Ce se întâmplă cu luptătorii Statului Islamic care se întorc acasă în Suedia

„Ce împachetezi când pleci în război?”

Când l-am cunoscut pe Firat*, stătea pe podeaua unui apartament din Suedia, în septembrie 2018, și-și făcea bagajul pentru ce spera a fi ultima bătălie împotriva ISIS din Siria.

Și-a pus în geantă uniforma militară, cafea și niște tutun; plus camera foto, suveniruri de la prietenii care au murit pe front și protecții pentru urechi. „Deja mi-am pierdut auzul la urechea dreaptă”, a spus el. „Trebuie să port protecții pentru urechi acum ca să nu-mi fut auzul și la cealaltă.”

Ca medic în zonă de război, Firat a luptat împotriva ISIS în Siria în ultimii trei ani. Este voluntar pentru miliția kurdă anti-jihadistă, People’s Defence Unit (YPG), a cărei muncă este susținută de forțele aeriene din coaliția condusă de SUA. „A trebuit să iau o pauză scurtă din cauza unei răni”, a spus el. La jumătatea lunii martie, Syrian Democratic Forces (SDF) și guvernul american au anunțat că Siria a fost complet eliberată de sub controlul ISIS. Dar la finalul anului 2018, Firat încă mai era nevoit să-și facă treaba.

„Asta salvează vieți; nu războiul”, a spus el, arătând spre una dintre gențile lui. În ea erau bandaje, bandaje de compresie și medicamente. „Nu m-aș numi doctor, asistent sau ceva de genul, fiindcă nu sunt”, a explicat el. „Dar poți să fii sigur că-ți voi salva viața dacă-ți vei pierde un picior sau dacă vei fi împușcat.”

Am avut multe de discutat cu Firat despre rolul lui în ofensivă. Dar mai întâi: „Mi-ai văzut periuța de dinți?”.

Firat este un kurd suedez care a crescut într-o suburbie din Gothenburg, un oraș de pe coasta de vest a Suediei. „Când aud o mamă cum plânge acolo, îmi aduc aminte de casă”, mi-a spus el. „Te bântuie noaptea și oriunde te duci. Dar dacă stau noaptea treaz ca alții să se poată odihni, atunci asta e tot ce contează pentru mine.”

Ca voluntar, Firat are mulți inamici care vor să-l vadă mort. Nu numai luptătorii ISIS de pe frontul din Siria, ci și cei care se întorc acasă, în Gothenburg. Când Firat s-a întors anul trecut, după ce a fost rănit pe front, a primit mai multe amenințări cu moartea de la suedezi care se întorseseră și ei din război - dar care luptau pentru cealaltă tabără.

Amenințările au început când cineva i-a pus un steag ISIS în căsuța poștală. „Știau cine sunt și unde stau”, mi-a spus el. Primăvara trecută, Firat a fost amenințat cu o armă în fața casei. Spune că ieșise la plimbare cu câinele, când un bărbat mascat l-a amenințat cu o armă, înainte să apese pe trăgaci. Arma s-a declanșat în gol de patru ori, înainte ca Firat să fugă.

Conform rapoartelor poliției, ofițerii au investigat zona, s-au uitat la înregistrările video din tramvaiele locale, dar nu au găsit nimic. Firat a spus că, în timp ce fugea, a fost tras totuși un glonț real, dar, din fericire, l-a ratat - un detaliu care nu este menționat în raport. La câteva zile după atac, investigația s-a încheiat din lipsă de probe.

„Nenorociții ăștia au tras în mine, în fața casei”, a spus Firat. „Și nimeni nu m-a ajutat. Mi s-a spus să merg la serviciile sociale. Dar ce să fac acolo? Nu am avut de ales: A trebuit să părăsesc Suedia și pe familia mea ca să mă protejez.”

Conform Swedish Security Service, aproximativ trei sute de suedezi au călătorit din Suedia în Irak și Siria ca să intre în grupuri ISIS sau altele afiliate cu al-Qaeda. Magnus Ranstorp este expert în terorism la Swedish Defence University din Stockholm. În 2017, a scris un raport despre 267 de suspecți ISIS care au fost semnalizați de către autoritățile suedeze.

„Știm că aproximativ 140 - 150 dintre ei s-au întors în Suedia”, spune Ranstorp. „Nu știm exact unde sunt, dar mulți s-au întors mai devreme de pe front. Unii au fost răniți și au venit înapoi în Suedia ca să se odihnească, înainte să se întoarcă pe front.”

Foarte puțini luptători suedezi ISIS au fost condamnați sau au avut plângeri penale. „Suntem aproape singura țară din UE care nu are legislația necesară împotriva participării și cooperării cu organizațiile teroriste”, îmi spune Ranstorp.

În Suedia, cei care se întorc pot fi condamnați pentru crime de război, dar este dificil să aduni dovezi împotriva indivizilor dintr-o zonă de conflict. Aici, Suedia este diferită față de alte țări nordice și europene, unde doar dacă te alături ISIS este îndeajuns ca să fii urmărit penal. În Norvegia și Danemarca, jihadiștii care s-au întors de pe front riscă să fie condamnați până la șase ani, cu posibilitatea unei pedepse mai dure dacă au avut un rol special în interiorul unei organizații teroriste. Danemarca poate de asemenea să retragă cetățenia celor care s-au alăturat ISIS.

Sunt multe motive de îngrijorare față de lipsa legislației din Suedia. „Suntem vulnerabili”, spune Ranstorp. „Cei care sunt liberi și periculoși pot face recrutări și chiar să plănuiască acte teroriste.”

Magnus își amintește de două cazuri specifice: Mohamed Belkaid și Osama Krayem, despre care se suspectează că au participat la atacurile teroriste din Paris și Bruxelles din 2015. „Sunt luptători suedezi care nu s-au întors în țară. S-au dus în Belgia și de acolo au planificat atacurile teroriste din Paris și Bruxelles”, explică Ranstorp.

Mohamed Blekaid, care a locuit în Stockholm, a fost împușcat mortal când poliția belgiană a făcut un raid la o ascunzătoare din Bruxelles, după atacurile teroriste din Paris, unde 130 de oameni au fost uciși. Osama Krayem a crescut în Rosengard din Malmo și acum este în arest în Franța, ca suspect în atacurile din Paris și Bruxelles.

Guvernul suedez are în plan să introducă o nouă lege anti-terorism la finalul acestui an, care va incrimina participarea într-o organizație teroristă, iar inculpații vor primi condamnare de maximum șase ani - aceeași pedeapsă folosită și pentru furt.

Dar s-ar putea să fie deja prea târziu. „Această lege nu poate fi aplicată retroactiv, deci nu-i va afecta pe cei care s-au întors de pe front”, explică Ranstorp.

Deși nu există în țară legi pentru terorism, serviciile de securitate din Suedia i-au urmărit de aproape pe cei care au călătorit în Irak și Siria ca să se alăture ISIS, spune Ranstorp. Dar din cauza preocupărilor legate de schimbul de informații, aproape că nu există o coordonare între agențiile de informații, poliție și serviciile sociale locale. Deci consiliile locale și serviciile sociale nu pot face prea multe ca să identifice un membru ISIS întors în țară. „Consiliile locale nu știu multe despre conflict și cu atât mai mult dacă cineva a luptat pentru sau împotriva ISIS”, adaugă Ranstorp.

Abia din iunie 2017 a început guvernul suedez să investigheze lacunele din legislație. Ce anume a determinat dezvoltarea acestei legi în Suedia? „Atacul terorist din Stockholm din aprilie 2017”, îmi spune Ranstorp.

Rakhmat Akilov, acum condamnat pe viață, a fost un simpatizant ISIS care a intrat cu un camion furat pe o stradă aglomerată din centrul Stockholm și a ucis cinci persoane. Conform verdictului, Akilov a încercat să ajungă în Siria prin Turcia în 2014 ca să se alăture ISIS, dar a eșuat. În schimb, s-a întors în Suedia și a condus atacul.

Conform raportului „Swedish Foreign Fighters in Syria and Iraq”, 80 la sută dintre suedezii care s-au alăturat ISIS proveneau din patru orașe: Gothenburg, Stockholm, Malmo și Orebro. Șaptezeci la sută provin din „cartiere vulnerabile social”. Firat a copilărit într-unul din acele cartiere. Unii dintre foștii lui colegi de școală au plecat din Suedia ca să lupte pentru cealaltă tabără, într-un război care are loc la cinci mii de kilometri de Gothenburg.

Conform unui raport făcut de asistenții sociali de la National Board of Health and Welfare, soldații întorși în țară, ca Firat, se confruntă cu atât de multe amenințări cu moartea, încât „vin la întâlnirile de la centrul social cu veste antiglonț”.

La două săptămâni după ce Firat a părăsit Suedia, am luat din nou legătura cu el. Reușise să traverseze granița în Siria și era cu echipa YPG aproape de liniile frontului din sudul provinciei Deir ez-Zor, în sud-estul Siriei. „Călătoria a fost dificilă; a durat mai mult decât planificasem”, mi-a spus Firat pe Skype. „Dar pe de altă parte, este vorba despre război și nu ar trebui să fie ușor să ajungi acolo.”

YPG conduceau Syrian Democratic Forces (SDF), o alianță a grupurilor anti-jihadiste; kurzii și arabii luptau cot la cot cu armenii, turcii sirieni și soldații locali. Ofensiva a început în mai 2018 și s-a intensificat în noiembrie în jurul orașului Hajin, ultima fortăreață ISIS din Siria. Bătăliile au fost sângeroase, a spus Firat. ISIS s-a folosit de furtunile de nisip și ceață ca să scape de atacurile aeriene ale coaliției.

„Începem să vedem finalul controlului teritorial al ISIS”, a spus el pe atunci. „Se simte bine, dar în același timp încă este greu. Apar bătălii în orașe pe care am crezut că le-am curățat.”

Puteam auzi sunetul de împușcătură pe fundal: „Cei mai înverșunați soldați ai lor sunt încă aici și nu se tem de moarte.”

În octombrie, YPG a anunțat că peste nouă sute de membri ISIS străini, din 44 de țări diferite, sunt deținuți în închisori kurde din Siria. Firat, care este și translator, s-a întâlnit cu mai mulți jihadiști suedezi în Siria.

„Am auzit că guvernul suedez nu-i va ține pe acești indivizi pentru totdeauna”, spune Magnus. „Este imoral să-i lași pe ei să gestioneze problema. Țările europene trebuie să-și asume responsabilitățile și să-i ia acasă.”

Firat se teme că cei mai periculoși soldați ISIS suedezi, care au stat până la finalul războiului, se vor întoarce acasă înainte ca legea să intre în vigoare. „Statul trebuie să-i pedepsească”, mi-a spus el. „Trebuie să fie trași la răspundere. Nu-i lăsați să se întoarcă acasă și să se plimbe liberi pe străzile noastre.”

Din locul unde era, Firat a fost trimis pe front, în apropiere de orașul Hajin din sud-estul Siriei. Nu va avea acces la internet pentru câteva zile, poate chiar săptămâni. Mi-a spus că este posibil și câteva luni, dacă totul merge bine.

La doar câteva zile după discuția noastră de pe Skype, soldații ISIS s-au furișat în unitatea lui Firat pentru un contraatac. Folosindu-se de o furtună de nisip, au făcut un raid în deșert cu motociclete și mașini blindate. Când i-am contactat pe prietenii lui Firat ca să aflu dacă era ok, mi-au spus că se tem că a fost ucis.

Dar două zile mai târziu m-a contactat din nou. Era în siguranță la bază, epuizat după zile de lupte intense. Mai mulți colegi de-ai lui fuseseră uciși. Cu toate astea, spune că se simte mai în siguranță pe front decât acasă în Gothenburg.

„Cel puțin aici mă pot proteja”, a explicat Firat. „Și am mulți prieteni și camarazi aici, lucru care le îngreunează inamicilor accesul la mine. Kurzii sunt oamenii mei. Dar Suedia este țara mea. Sunt aici și pentru Suedia.”

Numele lui Firat a fost schimbat ca să-i protejez identitatea.

Articolul a apărut inițial pe VICE Suedia.