FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Cum te prostesc penalii și corupții din România și America când îți spun că gayii și săracii sunt Diavolul

La fel cum Biserica și Coaliția pentru Familie au inventat tema cu căsătoria gay pentru PSD, că nu exista la noi, în America s-a inventat aia cu toaletele transgender pentru oameni ca Trump.
Fotografie din arhiva personală a Andreei Niculae

Andreea Niculae trăiește de trei ani în America, după alți nouă ani petrecuți în Austria și Suedia. Pe acolo a fost la facultate și master, ca acum să lucreze ca analist financiar. Deși pare c-a trăit în trei lumi paralele, experiența a ajutat-o să vadă elementele comune de pe scena internațională, precum faptul că evangheliștii americani și politicile lor promovate agresiv, care devin pioni esențiali și într-un loc ca România, dar și în ale țări-cheie de pe glob. Dacă voiai o „țară ca afară", ai noroc: exact la fel e și pe la ei. Text consemnat de Marina Țupran.

Publicitate

Pentru mine, experiența Americii rimează cu cea din România, am fost „călită" pentru viața de aici. Nu prea se pupă la suprafață valorile lui Trump și ale credincioșilor. În America, la fel ca în România, de multe ori mi se pare că lucrurile sunt cu fundul în sus și orice e posibil.

Americanii spun asta în sens pozitiv, dar, de fapt, e tot o țară unde te poți aștepta la cele mai anormale lucruri, de exemplu, la un partid care își dă jos propriul guvern, cum am pățit în România. Dreapta creștină aici, ca și toată mișcarea conservatoare, e în faliment moral, fragmentată și în conflict cu propriile fundamente ideologice declarate.

Evangheliștii vor putere politică indiferent de preț. Ca și la fundamentaliștii ortodocși sau musulmani sau evrei, nu are rost sa te intrebi cum se pupă teoria cu practica pentru că, în fond, practica e dictată de scopul lor de a influența normele culturale și legale. E important pentru ei să poată prelua controlul asupra Curții Supreme și, în timp, să revină asupra unei decizii precum Roe contra Wade, care afirmă dreptul femeilor de a avorta, sau decizii legate de drepturile comunității LGBTQIA și așa mai departe.

Citește și De ce nu apar gay în reclamele din România

Evangheliștii sunt foarte bine mobilizați și reprezintă o adevarată forță în politica americană. Putea să fie oricine în locul lui Trump, că tot ar fi făcut pact, dacă le promitea un judecator la Curtea Supremă. Dar le-a fost ușor cu un barbat misogin, narcisist, ușor de manipulat și care, pe deasupra, oricum nu se va implica prea tare în partea administrativă, ci îl va lasa pe vicepreședintele (evanghelist) Pence să guverneze.

Publicitate

Aceste grupuri religioase instrumentalizează temerile oamenilor, dorința lor de apartenență și de identitate. Se creează ideea că un grup e lipsit de valoare tocmai pentru a da grupului în opoziție impresia că identitatea lor are mai multă valoare. E exact platforma lui Trump: întâi se creează un inamic public, un bau-bau, un ceva exotic dacă se poate, care prezintă un așa-zis pericol iminent. Se naște artificial o miză și, imediat, toate sursele preiau firul ăsta și incep să toacă la el și sa creeze din nimic un public votant.

PROBLEMA CU CĂSĂTORIA GAY A FOST INVENTATĂ DE ACTIVIȘTI CREȘTINI ÎN ROMÂNIA, LA FEL CA AIA CU TOALETELE TRANS ÎN SUA

Fotografie de Ben Tavener, via Flickr

De exemplu, toaletele publice. Până recent, în America nu a avut nimeni nicio problemă cu faptul că pot să foloseasca aceeași baie publică cu o persoană transgender sau cu cineva care refuză să se identifice ca bărbat sau femeie.

Până când au început niște politicieni prin statele astea mai conservatoare să bage legislații care dictează cine are voie la ce baie. Și de aici a început distracția: toată ziua la TV, sau prin sursele de știri de dreapta, evanghelice sau pur și simplu conservatoare. Au apărut scorneli despre femei atacate în băi publice, argumente din alea cu „imaginează-ți fetița ta de cinci ani, cel mai pur și mai prețios lucru din lume, să meargă la baie și să dea de un mascul păros", de parcă nu ar da de bărbați în orice alt loc din viața ei, gen la plajă sau prin parc.

Publicitate

Și uite așa s-a creat tema de discuție și, într-un timp record, baia a fost transformată în America într-unul din cele mai sexuale și mai periculoase spații publice, iar unii guvernatori conservatori s-au ales cu o platformă electorală și votanți mulți ani de acum încolo, fără să trebuiască să facă vreun efort ca să guverneze capabil statul.

De cele mai multe ori oamenii vor face alegeri care sunt în defavoarea lor economic, dar care le mențin firul narativ sau le afirmă identitatea. Cred că vezi același lucru în fenomene ca Brexit.

ISTERIA CU ASISTAȚII SOCIALI CA DEMONI E COMUNĂ ȘI-N ROMÂNIA, ȘI-N STATE

Fotografie de Vlad Brăteanu

În România arată altfel taberele, dar un fenomen pe care îl gasești și la voi, și în America, e isteria asistaților sociali. Ne sunt prezentate lucrurile de parcă există hoarde de vampiri sociali care sug sângele din venele plăpânde ale economiei, sânge pompat de mine și de tine. Long story short, de fapt, vampirii ăștia au colții înfipți fix în jugulara ta și trebuie opriți imediat, sau sunt prezentați ca niște libărci care nu vor să muncească și stau toată ziua și se „împuiază", ca să ceară și mai multe beneficii de la stat. În România mitul a fost spulberat clar, dar cei siguri de teoria asta, tot cred în ea. În America, treaba asta a contribuit foarte mult la sistemul total inechitabil de acum.

La o colegă de serviciu am auzit, de exemplu, că ea, care muncește, nu își permite să umple coșul de cumpărături, dar că alea pe ajutoare au coșul plin. Dar când le explicam colegilor că un prieten lucrează ca asistent farmacist și, cu salariul pe care îl câștigă, se califică să primească ajutoare de la stat, reacția colegilor mei a fost că sistemul de acordare al ajutoarelor e greșit, că pragul e prea mic și că prea mulți se califică.

Publicitate

Mie mi se pare total aiurea faptul că nimeni nu se întreabă de ce ditamai corporația la care lucra prietenul meu își plătea angajații atât de puțin încât, ca să poată avea un trai decent în orașul nostru, trebuia să ia ajutoare de la stat. Pai în cazul ăsta, cine e asistatul social? Prietenul meu, sau compania lui, ai carei angajați trebuie subventionați de la stat?

Parțial din cauza asta sunt praf și sistemul de sănătate, și cel de învățământ. Oamenii se lasă duși de nas de politicieni și de grupuri de lobby: nu cumva, doamne ferește, să profite de vreun bun de la stat (deși plătesc taxe!), că doar ei nu sunt ca „atârnache" ăia de la televizor. Și dacă ei nu vor beneficia de ceva de la stat, cu atât mai puțin au voie să profite de pe urma taxelor lor proprii libărcile alea de asistați. E funny apropo, că și în America, și în România, an dupa an, statele/judetele cele mai sărace votează același partid și aceiași oameni care au implementat măsuri dezastruoase pentru economia lor.



TOATĂ LUMEA CAUTĂ ȚAPI ISPĂȘITORI ÎN DIVERSE MINORITĂȚI

Protestatari la un eveniment de-al lui Trump în 2016. Fotografie de Andrew Lichtenstein/Corbis via Getty Images

Toată lumea caută țapi ispășitori. În zona de dreapta, țapii ispășitori sunt „elitele" de pe coaste, imigranții ilegali (și, în funcție de cât de spre dreapta mergi, poate și ăia legali), academicienii, mass-media de cealaltă parte, Black Lives Matter (care sunt catalogați ca grup rasist și terorist de Fox News și de spectrul politic conservator), teroriștii.

Publicitate

În colțul stâng al ringului, lucrurile sunt mai puțin omogene, dar sunt și ele pline de „țapi". Spre exemplu, alegătorul lui Trump pe care nu-l înțelege nimeni, pe care de vreun an tot flancul de stânga îl cercetează social și cultural. Mai dau vina, în general, pe oamenii din mediile rurale și din mijlocul țării. Texanii sunt văzuți de sus și învinuiți pentru multe, sună cunoscut? Mai ales partea cu mediile rurale – la fel ca în România. Apoi oamenii „needucați", alegătorii lui Bernie Sanders, iar Trump însuși este tocat non-top de toate sursele și pe toate canalele de stânga.

Clișeele zilei sunt: fake news, Rusia, the „libtards" cu political correctness-ul lor, identity politics, snowflakes (adică ăia care, în ochii unora, se ofensează prea ușor), alt-right (care e un fel de Noua Dreaptă). Ideea de free speech e tot timpul pervertită, cu interesul de a-i face pe oameni să se simtă de parcă un drept fundamental le este amenințat de „ceilalti".

Citește și Ce am învățat din clipul vloggerului român bătut și ras în cap pentru că e gay

De exemplu Fox News, televiziune de propaganda pură, rulează tot timpul articole care insinuează că instituții precum Universitatea Berkeley din California încalcă drepturile de exprimare alte unor personaje alt-right, pentru că le anulează discursurile când se anunță proteste masive. De fapt, să ai drept la libera exprimare nu înseamnă că toate instituțiile dintr-un stat sunt obligate sa îți garanteze o plaformă. Fox News și restul se folosesc de ideea asta, pentru că știu foarte bine că pentru publicul lor, să atentezi la dreptul asta e ca și cum ai atenta la identitatea lor de Americani.

Cât despre referendumul Coaliției pentru Familie, din nou mi se pare că lumea e mică și America îmi aduce aminte de România. De fapt, aceleași basme cu Soros sunt și aici. Exact în același stil ca în România, dar nu la aceeași intensitate. Eu nu înțeleg ce e în capul românilor, care au trecut prin toată experiența cu avorturi interzise. De fapt, toată treaba asta îți arată cât de puțina influență au femeile asupra deciziilor politice și asupra dialogului național/cultural. America stă atât de prost la capitolul „egalitatea între sexe", că e singura țară majoră în care lucrurile au început să regreseze. Normal că inițiative din astea pot lua amploare în situația asta. La fel ca America, România e o țară cu o populație foarte religioasă și cu un sistem de învațământ deficitar. Nu sunt fraieri evangheliștii ăștia, stiu unde să meargă la sigur.

Oricum, cu toate asemănările dintre America și România, Soros și evangheliști, politica falimentată moral și fără substanță, apatie democratică, drumuri cu gropi și probleme de infrastructură, televiziuni aservite politic, inegalitate socială, tot vreau să cred că în Romania Trump nu ar fi ieșit niciodată președinte.