FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Refugiații nu-ți cuceresc țara, dar sigur ți-o vor schimba

Migrația refugiaților nu se rezumă doar la război și sărăcie.
27.8.15

Fotografie de European Commission DG ECHO, via Flickr

Valurile de refugiați de la granițele Europei țin primele pagini ale ziarelor de ceva vreme. Mai nou, acest fenomen a dus la măsuri extreme din partea unor țări: garduri de sârmă ghimpată la graniță, masarea blindatelor, întărirea flotelor pe mare etc. Grecia, Macedonia, Italia, Serbia, dar și alte țări se confruntă, chiar și numai indirect, cu acest val de migratori veniți din sud și răsărit.

De unde vin și cine a ridicat acest val uriaș pe populații? Primăvara arabă de la sfârșitul anului 2010 a destabilizat numeroase țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În unele dintre acestea (Tunisia, Egipt, Siria, Libia și Yemen) înlăturarea guvernului sau schimbarea lui a dus la un colaps al statului și la lupte armate între diverse facțiuni. Războiul și insecuritatea într-o zonă atât de vastă au ridicat un val masiv de migratori.

Publicitate

Dacă ai urmărit, cât de cât, discuțiile din ultimele zile, ai văzut, probabil, că lumea s-a împărțit, deja, în două tabere, pro și anti refugiați. În Germania, de exemplu, una dintre principale țări vizate de exod, președintele Parlamentului, creștin-democratul Norbert Lammert, a declarat că nemții se vor descurca cu valul de refugiați, pentru că „este datoria noastră umanitară să ajutăm‟.

Citește și Marea a devenit plutonul de execuție al imigranților din jurul lumii

De cealaltă parte, o nominalizare specială vine chiar din România, din partea lui Mircea Diaconu, europarlamentar. În urmă cu două seri, la Antena 3, desigur, acesta a făcut un calcul sumar. Luând în considerare costul de trecere cu barca, pentru fiecare familie, numărul refugiaților și faptul că sunt săraci (n.r. - domnul Diaconu a dedus asta din imagini), e clar că e vorba despre o uriașă conspirație mondială. De fapt, trecerea acestor sute de mii de refugiați ar fi plătită din umbră, de cineva care ar avea interesul să infiltreze printre oameni membri ISIS. De ce, putem intui cu toții.

Dincolo de discursul ăsta în alb-negru, câteva lucruri par clare, urmărind știrile și imaginile transmise în ultimele zile. În primul rând, că invazia refugiaților este departe de a se termina. Apoi, că, orice ai crede tu, aceste mișcări nu aduc în Europa doar oameni disperați, dornici să-și protejeze familiile de război, ci și o nouă cultură și un nou mod de a se raporta la viață care va schimba definitiv continentul unde trăiești. Să-ți explic.

Migrația nu începe în anul 2015, și nici nu se termină atunci

Fotografie de Minnesota Historical Society, via Flickr

Migrațiile de populații nu sunt fenomene neobișnuite în istorie. Sigur, te-ai putea întreba, de ce ar pleca un om, după ce a muncit o viață întreagă, să își facă rostul într-un alt colț de lume? Războaie, calamități naturale majore care au distrus regiuni întregi, regimuri opresive, epidemii, foamete, suprapopulare și sărăcie. Uite, d'asta.

Ultimele două motive le putem trece în dreptul fenomenului global denumit emigrarea pentru un trai mai bun. E ceea ce au făcut turcii în RFG, începând cu anii '60, grecii prin anii '70 – '80 sau românii, după 1990. Adică unii care nu au fost goniți din casele lor, ci obligați de sărăcie să plece în căutarea a ceva mai bun.

Publicitate

Cât despre suprapopulare, cel mai bun exemplu este China, care „exportă" oameni încă de pe la începutul secolului XX, către toate colțurile lumii.

În aceste două cazuri migrația este mult mai lentă. Cei care își părăsesc locurile natale încearcă să se integreze în societatea respectivă și, de multe ori, nu pleacă cu gândul să rămână toată viața acolo.

Citește șiImigranții pot fi țapi ispășitori pentru problemele românilor ipocriți

Oamenii ăștia își aduc, pe lângă sarsanale, și bagajul istoric

Dacă greutățile vieții te fac să gândești la modul temporar - plec să văd cum e, și, dacă nu merge, mă pot întoarce oricând - moartea aduce disperarea de rigoare și sentimentul de frică. Unul care-i face pe acești oameni să părăsească țara unde au trăit toată viața, de parcă nimic nu i-ar lega de locul ăla.

Valurile de oameni care fug din calea morții sunt cu mult mai mari decât autocarele cu români, care ajungeau odinioară în Spania sau Italia ca turiști și, apoi, dispăreau la prima oprire. Frica de moarte îi împinge să treacă prin orice: sârmă ghimpată, ziduri (Zidul Berlinului sau Marele Zid Chinezesc au fost construite să oprească migrații și invazii).

Partea asta cu frica de moarte e ceea ce vezi tu, la televizor sau pe Internet, de fiecare dată când se transmit imagini din taberele de refugiați. Ceea ce nu vezi, dar e mult mai important, e că oamenii ăștia nu-și aduc cu sine doar familiile și câteva chestii, pe care au apucat să le strângă de prin casă, ci și tradițiile și obiceiurile lor.

Publicitate

Fiecare dintre ei pleacă cu un bagaj de informații cu mult mai mare decât ce aduc în sarsanale. Tocmai acest bagaj de informații, legat cu valul imens de oameni care îl împărtășesc și care fac această deplasare, va avea un efect puternic asupra civilizației în care migratorii pătrund.

Pe românește, și fără ocolișuri, e foarte probabil ca oamenii ăștia să reușească ceea ce nu au fost capabili să facă nici cei mai viteji dintre califii arabi, în timpul Marii Expansiuni din secolele VII-VIII, nici cei mai războinici sultani otomani, în secolele XV-XVII.

Vrei, nu vrei, cultura europeană se va schimba

Fenomenele de acest tip în istorie au fost studiate cu mare atenție. Un lucru e clar. Că aceste valuri puternice de migratori influențează și modifică civilizațiile pe care le invadează. Când nu le destabilizează definitiv.

Gândește-te la prăbușirea Imperiului Roman, sub asediul popoarelor migratoare. Sau la cultura și civilizația antică a grecilor, dusă la apogeu de romani, moartă odată cu barbarizarea ei. Istoricii vorbesc de caracterul nomad al acestor popoare: goții, hunii, gepizii, vandalii, francii, anglo-saxonii, avarii, slavii, bulgarii, normanzii sau maghiarii. Gardurile, zidurile și nici chiar legiunile nu i-au putut ține departe pe migratori, care, vreme de câteva sute de ani, au asaltat granițele civilizației romane. Nici banii sau încercarea de asimilare, prin oferirea de regiuni întregi migratorilor, nu au putut opri decăderea.


Urmărește documentarul VICE despre viața unui imigrant ilegal în Grecia


Mai gândește-te și la migrația europeană în America, care a dus la distrugerea civilizațiilor de acolo, fie că vorbim de amerindienii din Nord, fie că discutăm de azteci, mayași sau incașii din America Centrală și de Sud. Până și migrația evreiască în Cannan, din timpul lui Moise, relatată în Biblie, în episodul Exodului, a dus la dispariția populațiilor din regiunea respectivă.

Migratorii modifică tot. Se schimbă și ei parțial, dar lumea sau civilizația invadată nu va mai arăta la fel. Cât de profundă va fi această schimbare, rămâne de văzut.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește și alte lucruri despre imigranți:
Doi nemți neo-naziști au urinat pe o familie de imigranți
Imigranții sunt înjunghiați pe străzile Atenei
Am întrebat un expert ce s-ar întâmpla, dacă UE și-ar deschide granițele pentru toată lumea