Publicitate
Știri

Cum a cheltuit Liviu Pop 2,4 milioane de euro pe plimbări prin Europa

UE ne-a dat câteva milioane de euro și Ministerul pentru Dialog Social s-a făcut că încheie parteneriate cu alte țări ca să-i ajute pe tinerii români din diaspora.

de Sidonia Bogdan
05 Octombrie 2017, 8:51am

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Marian Pop

Înainte de a deveni celebru pentru cele mai multe gafe de limbă pe care le-a comis un ministru al Educației, Liviu Pop încerca să se facă cunoscut prin două proiecte UE, implementate sub semnătura lui, în timp ce conducea Ministerul Pentru Dialog Social. După o analiză a acestora, faptul că ministrul Educației face greșeli grosolane de gramatică devine cea mai mică problemă a lui. Pop se dovedește a fi un prost administrator al banilor europeni, lucru mult mai grav.

Dacă referitor la primul său proiect arătam, în vara asta, că există suspiciuni de corupție pentru modul în care a fost gestionat, al doilea proiect, intitulat „Pro Juvenes - Parteneriat transnațional pentru o piață inclusivă a muncii pentru tineri'', este despre cum să cheltuiești aiurea 2,44 milioane de euro, fără să lași ceva durabil în urma lor.

Proiectul Pro Juvenes a durat un an, din octombrie 2014 până în noiembrie 2015 și își propunea închierea a 89 de parteneriate transnaționale cu diverse instituții și organizații implicate în piața muncii în spațiul UE, în ideea creării unei piețe inclusive pentru tinerii din România.

Mai pe românește, banii ăștia au venit de la Bruxelles ca să ajute statul român să pună pe picioare niște parteneriate cu alte instituții sau organizații relevante din UE cu care să colaboreze pe tema angajării tinerilor în UE, cu scopul de a scădea șomajul în rândul lor.

Activitățile proiectului au fost astea:

Încheierea a 89 de parteneriate transnaționale;
Dezvoltarea a trei rețele tematice europene și naționale în domeniul dezvoltării resurselor umane și incluziunii sociale;
Realizarea a 16 schimburi de experiență și transfer de bune practici din țări ale Uniunii Europene care au o istorie pozitivă în dezvoltarea de piețe ale muncii inclusive;
Elaborarea a 6 studii comparative la nivel european privind aspectele incluziunii sociale și integrării pe piața muncii a tinerilor;
Organizarea a 2 conferințe tematice, 8 seminarii și 9 grupuri de lucru în vederea dezvoltării ideilor și soluțiilor pentru dezvoltarea resurselor umane, incluziune socială și inserție profesională a tinerilor.



O fundație din Spania susține că nu a încheiat niciun acord cu statul român

Astfel, reprezentanții Ministerului pentru Dialog Social, împreună cu alte patru organizații românești (Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane, Asociația Novapolis- Centrul pentru Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, Confederația Sindicală Națională Meridian și Uniunea Generală a Industriașilor din România) și-au împărțit cele 2,44 milioane de euro și au călătorit prin țară și foarte multe orașe din străinătate (Italia, Spania, Germania, Finlanda, Grecia, Bulgaria etc.) ca să pună la punct astfel de parteneriate.

Câteva parteneriate se regăsesc pe site-ul oficial al proiectul și am încercat să verific, într-un mod aleatoriu, dacă ele chiar au avut loc sau sunt simple invenții folositoare birocrației din ministere care să justifice banii cheltuiți.

Citiți și: Ministrul PSD care a dat 500 mii de euro pe un site banal și o strategie de care nu are nimeni nevoie

De pildă, în data de 06 iulie 2015, Ministerul susține că a fost semnat „1 Acord de Parteneriat Transnațional în scopul unei piețe inclusive a muncii pentru tineri de către Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârsnice, Departamentul pentru Dialog Social din România și Fundația Envera din Spania''. Am contactat Fundația Envera pentru confirmare, iar răspunsul oficial al acesteia nu corespunde cu ce susține statul român. Din contră, fundația ne-a transmis că au semnat niște intenții de colaborare, dar ulterior, nu au mai fost contactați de nimeni din partea română.

Răspunsul fundației Envera din Spania:

„Din documentele care se află în posesia noastră putem să confirmăm că în 2015 Grupul Envera a semnat cu Asociația Novapolis - Centrul pentru Analiză și Inițiative de Dezvoltare (România) și cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Bătrânilor (România) un acord de parteneriat transnațional care reflectă intențiile de cooperare și colaborare „pentru consolidarea politicilor și practicilor de promovare a ocupării și incluziunii sociale a tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani". Ulterior, și așa cum se prevede în acordul-cadru, ar fi trebuit semnate acorduri de parteneriat pentru fiecare subiect și detaliile necesare punerii sale în aplicare.

Aceste acorduri trebuiau dezvoltate într-un program a cărui durată era programată între 1 octombrie 2014 și 30 septembrie 2015. Însă nu a existat niciodată oportunitatea de a dezvolta vreo activitate, întrucât nu am mai primit vești de la omologul acestui acord de intenții: ministerul și asociația Novapolis nu au mai contactat Grupul Envera pentru a continua să avanseze într-un proiect prin care se dorea includerea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. În cele din urmă, dorim să vă spunem că atât delegația ministerială românească, cât și reprezentanții asociației Novópolis, care ne-au vizitat în 2015, au venit la noi prin Federația Asociațiilor Imigranților români din Spania, prezidată de Miguel Fonda, cel care ne-a introdus și pe noi, ca ONG, și a acționat ca mediator, cu scopul de a implementa în România un model de incluziune socio-profesională a persoanelor cu dizabilități intelectuale, care este o realitate în Spania și despre care i s-au oferit toate tipurile de detalii și informații."

O informație oficială, regăsită pe site-ul proiectului, este că, într-adevăr, Miguel Fonda Ștefănescu a fost românul care a mediat aceste întâlniri în Spania. L-am rugat, printr-un e-mail, să îmi povestească cum a fost implementat proiectul, însă Fonda mi-a scris înapoi:

„Îmi pare rau, dar din nefericire, nu am absolut nimic să vă comunic despre proiectul anume''.

Și tăcerea e un răspuns.

Am testat un alt proiect, de data asta semnat cu Asociația Femeia din Spania. Contactată telefonic, președinta asociației, Ica Tomi, mi-a declarat următoarele: „A fost o prezentare de o zi, în care le-am expus românilor o situație a comunității românești din Spania. Am făcut poze, am semnat ceva și atât a fost. Nu m-a mai căutat nimeni niciodată apoi''.

În rest, tăcere. Deși am trimis mailuri mai multor instituții de stat sau asociații, nu am mai primit niciun răspuns.

Parteneriat pentru 48 de români în Sicilia

Apoi, am trecut la Italia și-am ales câteva orașe cu care statul român a încheiat aceste parteneriate. Mi-a sărit în ochi un acord cu Primaria Villafranca, numai că, în acel oraș, potrivit datelor oficiale, trăiește un număr incredibil de 48 de români. Sigur că oamenii ăia nu trebuie ignorați, dar nu poți să treci cu vederea că avem sute de mii de români care-și duc traiul în nordul sau centrul Italiei și nu într-o localitate din Sicilia. I-am întrebat pe cei de la Ministerul pentru Dialog de ce s-a orientat statul român către o comunitate de 48 de oameni și mi s-a răspuns asta:

„Decizia semnării unui Acord de Parteneriat Transnațional cu Primaria Villafranca Sicula a avut în vedere comunitatea de români care trăiește acolo și care este la rândul său beneficiara inițiativelor de încurajare a integrării comunității românești pe piața muncii din Italia. Poziția Primăriei a fost una care a subliniat colaborarea excelentă pe care o are cu comunitatea de români din cadrul localității Villafranca Sicula și a exprimat dorința și necesitatea pentru o colaborare mai strânsă cu instituțiile și organizațiile din România, tocmai pentru a putea sprijini mai bine comunitatea de români din cadrul localității sale."

Ministerul Muncii susține că pentru a realiza aceste contracte cu Italia, principala asociație cu care a lucrat este Unione Degli Assessorati alle politiche socio-sanitarie e del Lavoro, „o asociere de entități publice italiene creată în 2005 de către o serie de primării din sudul Italiei pentru a dezvolta împreuna politici socio–sanitare și de integrare pe piața muncii''.

Deși am trimis mailuri și am sunat câteva zile la rând la sediul acestei asociații, nu a răspuns nimeni. Fiind Sicilia, unde mafia e la ea acasă, nici nu m-a mirat prea tare.

Citește și: Am vorbit cu românii care au venit să-i lase o carte celui mai agramat ministru al educației

Pentru tinerii din UK, Ministerul Muncii se laudă că a semnat un contract cu Fundația Light Into Europa. La o simplă căutare pe net, afli însă că această fundație se află în România din 1997 și dezvoltă parteneriate pentru incluziunea persoanelor defavorizate încă de atunci. Nu era nevoie de bani UE ca să legi un contract cu ei.

Pe ce s-au cheltuit banii europeni

Pe sustenabilitate, proiectul coordonat de Liviu Pop are ceva probleme, demne de un control riguros al Agenției de Management, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Mă întreb ce a rămas durabil în urma acestui proiect, pe ce s-au dus banii europeni, în afară de vizite prin Europa și dezbateri prin săli de ședință?

Am încercat să stau de vorba cu președinta Asociației Naționale a Specialiștilor în Resurse Umane, Ioana Mănăilă. Potrivit acordului de parteneriat, asociația a cheltuit 1 400 000 de lei. Dar m-a refuzat ferm.

„Asta e problema dumneavoastră, acest proiect? Nu mă întrebați pe nimeni, cereți informații la minister. Nu sunt disponibilă săptămâna aceasta, poate cea viitoare", mi-a răspuns Mănăilă, pe un ton surprinzător de agresiv pentru un reprezentant al unei asociații.

Banii proiectului au fost împărțiți astfel: 4 305 000 de lei către Ministerul Muncii, 1 400 000 lei pentru Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane, 1 170 000 de lei pentru Asociația Novapolis, 2 125 000 lei pentru Confederația Sindicală Meridian și 2 000 000 de lei pentru Uniunea Națională a Industriașilor. Cum s-au cheltuit acești bani?

Salarii la nivelul țărilor UE, hoteluri, avioane, plimbări prin toată Uniunea Europeană, mape și pixuri, seminarii și conferințe, studii care zac pe site-ul părăsit al proiectului și pe care nu le folosește nimeni, ca să aibă ca rezultat final aceste acorduri transnaționale.

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Marian Pop

De la Pop pentru toată lumea

Pe lângă toate astea, Pop a semnat un contract în valoare de 2 152 106 lei cu firma SC Top Media Print SRL, pentru a organiza evenimentele proiectului. Deși avea o cifră de afaceri mult mai mică decât prevedeau condițiile de licitație și niciun angajat, Top Media Print a câștigat licitația, printr-un angajament semnat de către un terț susținător. La fel, capacitatea tehnică a ofertantului a beneficiat de angajament de către terț susținător.

Citește și: Femeia care ar trebui să finanțeze cultura românească în lume își promovează hainele pe banii tăi

Ca un ultim detaliu, la conferințele organizate de Pop, o mapă de prezentare oferită gratis participanților, care conținea un memory stick, un pix, un creion, un port card și un blocknotes, a costat 235 de lei fără TVA și au fost distribuite 300 de astfel de mape, potrivit contractului de achiziție. Suma totală cheltuită pentru astfel de mizilicuri a fost de 87 420 de lei.

Dar ce mai contează aceste detalii, când în proiectul anterior, gestionat tot de Pop, o firmă cu stea în frunte câștiga 221 de mii de euro pentru un site evaluat de IT-iști la câteva mii de euro?

Am încercat să-i iau un punct de vedere referitor la aceste parteneriate și ministrului Liviu Pop, dar nu mi-a răspuns la telefon.