Cum să nu mai faci poze mizerabile, conform unui fotograf legendar
S: Albert Watson, Waris, Ouarzazate, Morocco, 1993. D: Inez & Vinoodh, Joan via Inez, Theatergroep Mugmetdegoudentand, 2005. © The Eye de Fotografiska

Cum să nu mai faci poze mizerabile, conform unui fotograf legendar

Zilele astea, orice persoană cu un smartphone se consideră artist. Fotograful legendar Albert Watson consideră asta un lucru grozav.
3.6.18

Articolul a apărut inițial pe VICE US.

Pentru iubitorii de artă, e un musai să vizitezi muzeul de fotografie din Stockholm, Fotografiska. Spre deosebire de instituțiile tradiționale, Fotografiska se promovează ca un spațiu de întâlniri, unde totul se leagă de fotografie. Însă muzeul este foarte respectat pentru expozițiile organizate cu artiști renumiți, dintre care mulți nu prezentaseră niciodată în Suedia, precum și fotografi talentați noi.

Fotografiska este un proces de extindere a prezenței internaționale, cu locații noi în Londra și New York, de la începutul lui 2019. Pentru a comemora aceste galerii, muzeul a lansat albumul The Eye de Fotografiska (teNeues), un album monumental de fotografie, care prezintă lucrările unor artiști consacrați, precum Robert Mapplethorpe, Ren Hang, Gus Van Sant și Annie Leibovitz. Cu peste 250 de fotografii de la vreo 80 de fotografi, albumul este o scrisoare de dragoste pentru camera de fotografiat și felul în care transformă percepția noastră despre lume.

Fotograful scoțian Albert Watson apreciază puterea fotografiei mai mult decât oricine altcineva. În peste cinci decenii, el a devenit un maestru al domeniului, care transcende orice gen. Indiferent că îl fotografiază pe Michael Jackson pentru coperta revistei Invincible sau pe Tupac pentru Juice, Watson creează imagini emblematice din 1973, de când a făcut primul portret profesionist al lui Alfred Hitchcock, care frângea gâtul unei gâște.

Watson a scris un eseu rar, publicat în The Eye, care reflectă elementele unei fotografii de neuitat. VICE a stat de vorbă recent cu el despre puterea mediului într-o vreme în care aproape toată lumea deține un smartphone cu care poate crea imagini și distribui instant.

Sandy Skoglund, Pisici Radioactive, 1980. Fotografie © 1980 Sandy Skoglund. © The Eye de Fotografiska, ce a fost publicat de editura teNeues în mai 2018.

VICE: Ai putea descrie puterea fundamentală a fotografiei?
Albert Watson: Nimeni nu poate opri timpul. E aproape ca și cum prezentul nu există. Cel mai remarcabil lucru despre fotografie a fost mereu ideea de a imortaliza un moment.

Cum a influențat domeniul fotografia digitală?
În trecut, în jur de 2-3% din persoane aveau ca hobby fotografia. Ei făceau poze în vacanțe, poate de zile de naștere și sărbători. Acum, cam 60% din oameni fac în mod regulat fotografii cu telefonul. Asta schimbă felul în care vizualizezi și apreciezi fotografia, deoarece faci poze tot timpul, nu doar la ocazii.

Smartphone-urile au instruit lumea să facă fotografii decente, pentru că se ocupă de aspectele tehnice pentru tine. Au clarificat multe din misterele fotografiei și ea a devenit accesibilă populației, iar mie îmi place asta. Oamenii sunt mai conștienți de fotografie și apreciază ce pot face profesioniștii. E foarte greu să elevezi fotografia, dar mereu există oameni care sunt pasionați de asta, motivați și obsedați de fotografie, iar, cu timpul, devin din ce în ce mai buni.



Poți vorbi un pic despre calitățile unei fotografii emblematice?
Caracterul memorabil, mereu se caută asta. Ai nevoie de o disciplină a observației. Unii oameni ies dis de dimineață și se plimbă prin lume, cum e Henri Cartier-Bresson, care găsea cadre, doar observând și căutând. E important să rămâi conectat. Mereu ești în căutare de imagini remarcabile.

Cât am lucrat la proiectul Las Vegas, în perioada atentatului 9/11, am trecut pe lângă un panou publicitar neon. Era mijlocul zilei și de abia se înțelegea cum apăreau pe ecran cuvintele „God”, „Bless” „America” și apoi steagul american. M-am uitat la panou și m-am gândit, „Acum nu am ce poza, dar dacă vin la asfințit, panoul se va ilumina și voi putea vedea mesajul.”

M-am oprit să mă uit mai în detaliu și am stabilit locul din care aș putea să încadrez. După care, ne-am întors la șase după amiaza și am reușit să prind cadrul. Am făcut un triptic, trei fotografii cu ecranul. Am fost destul de direct, deși am avut un concept. Una dintre slăbiciunea fotografiei e că nu există un concept bine gândit, iar problema cu care se confruntă mulți fotografi e cum să transforme cadrul într-unul memorabil și de impact. Dacă ai o imagine decentă în minte, te poți duce să o execuți, cum e și Monkey with a Gun.

Ellen von Unwerth, Again?, 1997. Fotografie de © Ellen von Unwerth. © The Eye de Fotografiska, ce a fost publicat de editura teNeues în mai 2018.

Cum ți-a venit idea pentru fotografia Monkey with a Gun?
Am avut un job în publicitate cu fix același cimpanzeu. Maimuța chiar s-a bucurat de toată experiența. Primea constant atenție și îi plăcea la nebunie acolo. De fapt, noi am avut o problemă la sfârșitul ședinței foto, deoarece maimuța nu voia să plece.

În timpul ședinței, am observat că dacă pun mâna pe cap, maimuța repetă acțiunea. Am profitat de realizarea asta și am adus o grămadă de haine și accesorii pentru maimuță și ne-am distrat pe toată durata procesului. Ideea de a oferi unei maimuțe un pistol era ceva neobișnuit. Am știut că va fi o imagine provocatoare. E o lucrare conceptuală.

Johan Willner, Die Ordnung, 2006. © Johan Willner © The Eye de Fotografiska, ce a fost publicat de editura teNeues în mai 2018.

Răsfoind lucrările din albumul The Eye, poți să ne dai niște ponturi despre ce anume i-a elevat pe fotografii prezentați aici?
Când răsfoiești cartea, dai de multe lucrări memorabile. Fotografia de aici este conceptuală, provocatoare și destul de ciudată în unele cazuri. Eu cred că asta face albumul interesant. Câteodată acestea sunt memorabile din punct de vedere grafic, dar multe dintre ele au calitatea de a fi compulsive, când te atrag și nu te poți abține. Sunt ca niște mici tatuaje de pe creier.

L: Christopher Makos, Altered Image, Andy with Black Hair, Holding a Mirror, New York, 1981. Photo © Christopher Makos. R: Anton Corbijn, Damien Hirst, 2011. Photo © Anton Corbijn© The Eye de Fotografiska, ce a fost publicat de editura teNeues în mai 2018.

Urmărește-o pe Miss Rosen pe Instagram.