publicul Facebook îi reamintește lui Iohannis că masa lui principală de votanți se află pe rețeaua socială și nu printre privitorii Antenelor și îl cheamă la ordine.

Facebook – bun doar pentru cârcoteală?

Pentru că e an electoral, acesta este doar începutul campaniilor politice de pe Facebook. Acum se ascut doar armele trollilor: comentarii negative, vandalizarea paginilor web, retragerea de like-uri. Dar aceste moduri de operare sunt facilitățile de bază pe care le permite rețeaua socială. Un consultant citat de New York Times spune că Facebook va fi „monstrul publicității (electorale n.a.) în 2016". „Facebook are cea mai largă audiență, un set dominant de instrumente pentru publicitate și cea mai agresivă abordare pentru a permite celor care conduc campanii să își strângă statistici care să le permită să maximizeze eficiența și să minimizeze pierderile."

Facebook permite partidelor politice și candidaților să își concentreze publicitatea electorală pe segmente de electorat care îi interesează, filtrând în funcție de vârstă, proveniență, studii, etc. De asemenea Facebook permite utilizatorilor din SUA să încarce pe site lista cu emailurile susținătorilor lor, pentru a le trimite mesaje. Plecând de la listele de susținători, partidele și candidații pot atinge prieteni ai susținătorilor și să se facă cunoscuți acestora prin postări sponsorizate care apar în newsfeed. Nu în ultimul rând, pentru că nu e înscrisă în România, rețeaua socială nu e supusă obligației de a prezenta autorităților electorale date despre fondurile cheltuite de politicieni pentru produse de marketing și publicitate. Această breșă poate transforma Facebook într-o gaură neagră pentru utilizarea de fonduri de campanie depășind limitele impuse de lege.

Vești proaste pentru tine, în curând feed-ul de Facebook ți se va umple de publicitate electorală de n-ai să mai poți vedea pozele cu pisici ale prietenilor. Nu dispera, mai ia un meme cu Liviu Dragnea.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre ANAF:
ANAF impozitează bacşişul, dar aruncă 2 400 000 de euro pe „taxe letale"
România fără număr: Băga-ţi-ai stick-ul în ANAF
Fost comisar al Gărzii Financiare: „În România se fură anual miliarde de euro cu sprijinul politicienilor"