Identitate

Am fost la primul club pentru nudiști din Paris

Recomand cu drag să te dezbraci într-un club – atâta timp cât toți ceilalti o fac.

de Quentin Monville; translated by Irina Gache
24 Iulie 2018, 4:00am

Fotografii de Lucie Etchebers pentru Vice  

După ce mi-am petrecut ultimii ani încercând să-mi dau seama unde mă încadrez în scena queer, simt că în sfârșit am reușit să dezvolt o relație solidă cu corpul, genul și sexualitatea mea. Ca să testez acest sentiment al sinelui proaspăt descoperit, am decis că următorul pas logic ar fi să mă dezbrac complet într-un club plin de oameni.

Primul club de noapte nudist din Franța a fost lansat luna această de către Point Ephemere – un centru de artă multifuncțional din Paris. Evenimentul s-a numit „222-32” – după legea care pedepsește expunerea indecentă în public. Pentru mine, conceptul a fost intrigant nu doar din pricina nudității în masă. Eram curios să văd cum se desfășoară regulilele sociale într-un loc unde toată lumea este goală și bea, dar după cum au dictat organizatorii, „comportamentul de natură sexuală este strict interzis”. Dacă ești gol și nu poți flirta într-un mediu încărcat de tensiune sexuală, te vei simți mai eliberat sau mai constrâns decât de obicei?

În după-amiaza dinainte de 222-32, organizatorii au realizat o serie de workshopuri și prelegeri despre conceptul de nudism ca stil de viață, oferind fiecărui participant din acea seară o șansă să cunoască organizatorii și să înțeleagă mai bine de ce lumea ar avea nevoie de mai multe cluburi de nudiști. Și la fel ca pentru festivitățile de noaptea târziu, nuditatea a fost încurajată pentru sesiunile de după-amiază.

Organizatorul Jeremie Lapeyre, în dreapta

Am ajuns acolo având foarte multe emoții că mă voi dezbrăca într-o sâmbătă după-amiază și că trebuia să o fac chiar lângă popularul Canal St-Martin din Paris. Dar ni s-a spus că putem să ne păstrăm hainele pe noi la workshop și prelegeri dacă voiam, lucru pe care l-am făcut – deși mi-a fost puțin rușine de reticența mea de a mă dezbrăca.

După prelegere, m-am întâlnit cu unul dintre organizatori, Jeremie Lapeyre, care mi-a explicat că el și colegii săi au dezbătut în mare ce rol ar trebui să joace sexul în club, și dacă ar trebui să le permită participanților să se combine. În cele din urmă au decis că ar trebui să fie interzis total. „Am vrut să facem un eveniment unde oamenii să se simtă liberi, în timp ce păstrăm toate valorile asociate cu nudismul”, mi-a spus Lapeyre. „Nu am vrut ca oamenii să vină acolo doar pentru sex. Și nu am vrut să-mi petrec toată noaptea făcând pe polițistul la eveniment.”

I-am spus lui Lapeyre cât de deschis și primitor se simte evenimentul și mi-a arătat că așa a fost construit. „Să fii gol are un anumit efect asupra comportamentului tău și interacțiunii cu oamenii”, mi-a spus el. „Te face să te comporți mai uman, în cel mai larg sens al termenului.”

Majoritatea publicului de la evenimentul 222-32 au fost bărbați

Mai târziu în acea după-amaiză, organizatorii au fost nevoiți să-i roage frumos pe toți care erau goi afară pe terasă să intre înapoi. Deși zona a fost rezervată exclusiv pentru eveniment și nimeni nu putea să vadă în incintă, poliția a început să primească plângeri de la vecini.

Asta l-a inspirat pe Lapeyre să-mi spună din nou valorile nudismului. „Nudismul scoate erotismul din corp”, a spus el. L-am întrebat dacă chiar crede că poți sincer să separi nuditatea de sexualitate, sau, dacă doi adulți dezbrăcați stau aproape unul de celălalt îndeajuns de mult timp, sexul va deveni inevitabil o opțiune. Mi-a răspuns că în adâncul sufletului crede că doi adulți pot sta goi unul în prezența ceiluilalt un timp indefinit fără să fie vreo tensiune sexuală între ei.

Puteai totuși să-ți păstrezi pantofii în picioare.

Mai târziu, am ajuns din nou la Point Ephemere cu câteva minute înainte să-și deschidă porțile. În momentul acela, tot nu mă simțeam prea bine să mă dezbrac – mă temeam să nu dau peste cineva cunoscut. Ca să rezolv asta, am dat pe gât un litru de bere într-un bar din cartier, înainte să-mi fac curajul să mă pun la coada de la intrare.

Majoritatea oamenilor de la coadă erau homosexuali albi în jurul vârstei de 30 de ani. În timp ce ceilalți clubberi așteptau cu nerăbdare să intre, majoritatea conversațiilor erau despre încercarea de a-și da seama ce înseamnă cu adevărat „comportament de natură sexuală” – m-am simțit eliberat să aflu că nu eram singurul care se gândea la asta.

Garderoba era plină de saci cu haine

În timp ce ne pasam hainele persoanei de la garderobă – una din aproape zece femei din club în acea seară – reamintea fiecărui invitat că sexul și drogurile sunt interzise, la care tipul de lângă mine a glumit, „vom vedea”.

Singur și nud în ceea ce încă părea un club gol, nu prea eram sigur de ce ar trebui să fac prima oară. Așa că am luat-o alene spre un colț ca să stau și să observ. Poate Lapeyre avea dreptate mai devreme când a spus că „hainele sunt uneltele în care ne încuiem, treptele care duc la tot felul de relații despotice”. Poate asta era greșit cu mine – eram obișnuit să mă ascund sub haine și modalitatea prin care voiam să fiu perceput. De asemenea, tot uitându-mă în jur, nu m-am putut abține să nu realizez că poți spune multe despre un om după cât de încrezător stă gol în public.

Autorul în costumul în care s-a născut

În cele din urmă clubul s-a umplut și cu cât trecea timpul, cu atât se simțea ca orice alt club – oameni care se împart în bisericuțe fie pe ringul de dans, fie pe margine la conversații. Dar ceva părea altfel în modul cum relaționau oamenii între ei. Cu sexul în afara discuției, interacțiunile păreau mai naturale, bune și mai puțin prădalnice. S-a și flirtat puțin, dar a părut mai puțin codificat, mai puțin îndrăzneț.

A fost ceva foarte blajin în această ocazie. Nu a avut acea energie frenetică de care ai parte când ieși nopțile și a fost revigorant să vezi oameni într-un club din Paris care chiar dansau în loc să se holbeze la Dj. După un timp, am uitat cu desăvârșire că eram gol, realizând asta doar când am vorbit cu cei de la bar care erau îmbrăcați. Per total, a părut că prin schimbarea atenției de la interacțiunea cu intenție romantică sau sexuală, organizatorii te-au ajutat să te concentrezi mai mult pe tine însuți. A fost revigorant, și recomand cu căldură dezbrăcarea într-un club – atât timp cât și toți ceilalți o fac.

Articolul a apărut inițial în VICE FR.

Tagged:
Paris
Flirt
petrecere
incredere
atentie
nudisti