Publicitate
Știri

8 lucruri pozitive care-au marcat România în 2015

România s-a schimbat în bine în ultimul an, chit că nu ne dăm seama de asta.

de Mihai Popescu
23 Decembrie 2015, 9:19am

În ciuda faptului că 2015 a fost plin de tragedii, probleme și politicieni corupți, e bine să-ți amintești că s-au întâmplat și lucruri bune în ultimul an, ca să nu o iei razna odată cu depresia specifică sărbătorilor. Pentru că-s cel mai cinic om din redacția VICE, m-am gândit să fac o listă cât mai concretă posibil, cu lucruri care mi s-au părut pozitive pentru România anului ăsta.

1. TRAGEDIA DE LA COLECTIV MI-A ARĂTAT CĂ EXISTĂ SOLIDARITATE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

Fotografie de Suzana Pleșca, via Fotografii de la concertul pentru Colectiv îți arată cum se îmbină tristețea cu fericirea

Cuvântul „solidaritate" mi-a inspirat mereu scandarea aia obosită a sindicaliștilor aduși cu autocarele de un partid sau altul să protesteze în țarcul din fața Guvernului. E genul ăla de termen reciclat de toate jigodiile, de Crăciun, când simt că pot să-și spele păcatele dacă se pozează cum ajută niște nevoiași. Și aici nu vreau să se înțeleagă că aș vorbi de videoclipul lui Liviu Dragnea cu studenții din cămine.

Asta până anul ăsta când, odată cu tragedia oribilă de la Colectiv, am văzut acte reale de omenie în România. Artiști din toată țara și-au donat operele ca să fie vândute pentru caritate. Tot felul de trupe rock și electro din țară s-au adunat și ele la un concert caritabil ca să strângă bani pentru cei din spitale și familiile lor. Mai mulți psihoterapeuți s-au oferit să-i ajute gratuit pe supraviețuitori să treacă peste traume. Cei mai marcanți au fost românii de rând, care au stat la cozi imense ca să doneze sânge pentru victime. Între ei am cunoscut oameni care detestă rockerii și au o părere proastă despre tinerii care ies în cluburi, dar tot au încercat să dea o mână de ajutor în ultimele două luni, chit că poate n-o făceau într-un mod prea inteligent sau sensibil. Așa definesc eu solidaritatea reală. Un sociolog mi-a explicat că, fix faptul că vedeam toți această solidaritate la TV și pe net ne-a înghiontit să protestăm și să contribuim și noi cum putem la o schimbare.

2. AM ÎNVĂȚAT CĂ PROTESTELE AU REZULTATE CONCRETE ÎN ROMÂNIA

Fotografie de Mircea Topoleanu, via Cum a fost protestul de 25 000 de oameni care i-a dat jos pe Ponta și Piedone

De când sunt mic, ai mei îmi spuneau să nu ies niciodată la proteste-n stradă, că-mi iau bătaie, că mă înregistrează securiștii ca element agitator și că oricum sunt toate organizate de partide, servicii sau oculta masonică mondială. Ei erau obsedați de chestiile astea, pe de o parte din cauza Mineriadelor, în care primele tentative de proteste democratice din România au fost călcate-n picioare de Iliescu și minerii lui, și pe de altă parte că vedeau și ei mitingurile alea politizate unde singurii care veneau erau sindicaliști cu carnet de partid.

Protestele de anul ăsta, în care indignarea a 25 000 de oameni a dat jos guvernul Ponta, sunt dovada că presiunea socială funcționează. Oricât s-ar supăra neomarxiștii pe „tinerii capitaliști și frumoși care-și fac selfie la mitinguri" și oricât ar comenta moraliștii de dreapta despre „tineretul neomarxist care e obsedat să protesteze", ideea e că ieșitul în stradă e singurul mecanism care pune parlamentarii la punct. A funcționat în 2014 când protestele i-au dat jos pe cei care nu voiau să lase românii din afara țării să voteze, a funcționat și-n 2013 când protestele au oprit toate formele legii minelor, care ne-ar fi încălcat dreptul la proprietate. Așa că las-o mai moale cu conspirațiile și ieși în stradă, dacă ai ceva de spus.

3. AM ÎNCEPUT SĂ LUPTĂM CU ĂIA CARE FAC DEFRIȘĂRILE ILEGALE

Fotografie de Mircea Topoleanu, via Oamenii au ieșit în stradă ca să nu respiri asfalt

An de an vedeam aceeași poveste: viituri și inundații, provocate de defrișările ilegale, care distrug sate la primele ploi mai grave. Boceam toți pentru săteni, se făceau câteva anchete de presă cu audiență zero și subiectul murea. Asta până anul ăsta, când niște oficialități de la o firmă austriacă de cherestea, numită Holzindustrie Schweighogffer, au fost înregistrați cum cumpărau lemne tăiate ilegal în România. Deși au mai protestat câteva sute de săteni împotriva aceleiași firme în 2014, abia în 2015 au ieșit în stradă zeci de mii de români, în 35 de orașe, ca să militeze împotriva defrișărilor. A apărut chiar și o scrisoare în care compania strânge cu ușa statul, ca să nu schimbe codul silvic și ei să poată defrișa în pace. Presiunea publică a convins parlamentarii să introducă defrișările ilegale pe lista „amenințărilor la siguranța națională", care ar fi primul pas spre oprirea unor abuzuri.

Schimbarea asta de atitudine proactivă s-a simțit și pe Facebook. Nu știu ce prieteni ai tu în listă, dar a mea s-a umplut anul ăsta de oameni care folosesc aplicația Harta tăierilor de păduri ca să reclame defrișările ilegale pe care le văd când se plimbă prin țară. Unii dintre ei chiar au văzut mașinile cu lemne luate la control după aia. Uneori o schimbare d-asta naivă de atitudine chiar poate funcționa.

4. AM VĂZUT MAI MULȚI CORUPȚI REȚINUȚI ȘI JUDECAȚI CA NICIODATĂ

Ilustrație de Sergiu Vasile, via Cazul „Oprescu" demonstrează cât de proști sunt bucureștenii

Anul ăsta am jubilat la politicienii corupți care-s luați pe sus cu cătușe și-s vârâți în arest preventiv. Da, știu, e o bucurie meschină, dar la cât de tragic a fost, aveam nevoie și de așa ceva. Elena Udrea și Monica Iacob Ridzi s-au plâns încontinuu de cât de nasoale sunt condițiile din arest, deși celulele lor arătau mai bine ca unele cămine studențești. Dan Șova a plâns când a aflat că și-a pierdut imunitatea. Oprescu se plânge și el că e muribund de când a văzut că trebuie să stea în arest.

Băsescu și Iliescu sunt târâți prin tribunale pentru niște cauze care păreau că s-au prescris de mult. Ponta și Dragnea își așteaptă și ei judecata la anul. În sfârșit oamenii care au dominat și au profitat de pe urma țării ăsteia sunt tratați ca niște criminali de rând și văd că nu sunt intangibili. E o lecție bună pentru politicieni, mai ales pentru ăia care nu vor să iasă în lacrimi din Parlament și să-i aștepte duba poliției.

5. OAMENII ÎNCEP SĂ CEARĂ ORE DE EDUCAȚIE SEXUALĂ

România este între puținele țări din lumea civilizată în care nu se predă educația sexuală și ăsta este unul dintre motivele pentru care suntem pe primele locuri în stastisticile europene de avorturi, cu patru sute pe zi. Contrar a ceea ce zic creștinopații, că soluția ar fi interzicearea chiuretajelor ca pe vremea lui Ceaușescu, educația sexuală i-ar învăța pe copii despre contracepție. Cifrele sunt destul de sumbre: unul din patru tineri are o boală cu transmitere sexuală și mai puțin de jumătate folosesc prezervativul, pentru că nu le predă nimeni cum să se ferească de astfel de lucruri.

Totuși, zilele astea din ce în ce mai multe organizații și oameni luptă pentru introducerea materiei ăsteia în școli. Deputatul Tudor Ciuhodaru a depus un proiect de lege pentru educația sexuală luna trecută. Și ministrul Muncii cere introducerea unei asemenea materii. Asta pe lângă cele 60 de ONG-uri care cer același lucru odată la câteva luni. E adevărat, oponenții principali sunt Asociația Părinți pentru Ora de Religie care e susținută de Patriarhie și domină Ministerul Educației, dar na, la un moment dat probabil o să ne dea Uniunea Europeană directivă să ieșim din Evul Mediu și la capitolul ăsta.

6. BISERICA ȘI-A MAI PIERDUT DIN CONTROLUL PE CARE-L ARE ASUPRA ȚĂRII

Unele lucruri par să nu se schimbe niciodată. Ilustrație de Vasile, via PSD a șetrs 60 de ani de istorie și l-afăcut pe Iliescu disident comunist

Biserica Ortodoxă Română este cea mai puternică organizație din țara asta, în mare pentru că face afaceri imense și neimpozitabile, primește sume colosale de la bugetul statului și membrii ei superiori au rămas la putere din comunism, față de politicienii care s-au mai schimbat oleacă.

După înfrângerea pe care a suferit-o Biserica anul trecut, când l-a susținut pe Ponta în fața lui Iohannis, anul ăsta a suferit o nouă înfrângere sub premierul Daniel Cioloș. El a spus că va tăia fondurile pentru construcția lăcașurilor de cult, adică sutele de milioane care se duc anual pe Catedrala Mântuirii Neamului. E adevărat, Cioloș a cedat în fața Patriarhului după aia și i-a făcut o concesie prin care a mărit salariile personalului clerical și neclerical din BOR, dar na, tot e mai ieftin decât să construiești biserici noi. În plus, Biserica a pierdut mult din imagine după protestele Colectiv, în care mii de oameni huiduiau Patriarhia pentru reacțiile reci la incidentul în care la momentul acela muriseră 32 de tineri. Practic, încrederea românilor în Biserică a scăzut cu cinci la sută doar în ultimele luni din 2015, deci suntem pe drumul cel bun în care ieșim din logica asta mistică medievală.

7. AM ÎNVĂȚAT SĂ EMPATIZĂM CU DUREREA ALTOR ȚĂRI

Vezi prima parte din documentarul VICE despre atacurile de la ziarul Charlie Hebdo și mergi aici pentru partea a doua

Acum câțiva ani, mă angajasem la o televiziune de știri din România și visam să scriu știri externe. Mi s-a sugerat să mă bag la știri cu accidente rutiere din țară, că externele aveau audiența atât de mică la noi, încât jurnaliștii de acolo erau plătiți cu jumătate din salariul celorlalți, deși trebuiau să știe două limbi străine la perfecție. De atunci am învățat că alor noștri nu prea le pasă să citească nimic ce nu are cuvântul „român" în titlu.

În 2015, acest lucru s-a schimbat un pic, odată cu tragediile din Franța, în care au fost măcelăriți jurnaliștii de la Charlie Hebdo și fanii din teatrul Bataclan. Mulți români s-au dus să lase o lumânare și niște condoleanțe în fața ambasadei franceze din București. La Cluj, sute de români s-au alăturat comunității franceze într-un marș de solidaritate cu rudele celor decedați. Pe lângă asta, autoritățile, dar și unii localnici din România au spus că vor primi cu drag refugiații aici, chit c-au fost mai mulți care s-au plâns de asta. Cert e că unii dintre noi începem treptat treptat să ne dăm seama că toți oamenii sunt la fel ca noi, în timp ce alții devin mai izolați, în patria fictivă din mintea lor.

8. POLITICA ROMÂNEASCĂ S-AR PUTEA SĂ SE SCHIMBE PENTRU TOTDEAUNA

Ilustrație de Vasile, via Hoții de la PSD vor să-ți interzică dreptul să-i faci hoți

Una dintre cele mai grave probleme cu politica românească e că e într-o continuă rotație de cadre răsuflate din fostul partid comunist/FSN. Orice ai vota, orice trădare ar avea loc, rămâi cu impresia că-s aceiași oameni care mai schimbă din când în când partidele. Au fost tentative de candidați independenți, dar au pălit toate în fața partidelor monolitice și a șpăgilor electorale.

De anul ăsta se schimbă lucrurile odată cu noua lege a partidelor în care oricine își poate face un partid cu trei membri. Până acum s-au anunțat deja trei partide noi pentru următoarea cursă electorală: M10 al Monicăi Macovei, Uniunea Salvați Bucureștiul al lui Nicușor Dan și Partidul Noua Dreaptă. Este treaba fiecăruia dacă partidele astea sunt bune sau nu, dar mi se pare important că au apărut, pentru că ele exprimă niște puncte de vedere și niște politici reale ale românilor, pasionați de dreapta conservatoare neolibertariană, de dezvoltarea urbană durabilă sau de fascism.

Exprimă niște puncte de vedere care există în România anului 2015, nu sunt doar niște lachei bătrâni din fostul PCR, pe care-i votăm doar pentru că urâm alți lachei PCR-iști mai mult ca ei. Abia aștept să apară și altele, care să halească din electoratul partidelor mari. Dacă s-ar duce câte cinci procente din voturi la fiecare din partidele astea mici, la următoarele alegeri parlamentare, poate c-am avea jumătate de parlament format din oameni care n-au fost în FSN. Asta în sine va fi o schimbare în bine, oricât de stupide ar fi noile partide care le-ar lua locul.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește mai multe lucruri de bine:
Cum ajută europenii refugiații
Activista care le ajută pe femei să-și facă singure avorturi
Prostituatele britanice ajută persoanele cu dizabilități să facă sex