Foto

Am vorbit cu doi români care fac turul României despre cum e să trăiești trei ani în rulotă

Textul ăsta este pentru cei care se plâng încontinuu că n-au timp și bani ca să facă lucrurile cu adevărat importante.

de Răzvan Băltărețu
07 Iulie 2016, 7:16am

Elena și Cosmin în biroul „redacției" Teleleu. În brațele lui este câinele Tina. Toate fotografiile sunt de pe pagina de Facebook a proiectului Teleleu

„Teleleu‟ înseamnă Cosmin Bumbuț și Elena Stancu. El e fotograf, câștigător la un concurs internațional cu proiectul camerelor intime din penitenciare, iar ea este jurnalistă ale cărei articole au primit premii și burse. Din septembrie 2013, când au decis că poveștile adevărate au nevoie de mult timp și insistență, acești doi oameni trăiesc într-o mașină. Au pornit teleleu prin România, cu bursa oferită de Centrul „Rosalynn Carter" şi Centrul pentru Jurnalism Independent. Din acel moment, mașina pe care o foloseau pentru vacanțe a devenit casa lor de zi cu zi.

Înainte de asta, Cosmin și Elena s-au întâlnit la Marie Claire, revista la care ea lucra și cu care el colabora ca freelancer. În vremea aceea au făcut ceea ce Cosmin numește „reportaje de weekend". Mărturie a colaborării de atunci este „Degetoaice", un material despre relațiile sentimentale din penitenciarul de femei. L-au documentat făcând naveta între București și Târgșor.

Despre experiențele lor jurnalistice au tot scris ei sau au scris alții, dar eu am vrut să văd cum este viața în rulotă, la aproape trei ani de când au transformat-o în casă.

Am ales avantaje și dezavantaje, dar și mici povești de prin România, momente când s-au întâlnit cu oameni care au înțeles și n-au prea înțeles ce fac ei propriu-zis pe drumuri, într-o mașină - casă.

Când ești peste tot acasă, nu te grăbești

Mașina e aici parcată într-un camping la malul Mării Negre, la început de iulie 2016

Cosmin spune că de când a plecat teleleu cu Elena a făcut cele mai bune poze. E mai relaxat și asta îl ajută. București, orașul din care au plecat, nu-i mai place oricum de mult timp. e prea mult trafic și birocrația prin care treci dacă ai nevoie de acte sau vrei să rezolvi câteva lucruri este infernală și te doboară.

„Eu am o problemă cu asta, pentru că sunt fotograf, gândesc vizual și încerc să pun ordine în cadru. Și de mult timp nu mai pot să fac asta din cauza mașinilor. Orașul ăsta nu m-a mai atras deloc vizual, de aici a pornit deranjul meu".

Un dulap ar ocupa prea mult spațiu, așa că se găsesc metode de a depozita și fără să irosești loc

Pentru amândoi, cel mai important lucru din aventura lor pe drumuri este confortul și fizic și psihic de a ști că pot sta cât e nevoie pentru un subiect. N-au unde să se întoarcă, nu au chirie de plătit și nici câine de plimbat. Câinele e deja cu ei în mașină.

„Parcăm aproape de locul în care avem treabă și revenim când vrem. Putem sta oricât pentru un subiect, așa se întâmplă să stăm câteva ore, o zi fără să scoatem aparatul de fotografiat, reportofonul, doar să cunoaștem oameni, să discutăm cu ei", spune Elena.

Teleleu, așa, au descoperit mare parte din România, de la București până la sate și mici orașe de provincie. Când călătorești printre toate astea, vezi ce diferențe sunt și între ele, înțelegi mai bine locul. „Oamenii sunt amabili, dar România ni se pare foarte săracă comparativ cu Bucureștiul. Sunt zone întregi sărace, orașe de provincie și mediul rural, aș spune cam 70-80% din România. Capitala n-are nicio legătură cu ce înseamnă România, sunt două lumi diferite. Și mai e un lucru care ne sperie: adolescenții și copiii de școală primară sunt mai needucați. Am întâlnit tineri din penitenciare, cu cinci-șase clase pe foaia matricolă, care nu știau să scrie și să citească", povestește Elena.

Cosmin și Elena documentau aici reportajul „Lipsă locuință", despre tineri fără adăpost din Satu Mare. În această poză sunt Viorica, Kutyas, Robi, Florentina, Piri, Levi și Zolti

Îți ziceam că Elena și Cosmin au pornit seria de reportaje cu vizita la Penitenciarul Târgșor. E poate cel mai bun exemplu legat de beneficiile unui astfel de stil de a-ți trăi viața și de a documenta subiecte jurnalistice.

Legat de acel moment, și de alții care vor să mai călătorească pentru a documenta astfel subiectele, Cosmin spune că e mult mai costisitor să faci naveta, decât să trăiești aproape de comunitatea respectivă pentru o perioadă.

Orice spațiu trebuie folosit, când locuiești într-un spațiu atât de mic, iar cel de sub scaune e perfect

Ai nevoie de transport, de cazare la hotel sau pensiune și alte cheltuieli cu mâncarea acolo unde ajungi.

Iar apoi reiei costurile astea, de fiecare dată când vrei să revii.

Lucruri care se schimbă radical când locuiești în mașină

Iarna te bate ninsoarea, vara soarele, așa că încerci să te izolezi cât mai bine. Aici, vedere la bord

Cosmin și Elena s-au obișnuit în aproape trei ani cu locuitul așa, dar viața lor se împarte acum altfel față de a ta. Apa nu vine pe conductă, ci trebuie să te duci să o iei când rămâi fără. Fac duș cu doar câțiva litri de apă - Cosmin cu vreo trei, Elena cu vreo șase -, trebuie găsită o zonă în care să deverse deșeurile menajere și energia electrică este limitată de motorul mașinii, de panourile solare sau de generator.

Nicio resursă nu mai este nelimitată. Iar internetul vine dintr-un modem 3G, pentru care plătesc lunar circa 15 euro. Nu se plâng, dar nu-i nici netul prin fibră optică de acasă.

„Un alt mare dezavantaj pentru mine e că, atunci când conduc, nu mă gândesc că într-un accident lovesc mașina, ci casa". Cosmin Bumbuț

Iar costurile nu sunt deloc mici, mai ales că piesele nu prea se găsesc în România. Până acum au avut două reparații mai mari: geamul de la sufragerie, care i-a costat cinci sute de euro, și un ventilator de sobă, la trei sute de euro.

Vedere din baie

Fiind casă și mașină într-una singură, spațiul e o reală problemă. Până și într-o baie dintr-un bloc comunist ai mai mult spațiu, așa că înveți să-l folosești. Așa, nici mașină de spălat n-au, iar cu hainele murdare se descurcă să le spele la prieteni, rude sau prin campinguri. Și când n-ai spațiu, ții lucrurile la prieteni.

„O problemă e că avem lucrurile împrăștiate prin mai multe locuri, prin mai multe poduri. Așa și-a pierdut Cosmin certificatul de naștere anul trecut. Nu avem spațiu, așa că le depozităm pe unde putem", explică Elena.

Cumva și-au schimbat și fluxul de lucru pentru a se adapta. Cosmin fotografiază mai mult pe telefon, deși are camera mereu cu el, iar Elena folosește, când are de scris, mai mult tableta, pentru că bateria ține mai mult și poate fi încărcată de la priza mașinii. Laptopul are nevoie de generator.

Cosmin nici nu-și mai ia laptopul cu el, decât când are de montat vreun video. În rest, îl lasă în Baia Mare, unde stă mama lui.

Poate te întrebi cum se descurcă iarna și vara. Eu m-am întrebat, sincer.

Cam așa arată o seară de iarnă, când zăpada acoperă fiecare perete al „casei"

Până acum n-au stat o iarnă completă în România, dar în 2014 au prins un ger mai puternic, când au revenit din Turcia. Și chiar dacă în mașină s-au descurcat cu căldura, apa menajeră și de băut a înghețat. Așa au decis, în anul următor, să stea în Grecia, din decembrie până în martie.

Cosmin spune însă că cel mai nasol e să prinzi vara în București fără umbră. De căldură e cam greu să te ferești.

Pentru Elena, cel mai dificil este să depășești un dezavantaj de care nu poți scăpa ușor: frica de singurătate și de tot ceea ce e străin. În primul an, la câteva luni după mutare, au plecat în Turcia iarna. Într-o noapte, erau pe-o plajă, la câțiva kilometri de o așezare, iar lângă mașina lor au venit doi bărbați.

„Cosmin voia să iasă să discute cu ei, eu ziceam nu, că nu-i nevoie. Până la urmă, nu m-a ascultat, a ieșit, s-a împrietenit cu ei, așa am aflat că erau doi pescari din zonă. Dar și așa te apucă paranoia, când știi că ești doar tu singur", spune Elena.

Ce mănânci când poți mânca oriunde și de oriunde

Cu excepția spațiului, bucătăria este ca una obișnuită

Chiar dacă spațiul e mic, au loc și de o plită alimentată cu gaz, dintr-o butelie la care mai sunt conectate frigiderul și soba, când e iarnă. N-au cuptor, dar nu-i așa o mare lipsă. Cumpărăturile și le fac, în 90% din situații, de la supermaketuri. Magazinele din orașele mici sau de la țară au prețuri mai mari, iar prin sate nu prea ai de unde să cumperi.

Mai rămân însă fără ouă, legume, brânză și atunci mai apelează la oamenii din zona în care s-au oprit. Au și un caz din Vâlcea, cu schimb de poze pe castraveți, când Cosmin i-a printat unui bunic poze cu nepoata lui venită în vizită și la schimb a primit legume.

E complicat însă cu frigiderul: e foarte mic și nici congelatorul nu e mai mare. „Când ne ducem la cumpărături suntem foarte atenți la ce luăm, nu atât din cauza costurilor, cât din cauza spațiului. Și frigiderul nici n-are mare putere, dacă îi deschizi ușa prea des, pierzi din răcoare. Nu răcește la fel de bine ca unul normal", explică Elena.

E alimentat de la priză (în camping), pe energia de la mașină când merg sau de la generator când stau.

„De multe ori avem de stabilit dacă băgăm la frigider o sticlă cu iaurt sau una cu vin pentru Cosmin". Elena Stancu

Altfel, meniul lor nu e diferit de ce-ai mânca tu în București, la corporație sau în vizită la cineva. Când am vorbit cu ei își gătiseră pui cu ghimbir și piure. Cu o zi înainte, Cosmin făcuse vinete la grătar, iar din Grecia s-au obișnuit să mănânce broccoli. În general, își gătesc linte, fasole sau năut, iar vara meniul mai include și roșii, și brânză cu ce ai mai găsi la preț bun prin piață.

Nu mănâncă însă carne de porc și pentru că e greu de gătit, dar și pentru că așa și-au propus.

Biroul „redacției" devine bucătărie atunci când e cazul. Pe pereți sunt vederi la care te poți abona prin site-ul Teleleu. Printre obiectele folosite aici apar: soba, frigiderul, dulapul și aragazul

Nicio iarnă de până acum nu i-a prins complet în România. În primul an au fost în Turcia, unde au mâncat des carne de miel. În al doilea an au mers în Grecia, unde au avut la prețuri bune grepfruit, portocale și broccoli. Iar ultima iarnă i-a prins în Cuba. Iarna mănâncă ce găsesc ieftin în țările în care ajung.

În toamnă, Teleleu împlinește trei ani. În acest timp, Cosmin și Elena au trecut de la „reportaje de weekend" la un site populat cu povești pentru care n-ar fi avut timp în „rețeta clasică‟, deplasare de câteva zile, cu plecare din București.

Locuiesc o vreme cu subiecții lor, apoi merg mai departe, la alții. Și se mai întâmplă să revină, cum a fost la căldărarii din Corcova.

La finalul discuției cu ei, mi-au povestit un moment amuzant pe care îl retrăiesc periodic. Se instalează într-un sat sau într-un oraș, și trec oameni pe lângă ei, care se holbează la mașină, la ei cum gătesc și cum trăiesc în mașină.

Atunci, își spun între ei „ciudatule" sau „ciudato".

Urmărește VICE pe Facebook

Vezi și alte galerii foto din România pe VICE:
Fotografii cu mamele adolescente din România
Fotografii din „orașul fantomă" al României
Fotografii cu decadența stațiunii Băile Herculane